Război în Ucraina, ziua 289. Volodimir Zelenski: ”Situația de pe linia frontului rămâne foarte dificilă”

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Rusia interzice 200 de canadieni pe bază de reciprocitate
• Putin afirmă că la un moment dat va fi necesară o soluţie diplomatică în Ucraina
• Jumătate din reţeaua de electricitate din Ucraina este avariată din cauza bombardamentelor ruse
• SUA și Rusia au discutat la Istanbul, după ce Turcia a găzduit o întâlnire anterioară, finalizată cu schimbul Viktor Bout - Brittney Griner
• Ucraina reprezintă o urgență în domeniul drepturilor omului, avertizează un oficial de rang înalt al ONU
• Trupele ruse au bombardat morga din Herson
• Președintele rus avertizează asupra riscului de conflict la nivel internațional
• Casa Albă dă asigurări că schimbul de deţinuţi cu Rusia nu afectează angajamentele faţă de Ucraina
• Cel puţin un mort şi mai mulţi răniţi în atacuri ruse comise în regiunea Doneţk
• Putin anunță că va continua bombardamentele asupra Ucrainei, ca represalii pentru podul Crimeei
• SBU a rețiunut un cuplu de spioni ruși la Odesa
• Josep Borrell, după 10 luni de război purtat de Rusia în Ucraina: "Ne lipsesc capacități critice de apărare" 
• Dorința Occidentului de a menține dominația crește riscul unui potențial conflict, susține Vladimir Putin

Update 22:45 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut vineri că situația militară în unele părți din estul Ucrainei este „foarte dificilă", dar a declarat că forțele ucrainene continuă să reziste atacurilor rusești, scrie CNN.

În discursul său video zilnic, Zelenski a spus: ”Situația de pe linia frontului rămâne foarte dificilă în zonele cheie din Donbas - Bakhmut, Soledar, Mariinka, Kreminna”.

Cele patru orașe se află pe linia frontului în Donețk și Luhansk.

”Nu mai există niciun loc de loc de trait în aceste zone care să nu fie deteriorat de obuze și foc”, a declarat Zelensky.

”Ocupanții au distrus de fapt Bakhmut - un alt oraș din Donbas, pe care armata rusă l-a transformat în ruine pârjolite”.

Zelenski a declarat că forțele ucrainene au ținut frontul, respingând atacurile și provocând „pierderi tangibile inamicului ca răspuns la iadul care a venit în Ucraina sub steagul rusesc”.

De luni de zile au loc lupte grele în jurul orașului Bakhmut din Donețk. Orașul a suferit distrugeri de amploare, la fel ca și zeci de așezări de-a lungul liniei frontului din Donețk.

Vineri, un consilier de la biroul președintelui, Oleksiy Arestovici, a declarat că rușii fac un efort fără precedent spre Bakhmut. De asemenea, el a spus că situația din jurul localității Soledar, din apropiere, „s-a înrăutățit puțin”, rușii apropiindu-se de un sat aflat în apropierea unei autostrăzi importante.

În direcția Luhansk, Arestovici a vorbit despre linii de front dinamice, în care fiecare parte trece la atac. Dar el a spus că, în prezent, rușii sunt cei care se află în ofensivă, „ceea ce înseamnă că noi ne menținem apărarea”.

Update 22:00 Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a avertizat, vineri, asupra riscurilor extinderii războiului din Ucraina, subliniind că Occidentul depune eforturi pentru evitarea unui conflict militar între NATO şi Rusia.

"Dacă lucrurile merg rău, situaţia poate deveni oribilă. În Ucraina este un război teribil. Este şi un război care poate deveni un război de amploare, care să se extindă într-un război major între NATO şi Rusia. Depunem zilnic eforturi pentru a evita acest lucru", a declarat Jens Stoltenberg într-un interviu acordat postului norvegian NRK, potrivit France24.

Jens Stoltenberg a subliniat că este important să fie evitat şi scenariul unui conflict "care ar implica mai multe ţări din Europa".

