Statele Unite vor trimite aproximativ 3.000 de soldați în Polonia, România și Germania săptămâna aceasta, în timp ce Washingtonul își întărește aliații din Europa pe fondul acumulării de trupe a Rusiei în apropierea Ucrainei, spune Pentagonul.
Aproximativ 2.000 de trupe de luptă se vor desfășura din Statele Unite în Polonia și Germania, în timp ce aproximativ 1.000 de militari cu sediul acum în Germania se vor muta în România, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
Desfășurarea de trupe sunt „semne inconfundabile pentru lume că suntem pregătiți” pentru a-i apăra pe aliații NATO, iar mișcările de trupe nu sunt „summa totală a acțiunilor de descurajare” pe care le vor întreprinde Statele Unite, a spus Kirby.
„Este important să trimitem un semnal puternic domnului Putin și, sincer, lumii că NATO contează pentru Statele Unite și pentru aliații noștri”, a spus Kirby la o conferință de presă, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin.
El a reiterat că Statele Unite rămân, de asemenea, deschise eforturilor diplomatice continue de a atenua tensiunile cauzate de acumularea militară a Rusiei și nu consideră că conflictul este inevitabil.
Moscova a denunțat desfășurarea de forțe în Europa ca fiind „pași distructivi care cresc tensiunea militară și reduc sfera deciziilor politice”.
Ministrul adjunct de externe Aleksandr Grushko a declarat agenției de presă Interfax că mișcarea va restrânge spațiul pentru deciziile politice care gravitează în jurul tensiunilor din Ucraina „spre bucuria autorităților de la Kiev”.
Statele Unite au declarat săptămâna trecută că 8.500 de militari sunt în „alertă” pentru a fi gata să se desfășoare în Europa, iar președintele Joe Biden a spus că este pregătit să întărească apărarea NATO, dar nu va trimite trupele americane în Ucraina să lupte.
Desfășurările de trupe sunt în cadrul unor acorduri bilaterale cu Polonia, România și Germania, iar trupele dislocate vor rămâne sub lanțul de comandă al SUA.
Kirby a precizat că mișcările sunt temporare, dar a spus că ar putea exista și alte mișcări de trupe în interiorul Europei, inclusiv forțele franceze care se estimează că vor fi trimise în România. Kirby a mai spus că Pentagonul nu a exclus posibilitatea ca forțe suplimentare să fie mutate din Statele Unite.
Rusia neagă că plănuiește o invazie a Ucrainei, în ciuda faptului că a masat mai mult de 100.000 de soldați la granița cu Ucraina. Ea a susținut că Statele Unite și NATO sunt instigatori.
Rusia a cerut garanții obligatorii din punct de vedere juridic de la Statele Unite și NATO că Ucraina nu se va alătura niciodată blocului, că va opri desfășurarea sistemelor de arme în apropierea granițelor ruse și că forțele sale vor fi retrase din Europa de Est.
Kirby a confirmat, de asemenea, că documentele publicate pe 2 februarie de ziarul spaniol El Pais care spun că Statele Unite sunt pregătite să poarte discuții cu Rusia asupra unui acord reciproc privind desfășurarea rachetelor lansate la sol sau a forțelor de luptă în Ucraina sunt autentice.
Printre altele, președintele rus Vladimir Putin a cerut o garanție că NATO nu va permite Ucrainei să devină membră în viitor, dar Washingtonul și aliații săi au respins ideea ca orice țară să dicteze cine s-ar putea alătura alianței.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze.
Putin a făcut, la 1 februarie, primele sale remarci publice semnificative la câteva săptămâni după începerea crizei.
Kremlinul „analizează cu atenție răspunsurile scrise primite de la Statele Unite și NATO”, a spus Putin, dar a adăugat că „este deja clar că preocupările fundamentale ale Rusiei au ajuns să fie ignorate”.
„Nu am văzut luarea să fie luate în considerare în mod adecvat cele trei solicitări esențiale ale noastre privind prevenirea expansiunii NATO”.
În același timp, Putin a spus: „Sper că în cele din urmă vom găsi o soluție, deși ne dăm seama că nu va fi ușor”.
Peskov a declarat pe 2 februarie că Rusia are planuri în vigoare pentru a contracara eventualele sancțiuni ale SUA și pentru a minimiza consecințele acestora și a îndemnat Casa Albă să înceteze „creșterea tensiunilor” în Europa.
