Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Nava rusă Serpukhov, purtătoare de rachete, a luat foc, susține Serviciul militar de informații din Ucraina
- Elveția își propune să găzduiască un summit global de pace privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei
- 80% dintre termocentrale au fost ținta loviturilor rusești
- Șefa Trezoreriei SUA avertizează companiile chineze împotriva susținerii războiului dus de Rusia în Ucraina
- Zeci de nave de război NATO se antrenează în Marea Neagră la "Sea Shield 24" timp de două săptămâni
- Domul reactorului 6 de la centrala nucleară Zaporojie a fost lovit într-un atac cu dronă
- Ministrul rus de Externe, discuții în China pe tema războiului din Ucraina
- Zelenski: Ucraina pierde războiul dacă ajutorul de zeci de miliarde din SUA nu este aprobat de Congres
- Donald Trump vrea să-i preseze pe ucraineni să cedeze teritorii în schimbul păcii
- Un atac rusesc a vizat din nou orașul Harkov
- Un obuz rusesc a lovit o casă dintr-un sat ucrainean. Trei oameni au murit
- Nou atac cu drone la Harkov, anunță primarul
- Rușii au atacat Odesa cu o rachetă balistică
- Forţele ucrainene controlează în continuare oraşul Ceasiv Iar din Donețk, anunță generalul Sîrskîi
Update 22:00 Nava rusă Serpukhov, purtătoare de rachete, a luat foc, susține Serviciul militar de informații din Ucraina.
Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a raportat că un incendiu a izbucnit pe 7 aprilie pe nava rusă Serpukhov, înarmată cu rachete Kalibr, relatează Ukrainska Pravda.
Într-o postare pe Telegram, agenția a spus că focul a "dezafectat” nava și că "mijloacele sale de comunicare au fost "complet distruse”.
"La 7 aprilie 2024, nava de rachete Serpukhov a fost scoasă din funcțiune în urma unui incendiu pe teritoriul unei baze navale inamice din orașul Baltiysk din regiunea Kaliningrad, Rusia.
"Va dura mult timp pentru a restabili capacitatea de luptă a navei Serpukhov”, a adăugat Serviciul de Informații.
Serpukhov este o navă rusească de 74 m din cadrul Proiectului 21631 - Buyan M.
Rusia a numit un nou comandant pentru a conduce flota sa din Marea Neagră, Serghei Pinciuk, a anunţat pe 2 aprilie Ministerul rus al Apărării, în contextul în care Ucraina a înregistrat o serie de succese în zonă, în ciuda avantajului numeric al Moscovei.
Ministerul rus a confirmat, de asemenea, numirea prin decret prezidenţial a amiralului Aleksandr Moiseev în funcţia de comandant al flotei ruse, înlocuindu-l pe Nikolai Evmenov, aflat în funcţie din mai 2019, relatează AFP și Agerpres.
Moiseev a fost deja văzut în noul său rol la o ceremonie care a avut loc la mijlocul lunii martie în portul nord-vestic Kronstadt.
Update 20:20 Elveția își propune să găzduiască un summit global de pace privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Elveția își propune să găzduiască un summit global de pace privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei la mijlocul lunii iunie, cu 80-100 de țări invitate să participe, a informat Bloomberg pe 8 aprilie, citând persoane familiare cu chestiunea, relatează Kyiv Independent.
Se așteaptă ca participanții să discute formula de pace în 10 puncte a Kievului și să creeze un document comun despre ceea ce trebuie făcut pentru a restabili suveranitatea Ucrainei.
Update 18:45 80% dintre termocentrale au fost ținta loviturilor rusești.
Loviturile ruseşti au vizat 80% dintre termocentrale şi jumătate dintre hidrocentralele din Ucraina în ultimele săptămâni, a declarat luni ministrul ucrainean al energiei Gherman Galuşcenko, denunţând "cel mai mare atac" împotriva sectorului energetic al ţării, relatează AFP.
"Putem spune că au fost atacate până la 80% dintre termocentrale, mai mult de jumătate dintre hidrocentrale şi un număr mare de staţii de releu", a declarat Galuşcenko într-o conferinţă de presă.
Serviciul de presă al ministerului a declarat pentru AFP că termocentralele au fost "avariate" de aceste lovituri, fără a preciza însă nivelul pagubelor cauzate.
"Acesta este cel mai mare atac asupra sectorului energetic ucrainean", a adăugat el, referindu-se la acest val de lovituri care continuă aproape zilnic şi care a provocat pene de curent îndelungate în Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina.
Potrivit ministrului, "amploarea şi impactul" acestui nou val de atacuri "sunt mult mai mari" decât cele ale campaniei lansate de Moscova iarna trecută, când milioane de ucraineni au fost privaţi de electricitate şi încălzire în condiţii de temperaturi scăzute.
El a subliniat că armata rusă a modificat dronele şi rachetele folosite pentru aceste bombardamente, făcându-le "şi mai periculoase".