Update 21:30 Rusia interzice intrarea în țară a 200 de canadieni importanți, ca răspuns direct la sancțiunile anunțate de Ottawa, a anunțat vineri Ministerul de Externe de la Moscova, citat de Reuters.

Canada a anunțat anterior sancțiuni împotriva a 33 de actuali sau foști oficiali ruși și a șase entități implicate în presupuse ”încălcări sistematice ale drepturilor omului” împotriva cetățenilor care au protestat împotriva invaziei din Ucraina.

”Ca răspuns la sancțiunile personale impuse de Ottawa... 200 de cetățeni canadieni nu au voie să intre pe bază de reciprocitate”, a precizat Ministerul rus de Externe.

De la invazia Rusiei din 24 februarie, Canada a impus sancțiuni împotriva a peste 1.500 de persoane și entități din Rusia, Ucraina și Belarus.

La începutul zilei de vineri, ministerul rus a declarat că l-a convocat pe ambasadorul Canadei la Moscova.

Într-o declarație, acesta a spus că Alison LeClaire, a fost informată că Ottawa ”întreține o atmosferă de rusofobie”.

Update 21:00 Administraţia Joseph Biden a anunţat, vineri, asistenţă militară suplimentară în valoare de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina, inclusiv pentru sisteme antiaeriene mai eficiente, în scopul contracarării atacurilor Rusiei.

Preşedintele Joseph Biden a emis un decret prezidenţial care prevede acordarea a încă 275 de milioane de dolari Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de rachete pentru sistemele mobile de artilerie HIMARS, conform agenţiei Reuters. Vor fi transferate şi 80.000 de obuze de artilerie, vehicule militare Humvee şi 150 de generatoare de electricitate.

"Un nou ajutor militar, în valoare de 275 de milioane de dolari, va fi acordat în scurt timp Ucrainei, pentru a oferi ţării noi capacităţi de consolidare a apărării antiaeriene şi pentru a-i permite să contracareze atacurile cu drone", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, citat de cotidianul Le Monde.

Potrivit unor surse citate de agenţia The Associated Press, armata americană va oferi Ucrainei tehnologie avansată pentru depistarea şi doborârea dronelor.

Până în prezent, Statele Unite au furnizat Ucrainei asistenţă militară în valoare de 19,3 miliarde de dolari.

Update 18:00 Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat că, la un moment dat, probabil va fi necesară o soluţie diplomatică pentru oprirea războiului din Ucraina, dar a reluat ameninţările privind potenţiala utilizare a armelor nucleare ca ripostă la un atac şi a criticat Franţa şi Germania.

Putin a afirmat vineri că Franţa şi Germania, care au garantat Acordurile de la Minsk din 2014 şi 2015, privind conflictul separatist din estul Ucrainei, au trădat Rusia, iar acum furnizează arme Ucrainei. Într-un interviu acordat publicaţiei Die Zeit, fostul cancelar german Angela Merkel a afirmat că Acordurile de la Minsk au fost o încercare de a oferi "timp" Ucrainei pentru a-şi consolida capabilităţile de apărare.

Aflat în Kîrgîzstan, Vladimir Putin s-a declarat "dezamăgit" vineri de afirmaţiile Angelei Merkel, conform agenţiei Reuters şi cotidianului Le Monde. "Acest lucru ridică, evident, problema încrederii. Iar încrederea este aproape la nivelul zero. După aceste declaraţii, apare următoarea întrebare: cum să ajungem la un acord? Ne putem înţelege cu cineva? Şi cu ce garanţii? Poate că ar fi trebuit să lansăm ofensiva mai devreme. Dar noi mizam pe posibilitatea de a ajunge la o înţelegere în cadrul Acordurilor Minsk", a declarat Putin.

