Șoc în timpul unei execuții, în SUA. Ce a făcut un bărbat chiar înainte de a muri
Publicat acum 25 minute
„Pentru moment, nu este nimic sigur. Dacă aş fi luat o decizie definitivă în această privinţă, aş fi anunţat”, a spus Erdogan, într-un interviu acordat joi seara canalelor de televiziune ATV şi A Haber.
„Voi încerca să-mi asum funcţia, indiferent care va fi aceasta, funcţie ce va fi stabilită de partidul meu”, a adăugat premierul .
În statutul său, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) limitează la trei numărul mandatelor succesive de deputat şi, prin urmare, de premier pe care le pot exercita membrii săi.
În aceste condiţii, după alegerile legislative din 2015, Erdogan nu mai poate continua să fie prim-ministru, funcţie pe care o deţine din anul 2003.
Ideea unei candidaturi a lui Erdogan la alegerile prezidenţiale nu reprezintă o surpriză, mai ales că şeful guvernului turc s-a pronunţat în mai multe rânduri pentru o consolidare a rolului preşedintelui, în mare parte onorific.
Totuşi, în acest moment, planurile de reformă a Constituţiei sunt paralizate de luni de zile de divergenţele dintre AKP şi partidele de opoziţie.
Indiferent care va fi decizia sa finală privind alegerile prezidenţiale, Erdogan a exclus orice confruntare directă în timpul scrutinului cu actualul şef al statului Abdullah Gul, alături de care a creat AKP în 2001.
„Sunt convins că nu vor exista divergenţe în partidul nostru”, a afirmat premierul.
Abdullah Gul şi-a exprimat adesea, în mod public, diferenţele de opinie faţă de premierul Erdogan.
În timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care au zguduit Turcia în iunie, preşedintele Gul s-a pronunţat pentru dialog cu protestatarii, în timp ce premierul Erdogan a pledat pentru fermitate şi represiune.