Înainte de invazia rusă lansată în februarie 2022, producţia de electricitate în Ucraina era relativ echilibrată între termocentralele care funcţionau pe cărbune şi gaz şi centralele nucleare, cu un procent mai redus de hidroenergie.
Centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie (sud), situată în regiunea cu acelaşi nume şi cea mai mare din Europa, este ocupată de forţele ruse încă de la începutul războiului şi nu mai produce energie electrică.
Update 17:00 Șefa Trezoreriei SUA avertizează companiile chineze împotriva susținerii războiului dus de Rusia în Ucraina.
Janet Yellen, şefa Trezoreriei SUA, a transmis luni un avertisment companiilor din China să nu exporte în Rusia produse care ar putea fi folosite pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei, relatează dpa.
"Am subliniat faptul că întreprinderile, inclusiv cele din China, nu trebuie să acorde sprijin material pentru războiul Rusiei şi că se vor confrunta cu consecinţe semnificative dacă o vor face", a declarat Janet Yellen, la Beijing, la finalul vizitei sale în China.
Toate băncile care transferă bani în Rusia pentru a aproviziona industria de apărare rusă cu produse militare sau de altă natură riscă, de asemenea, să facă obiectul sancţiunilor americane, a afirmat secretarul Trezoreriei SUA.
Statele Unite au instituit deja o serie de sancţiuni împotriva unor companii chineze din motive legate de Rusia, aminteşte dpa.
Washingtonul a sancţionat de asemenea China din cauza unor presupuse încălcări ale drepturilor omului şi pentru a încetini capacitatea rivalului său de a produce semiconductori foarte avansaţi care ar putea oferi Beijingului un avantaj tehnologic, în special în domeniul militar.
Înalta oficialitate americană a sosit joia trecută în China. În cadrul întâlnirilor sale cu vicepremierul He Lifeng şi cu premierul Li Qiang, unul dintre subiectele principale a vizat capacitatea industrială excedentară a Chinei.
Beijingul este acuzat că utilizează subvenţii industriale pentru a inunda pieţele globale cu produse ieftine, inclusiv produse de energie regenerabilă.
Yellen a spus că discuţiile vor continua cu China cu privire la problemele legate de supracapacitate, precum şi la "creşterea echilibrată a economiilor interne şi globale".
"În timpul convorbirilor, am subliniat din nou că Statele Unite nu caută să se decupleze de China. Cele două economii ale noastre sunt profund integrate, iar o separare totală ar fi dezastruoasă pentru ambele noastre economii", subliniază şefa Trezoreriei americane într-un comunicat.
Dar Yellen s-a arătat îngrijorată de unele aspecte ale economiei chineze care au "efecte negative asupra SUA şi a lumii". "Consumul slab al gospodăriilor şi investiţiile excesive în afaceri, agravate de un sprijin guvernamental pe scară largă în anumite sectoare industriale, vor conduce la riscuri semnificative pentru lucrătorii şi întreprinderile din Statele Unite şi din restul lumii", a explicat oficialitatea americană.
Deficitul comercial al SUA cu China a ajuns la aproape 280 de miliarde de dolari anul trecut, dat fiind faptul că a importat mult mai multe bunuri din China decât a exportat în această ţară.
Update 15:30 O amplă desfășurare de forțe NATO are loc în zona Mării Negre în perioada următoarelor două săptămâni.
Alianța Nord-Atlantică a deplasat aici zeci de nave de război și avioane de luptă pentru exercițiul multinațional "Sea Shield 24", organizat de Forțele Navale Române în perioada 8 - 21 aprilie, potrivit unei informări oficiale de pe site-ul instituției.
"Este cel mai complex eveniment condus de Forțele Navale Române în anul de instrucție 2024, prin intermediul Comandamentului Componentei Navale 'Viceamiral Ioan Georgescu'", precizează sursa citată.
La operațiuni vor lua parte România și 12 state aliate și partenere, acestea fiind Bulgaria, Franța, Georgia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Turcia și Statele Unite ale Americii.
Peste 2.200 de militari, 27 de nave maritime și fluviale, 17 aeronave și 91 de autovehicule și ambarcațiuni se vor antrena în Marea Neagră, în zona costieră, pe fluviu și în Delta Dunării, pentru misiuni privind combaterea activităților ilegale, controlul maritim și fluvial, căutarea și salvarea pe mare, acordarea asistenței navelor aflate în dificultate și asigurarea securității la nivelul infrastructurii critice.
Update 14:30 Centrala nucleară Zaporojie a fost lovită de trei ori în urma unor atacuri directe, iar o lovitură a fost înregistrată la domul unuia dintre reactoare.
Confirmarea oficială vine de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică, AIEA.
Din informațiile AIEA nu reiese cine se face responsabil pentru atacul de duminică.
Agenția internațională, care are experți la fața locului, a comunicat că este prima situație înregistrată din noiembrie 2022 când complexul nuclear-electric este țintit în mod direct.