"Dar, la final, va trebui să găsim un acord. Eu am spus deja de mai multe ori că noi am fi pregătiţi la astfel de aranjamente, suntem deschişi, dar acest lucru ne obligă să reflectăm pentru a şti cu cine avem de-a face", a subliniat liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin a reluat ameninţările cu utilizarea armelor nucleare, avertizând, conform postului de televiziune Sky News, că orice stat care ar ataca Rusia ar fi distrus. Liderul de la Kremlin a reafirmat că legislaţia rusă nu prevede lansarea unui atac nuclear preventiv, subliniind că Rusia poate doar să riposteze la un atac nuclear.

Miercuri, Putin afirma că Rusia nu ar lansa prima un atac cu arme nucleare, ci ar recurge la utilizarea armamentului de acest fel doar ca "mijloc de aparare", ca ripostă la un atac similar. "Noi considerăm armele de distrugere în masă, armele nucleare, drept mijloc de apărare. Conceptul utilizării lor este construit în jurul a ceea ce este numit «atac de ripostă», dacă suntem atacaţi, atacăm ca ripostă", a declarat Vladimir Putin cu ocazia participării la o reuniune a Consiliului Societăţii Civile.

În octombrie, Grupul naţiunilor puternic industralizate (G7) a avertizat Rusia că utilizarea armelor nucleare în Ucraina ar avea "consecinţe severe", iar secretarul de Stat american, Antony Blinken, a afirmat că un astfel de atac ar fi "catastrofal" pentru preşedintele Vladimir Putin.

Update 16:30 Aproximativ jumătate din reţeaua ucraineană de alimentare cu electricitate a fost avariată de bombardamentele ruse, iar unele segmente sunt distruse, afirmă Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al Infrastructurii, citat de postul de televiziune CNN.

"Aproximativ 50% din infrastructura de alimentare cu electricitate a fost avariată, unele segmente fiind distruse total", a declarat Oleksandr Kubrakov vineri.

Compania Ukrenergo a admis că "situaţia este dificilă", deşi rămâne "sub control".

"Toate termocentralele şi hidrocentralele sunt avariate parţial", a subliniat Ukrenergo, precizând că Centrala nucleară Zaporojie, aflată sub ocupaţie rusă, nu furnizează electricitate în reţeaua ucraineană.

Update 14:31 Diplomați din Rusia și Statele Unite s-au întâlnit, vineri, la Istanbul, pentru discuții asupra unor "probleme tehnice" în relațiile bilaterale.

Informația este difuzată de agențiile de presă ruse, care îl citează pe ministrul adjunct de Externe de la Moscova, Serghei Riabkov.

Pe agenda discuțiilor s-ar afla "chestiuni dificile", între care vizele, nivelul personalului diplomatic și activitatea instituțiilor și agențiilor din străinătate ale părților, precizează TASS, citată de Reuters.

Potrivit ministrului Riabkov, discuțiile sunt între șefii de departamente din Ministerul rus de Externe și din Departamentul de Stat american, altfel spus, o reprezentare la nivel relativ scăzut.

Riabkov a spus că este vorba de "o întâlnire tehnică" și nu ar trebui privită ca un semn că părțile ar fi pregătite să reia discuțiile asupra unor "chestiuni majore".

Ambasada rusă din Washington și cea americană de la Moscova și-au văzut diminuat semnificativ numărul de diplomați în ultimii ani, ca urmare a expulzărilor și contramăsurilor în urma cărora numeroși membri ai misiunilor au fost trimiși acasă.

Update 13:02 Ucraina reprezintă o "urgență în ceea ce privește drepturile omului", a declarat vineri Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk.

Declarația a fost făcută la Geneva, în timpul unei conferințe de presă.

"Aveți 17,7 milioane de persoane care au nevoie de asistență umanitară; aveți 9,3 milioane care au nevoie de asistență alimentară și de mijloace de trai. Aveți aproximativ 7,4 milioane de refugiați, aveți 6,5 milioane de persoane strămutate în interiorul țării", a declarat Volker Turk, potrivit CNN.

Oficialul a mai spus că țara suferă nu numai ca urmare a atacurilor frecvente cu rachete, ci și din cauza infrastructurii civile distruse.

