După ce preşedinţia de la Chişinău a cerut Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) să anuleze evenimentele culturale preconizate să aibă loc cu ocazia Centenarului Unirii, iar responsabilii de aceste manifestaţii să fie traşi la răspundere, Partidul Naţional Liberal (PNL) din Republica Moldova a cerut marţi Curţii Constituţionale să verifice legalitatea acţiunilor preşedintelui Igor Dodon, care prin declaraţii şi apeluri publice antiunioniste instigă societatea la divizare, la dezbinare socială şi etnică, se menţionează într-un comunicat al liberalilor moldoveni, semnat de şefa formaţiunii Vitalia Pavlicenko.
'Având în vedere nu doar istoria comuna a românilor, dar şi relaţiile preferenţiale dintre cele două state româneşti, inclusiv asistenţa majoră dezinteresată acordată de poporul şi statul român, cetăţenii Republicii Moldova au tot dreptul firesc, legitim de a marca datele din Istoria comună a populaţiei de pe ambele maluri ale Prutului', se menţionează în comunicatul transmis AGERPRES.
Totodată, PNL cere Curţii Constituţionale să efectueze o verificare a legalităţii unora dintre acţiunile Partidului Socialiştilor (prorus, de stânga), întrucât acestea ar fi în contradicţie cu legea din 2007 privind partidele politice. Textul acestui document obligă formaţiunile politice să respecte 'principiile fundamentale ale suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova'.
O sesizare va depune la Curtea Constituţională din Chişinău şi Partidul Liberal (PL) din Republica Moldova, structură independentă de PNL, care a anunţat că va cere Curţii să declare neconstituţionale 5 legi ce se referă la statutul limbii ruse ca limbă de comunicare pe teritoriul republicii, relatează Radio Chişinău.
PL consideră că prin aceste legi limbii ruse i se atribuie un statut similar limbii oficiale - româna - ceea ce ar reprezenta o încălcare a Constituţiei.
La sfârşitul lunii octombrie, Curtea Constituţională a avizat un proiect de modificare a denumirii limbii din 'moldovenească' în 'română' în Constituţie. Iniţiativa însă nu a fost examinată în forul legislativ.
În 2013, Curtea a decis că textul Declaraţiei de Independenţă unde figurează termenul de 'limbă română' prevalează asupra textului Constituţiei în care este indicată sintagma 'limba moldovenească' pentru limba de stat.
