România pare să devină în sfârşit serioasă în combaterea crimei organizate, la opt ani de la aderarea la UE şi la 13 ani de la înfiinţarea DNA, comentează BBC News Online, într-un material despre recentele acţiuni ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie care au ajuns până la vârful politicii româneşti.
"România este pe calea cea bună şi trebuie să o continue", a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans luna trecută, comentând ultimele informaţii din România cu privire la combaterea corupţiei. "Combaterea corupţiei rămâne cea mai mare provocare şi principala pioritate", a adăugat el.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost înfiinţat în 2007 pentru monitorizarea reformei judiciare şi a luptei împotriva corupţiei în Românie şi Bulgaria. Informaţiile pozitive sunt cruciale pentru ca România să fie primită în Schengen.
Doar anul trecut, 1.138 de figuri publice, inclusiv politicieni de rang înalt, oameni de afaceri, judecători şi procurori au fost condamnaţi de DNA - instituţie condusă de procurorul şef Laura Codruţa Koveşi - o rată mai mare de patru persoane pe zi (fără a număra sărbătorile legale).
"În doar trei ani, ambele partide mari - Portocaliii (democrat-liberalii) şi Roşii (social-democraţii) - au fost înfrânte în alegeri", afirmă analistul Alina Mungiu-Pippidi. Rezultatul este că ceea ce ea numeşte "mafia transpartinică" ce conducea ţara, distribuia contracte ce implicau sume uriaşe de bani europeni, evita taxele şi cumpăra procurori şi judecători este dezorganizată.