"Sectorul energetic este puternic afectat, la fel sistemul de încălzire, rețeaua electrică, există oameni care trăiesc la temperaturi sub zero grade fără încălzire și fără electricitate. Există aceste pene de curent, așa că vă puteți imagina că sunt milioane de oameni care suferă acest lucru în fiecare zi", a precizat reprezentantul ONU.

În ultimele săptămâni, Rusia a lansat numeroase drone și rachete spre Ucraina, provocând întreruperi ale alimentării cu apă și electricitate în zone întinse din Ucraina.

Update 12:12 Un spital din orașul Herson a fost lovit, vineri dimineață, de bombardamente rusești, a declarat Iaroslav Ianușevici, șeful administrației militare regionale, într-o postare pe Telegram.

Secția de pediatrie și morga au fost avariate în bombardament, potrivit lui oficialului, citat de CNN.

Momentan nu au fost consemnate persoane decedate sau rănite.

Miercuri, două persoane au murit după ce orașul Herson a fost bombardat de 51 de ori, potrivit lui Ianușevici, care a declarat că rușii au tras asupra așezărilor din regiune cu artilerie, MLRS (lansatoare de rachete multiple), tancuri și mortiere.

Luna trecută, trupele rusești s-au retras din orașul Herson după ce l-au ocupat timp de opt luni.

Update 11:15 Președintele rus Vladimir Putin a declarat, vineri, că dorința Occidentului de a-și menține dominația pe scena mondială crește riscurile de conflict.

Putin avertizează asupra riscului de conflict global

Putin s-a adresat printr-un mesaj video reuniunii miniștrilor Apărării din cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai, ai cărei membri sunt Rusia, China și patru republici ex-sovietice din Asia Centrală: Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Kârgâzstan.

"Potențialul de conflict în lume este în creștere și aceasta este o consecință directă a încercărilor făcute de elitele occidentale de a-și păstra dominația politică, financiară, militară și ideologică prin orice mijloace", a spus Putin.

"Ei amplifică în mod deliberat haosul și agravează situația internațională", a continuat el.

Putin a mai susținut că Occidentul că "exploatează" Ucraina și folosește poporul drept "carne de tun" într-un conflict împotriva Rusiei.

Presa internațională amintește că liderul de la Kremlin a prezentat în repetate rânduri războiul din Ucraina – pe care Moscova îl numește "operațiune militară specială" – drept un conflict între Rusia și Occident.

Update 10:00. Forțele ruse au instalat mai multe lansatoare de rachete la centrala nucleară Zaporojie, susțin oficialii ucraineni, stârnind temeri că cea mai mare centrală nucleară din Europa ar putea fi folosită ca bază pentru a trage pe teritoriul ucrainean. 

Compania nucleară ucraineană Energoatom a declarat că trupele ruse care ocupă centrala au plasat mai multe lansatoare de rachete Grad în apropierea unuia dintre cele șase reactoare nucleare ale sale. 

Potrivit acestora, sistemele sunt amplasate în noile „structuri de protecție” construite de ruși în secret „încălcând toate condițiile pentru securitatea nucleară și a radiațiilor”. 

Lansatoarele de rachete construite de sovietici sunt capabile să tragă de până la 40 km (25 mile), iar Energoatom a spus că ar putea permite forțelor ruse să lovească malul opus al râului Nipro, unde fiecare parte o acuză pe cealaltă pentru bombardarea aproape zilnică a orașelor Nikopol și Marhanets. 

Update 09:30. SUA intenționează să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a pedepsi Moscova pentru că a folosit drone iraniene în Ucraina, relatează Reuters, citat de SkyNews. 

Citând doi oficiali americani, Reuters spune că sancțiunile vor fi impuse conform Legii Magnitsky, o lege din 2016 care autorizează Guvernul SUA să sancționeze oficialii guvernamentali străini care sunt considerați a fi ”infractori ai drepturilor omului”, să le înghețe bunurile și să le interzică intrarea în SUA. 

