Sute de proteste anti-Trump în SUA, sâmbătă: Sunt mii de demonstranți doar în New York. Gruparea 50501 cheamă milioane în stradă
Publicat acum 4 ore si 45 minute
Atacurile lui Donald Trump la adresa NATO şi a aliaților europeni subminează încrederea în "umbrela nucleară" americană și alimentează temerile despre o proliferare pe termen lung a armelor atomice, scrie Agerpres, citând o analiză realizată de AFP printre experți.
La ruperea punților cu vechii aliați se adaugă apropierea administrației Trump de Rusia și cuvintele măgulitoare ale liderului de la Washington adresate dictatorului nord-coreean Kim Jong Un.
"Încrederea în umbrela nucleară americană a fost profund zdruncinată de retorica provocatoare şi incoerentă a lui Trump", spune Byong-Chul Lee, de la Universitatea Kyungnam din Seul.
Până recent, riscul de proliferare nucleară venea din partea unor state precum Coreea de Nord şi Iran.
Însă, în noua realitate globală, statele care, timp de decenii, s-au bazat pe parteneriate cu SUA pentru apărare, se arată acum drept cele mai motivate să ia în calcul opțiunea nucleară.
"În Europa şi în Asia, se observă din ce în ce mai mult discursuri despre proliferare - şi nu din partea unor state paria - chiar dacă aceste discursuri urmăresc, în primul rând, să facă presiuni asupra Washingtonului", indică Heloise Fayet, responsabilă pentru programul de descurajare şi proliferare de la Centrul francez de cercetare Ifri.
Expert polonez: Politica administrației Trump crește riscul proliferării nucleare--
"Politica administrației Trump crește riscul de proliferare nucleară în rândul aliaților", estimează, la rândul său, Artur Kacprzyk, de la centrul de cercetare polonez PISM.
Pierderea încrederii în americani survine în contextul deteriorării mediului general de securitate, cu conflicte în curs de desfășurare în Europa, în Orientul Mijlociu şi cu tensiuni în Asia, argumentează Syed Ali Zia Jaffery, director adjunct al centrului CSSPR de la Universitatea din Lahore.
Țara sa, Pakistan, a reușit să se doteze cu arma nucleară în deceniile din urmă, stimulată de faptul că rivalul ei, India, deținea deja arma atomică.
"Dacă nu aveți garanții din partea protectorului vostru, căutați alte opțiuni, iar arma nucleară este una. Nu-mi imaginez că țări nevoite să facă față unei agresiuni teritoriale din partea unui stat cu armament nuclear nu se gândesc, la rândul lor, să se alăture clubului puterilor atomice", a continuat acest specialist.
În prezent, sunt nouă state despre care se știe că dețin arme nucleare: SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel şi Coreea de Nord. Israelul păstrează o ambiguitate în ceea ce privește dotarea sa atomică, dar se estimează că ar dispune de circa 90 de ogive nucleare. Spre comparație, SUA și Rusia au peste 5.000, fiecare, Franța și Marea Britanie, între 200 și 300, iar China, 500.
"Coreea de Sud este aliatul SUA cel mai susceptibil să aibă în vedere dobândirea armei nucleare, în special pentru că se confruntă cu Coreea de Nord, care deține astfel de arme", explică Byong-Chul Lee.
Ideea se bucură de sprijinul populației, dar elitele sud-coreene rămân prudente în fața efectelor care s-ar putea traduce prin instabilitate strategică și sancțiuni internaționale, argumentează el.
În Europa, unde președintele francez Emmanuel Macron a propus o dezbatere asupra dimensiunii europene a descurajării franceze, Polonia este în prima linie.
Premierul polonez Donald Tusk nu a exclus dotarea țării sale cu arme nucleare, chiar dacă procesul ar fi lung şi dificil.
De fapt, o astfel de proliferare nu este pentru viitorul imediat, subliniază unii analiști.
Intrarea în clubul nuclear implică ieșirea din Tratatul de Neprolifereare
Aliații SUA sunt legați prin Tratatul de neproliferare, TNP, piatra de temelie a arhitecturii nucleare mondiale.
Este posibilă retragerea din acest pact, însă deocamdată doar Coreea de Nord a făcut-o.
Aspiranții la intrarea în liga atomică trebuie să facă față unor constrângeri normative, financiare, tehnice, subliniază Heloise Fayet.
Pe de altă parte, cei aflați deja în această ligă vor fi, probabil, tentați să împiedice dezvoltarea programelor nucleare militare ale aspiranților.
"În Europa, Rusia ar putea să încerce să facă să eșueze un program atomic, inclusiv atacând instalații, așa cum Israelul a lovit reactorul nuclear irakian Osirak în anii '80", crede expertul polonez Kacprzyk.
De asemenea, rămâne neclar cum ar reacționa SUA, sub actuala administrație.
"Coreea de Sud nu ar putea să devină o țară cu arme nucleare fără aprobarea tacită a Washingtonului", punctează Byong-Chul Lee.
Susținerea neproliferării era, până recent, un pilon bipartizan al politicii externe americane, arătau, la începutul lunii martie, cercetătorii americani Ankit Panda, Vipin Narang şi Pranay Vaddi într-un articol postat pe site-ul War on the Rocks, consacrat problemelor de apărare.
Dacă situația se schimbă, proliferarea nucleară ar putea să pună în încurcătură politica "America First" a președintelui Donald Trump, au avertizat cei trei.
