Preşedintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, îşi doreşte să continue Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, însă vrea un parteneriat strategic cu Federaţia Rusă, chiar dacă acest lucru ar necesita noi negocieri cu Bruxelles şi cu Moscova, a afirmat câştigătorul alegerilor prezidenţiale într-un interviu acordat TVR. De asemenea, a afirmat, îşi doreşte negocieri pentru soluţionarea problemei transnistrene, însă în format 5+2, fără participarea României.
Dodon a reiterat că prima sa vizită în calitate de şef al statului va fi la Moscova, a doua la Bruxelles şi a treia la Bucureşti.
"Noi trebuie să facem primii paşi în direcţiile în care avem probleme de rezolvat. Acum avem mai multe probleme de rezolvat în legătură cu Federaţia Rusă.Voi fi apoi şi la Bruxelles, unde iarăşi avem probleme de rezolvat. Şi a treia vizită va fi la Bucureşti", a mai spus liderul socialist.
Preşedintele ales al Republicii Moldova a mai spus că alegerile prezidenţiale au fost "cele mai curate" din ultimii 7 ani şi că acest lucru a fost recunoscut de mai multe organizaţii internaţionale. A reproşat, însă, Bucureştiului că a pus la dispoziţie autobuze studenţilor din Republica Moldova pentru ca ei să poată vota."Nu e cumva o implicare a României în problemele interne ale Republicii Moldova?"
"Am primit felicitări din partea preşedintelui Ungariei şi a mai multor lideri europeni şi un mesaj diplomatic din partea preşedintelui României," a mai precizat Dodon.
De asemenea,a spus că este nemulţumit de atitudinea demnitarilor români care tratează Republica Moldova "ca pe o soră mai mică" şi a mai afirmat că Bucureştiul trebuie să dovedească faptul că nu sprijină mişcări unioniste în Republica Moldova.
"Eu nu am fost niciodată anti-român, suntem vecini avem rădăcini istorice comune, suntem fraţi. Însă fiecare la casa lui. Eu stimez statul roman, ca stat suveran şi vreau să aibă aceeaşi viziune faţă de statul moldovean,"a declarat Dodon. "Nu am fost niciodată anti-român, ci anti-unionist."
Igor Dodon a mai precizat că el consideră responsabile mişcările unioniste de la începutul anilor '90 pentru izbucnirea conflictului din Regiunea Transnistreană şi prevede că, în aproximativ doi ani, problema regiunii din stânga Nistrului va putea fi rezolvată, mai ales în contextul în acre evoluează politica regională a Balcanilor. cu toate acestea, din cauza mişcărilor unioniste, crede că România nu ar trebui să participe la aceste negocieri.