La începutul acestei săptămâni, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că SUA a observat în continuare furnizarea de drone iraniene către Rusia.  

Update 08:20. Turcia vrea să trimită centrale electrice plutitoare în România și Republica Moldova pentru a furniza 300-400 MW de electricitate Ucrainei. Este anunțul făcut de directorul general al companiei Karpowership. pentru agenția de presă Anadolu.  

Centralele electrice plutitoare sunt nave uriașe care ard gaze naturale lichefiate, păcură cu un conținut redus de sulf sau motorină bio, pentru a produce electricitate.  

Nave de acest tip ar putea fi ancorate în largul porturilor din Europa încă din luna decembrie, susține firma turcă Karpowership, care deţine o flotă de 36 de astfel de nave.  

Navele conectează centrala electrică de la bord cu o stație electrică de la mal și au nevoie de aproximativ un kilometru de cabluri pentru a deveni operaționale.  

Firma turcă susține că vasele sale pot furniza energie electrică la un preț cuprins între 20 şi 25 de eurocenți pe kilowatt oră. 

Acordul privind schimbul de deţinuţi cu Rusia "nu va modifica angajamentele SUA faţă de poporul ucrainean. Nu au fost făcute alte concesii pentru a obţine eliberarea lui Brittney Griner", a comunicat Preşedinţia de la Washington, potrivit postului de televiziune Sky News.

Preşedintele Joseph Biden a salutat eliberarea de către Rusia a jucătoarei Brittney Griner, subliniind că vor continua negocierile cu Moscova pentru eliberarea fostului militar Paul Whelan. "Am vorbit cu Brittney Griner. Este în siguranţă, este într-un avion, este în drum spre casă după multe luni în care a fost deţinută în mod nedrept în Rusia, arestată în circumstanţe intolerabile", a declarat Biden, mulţumind Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea schimbului de deţinuţi.

"Nu am uitat de Paul Whelan, deţinut în mod injust în Rusia de câţiva ani", a subliniat Biden.

Rusia a dispus eliberarea jucătoarei americane de baschet Brittney Griner în cadrul unui schimb de deţinuţi cu Statele Unite, care l-au eliberat pe traficantul de arme Viktor Bout, condamnat în SUA la 25 de ani de închisoare. Schimbul de deţinuţi între Rusia şi Statele Unite a avut loc joi în Emiratele Arabe Unite.

Jucătoarea americană de baschet Brittney Griner a fost condamnată la nouă ani de închisoare în Rusia sub acuzaţia de trafic de droguri, după ce a fost arestată la un punct vamal aeroportuar în februarie.

Administraţia Joseph Biden propusese Rusiei eliberarea lui Viktor Bout în schimbul lui Brittney Griner şi lui Paul Whelan, cetăţean american, canadian, britanic şi irlandez, fost membru al Infanteriei Marine din SUA, arestat în Rusia din decembrie 2018 şi condamnat în 2020 la 16 ani de închisoare pentru spionaj.

Statele Unite neagă acuzaţiile formulate de autorităţile ruse la adresa lui Paul Whelan, iar acesta urmează să facă obiectul unor negocieri separate.

Război în Ucraina, 8 decembrie | Putin anunță că va continua bombardamentele asupra Ucrainei, ca represalii pentru podul Crimeei

Război în Ucraina, 7 decembrie | Putin afirmă că Rusia ar folosi arme nucleare doar ca ripostă la un atac similar

Război în Ucraina, 6 decembrie | Drona cu care ucrainenii ar fi atacat bazele din Rusia, fabricată în URSS acum peste 30 de ani

Război în Ucraina, 5 decembrie | Zelenski, după atacul rusesc masiv cu rachete de luni: "Poporul ucrainean nu renunță niciodată"

Război în Ucraina, 4 decembrie | Putin va face o vizită în Ucraina | SUA acuză acuză Rusia de ”cruzime deliberată”