"S-a raportat o victimă. Daunele de la unitatea nr. 6 nu au compromis siguranța nucleară, dar acesta este un incident grav, cu potențialul de a submina integritatea sistemului de izolare a reactorului", a precizat AIEA.
Compania nucleară de stat din Rusia, Rosatom, susține că Ucraina se face răspunzătoare pentru loviturile de la Zaporojie.Kievul a respins acuzațiile.
"Ucraina nu este implicată în niciun fel de provocări armate pe teritoriul centralei nucleare din Zaporojie, ocupat ilegal de Rusia. Loviturile rusești, inclusiv cele care imită operațiunile ucrainene ... sunt de mult timp o practică binecunoscută a invadatorilor", a declarat Andrei Yusov, purtătorul de cuvânt al Direcției principale de informații din Ucraina.
Update 12:30 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a sosit în China pentru discuții pe teme care includ războiul din Ucraina, legăturile bilaterale și situația din regiunea Asia-Pacific, a anunțat Ministerul rus de Externe.
Vizita lui Lavrov vine în contextul informațiilor care arată că însuși președintele rus Vladimir Putin va călători în China în luna mai, pentru discuții cu președintele chinez Xi Jinping.
Ar fi prima călătorie în străinătate a președintelui rus de la recentele alegeri prezidențiale.
Când a Putin a vizitat Beijingul în februarie 2022, cu puțin timp înainte ca armata rusă să invadeze Ucraina, cele două țări au anunțat un parteneriat "fără limite".
Update 10:21 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că țara sa va pierde războiul cu Rusia în cazul în care Congresul Statelor Unite ale Americii nu va debloca ajutorul militar de zeci de miliarde de dolari pentru Kiev.
"Este necesar să transmitem în mod specific Congresului SUA că, dacă nu ajută Ucraina, Ucraina va pierde războiul", a declarat președintele în timpul unui eveniment al platformei de strângere de fonduri United24.
Recunoscând că Ucrainei îi va fi dificil "să supraviețuiască" fără ajutorul american, Zelenski a anticipat, pe de altă parte, că dacă Rusia câștigă războiul, va ataca și alte țări.
În condițiile lipsei de muniție pentru artilerie, ucrainenii și-au concentrat în ultima perioadă eforturile pe atacuri cu drone în interiorul Rusiei.
În cel mai recent astfel de eveniment, armata rusă a declarat că a distrus 12 drone ucrainene deasupra regiunii Belgorod și trei deasupra regiunii Briansk. Ambele teritorii au fost vizate în mod regulat de Kiev.
La Zaporojie, un atac cu dronă s-a soldat cu avarii la instalațiile complexului nuclear-electric și cu mai mulți răniți. La fel ca în cazul altor incidente similare, Rusia și Ucraina s-au învinovățit reciproc pentru atac.
Update 08:45 La situația curentă de pe front, defavorabilă Ucrainei, se adaugă perspectivele sumbre asociate unei schimbări de administrație la Washington.
Publicația Washington Post a dezvăluit "planul secret" cu care liderul republican Donald Trump, candidat pentru Casa Albă, s-a lăudat că pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.
Planul constă în a face presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta să cedeze teritorii Rusiei, susține publicația americană.
Informația publicată duminică de Washington Post a fost preluată imediat de presa din Rusia.
Ziarul Kommersant a relatat că, dacă Trump câștigă alegerile prezidențiale din acest an, el va cere "ca Ucraina să cedeze Crimeea și Donbasul" Rusiei.
Potrivit unor surse din anturajul lui Trump, acesta din urmă crede că poporul ucrainean ar accepta un astfel de acord, de încetare a luptelor în schimbul cedării de teritorii.
Fostul președinte mai crede că atât Rusia, cât și Ucraina vor o cale de ieșire din război care "să salveze aparențele".
Update 00:01 Rusia a fost acuzată că a folosit în mod sistematic atacuri ilegale cu gaze chimice împotriva soldaților ucraineni.
Conform publicației Daily Telegraph, militarii ucraineni susțin că au fost supuși unor atacuri regulate cu drone de mici dimensiuni care lansează gaze lacrimogene și alte substanțe chimice.
Folosirea acestor substanțe este interzisă pe timp de război, în conformitate cu Convenția privind armele chimice.
Moscova a fost acuzată că a folosit arme chimice într-un atac cu drone asupra portului Mariupol în primele etape ale invaziei sale din februarie 2022.
Război în Ucraina, 7 aprilie 2024 | Un veteran american care luptă în Ucraina spune că sunt zile în care soldații nu au muniție, iar rușii ”sunt prădătorul alfa de pe câmpul de luptă”
Război în Ucraina, 6 aprilie 2024 | Șase morți și 10 răniți, la Harkov, în urma unui atac cu rachete și drone
Război în Ucraina, 5 aprilie 2024 | Cinci rachete au fost lansate de Rusia asupra localității ucrainene Zaporojie. Trei persoane au fost ucise
Război în Ucraina, 4 aprilie 2024 | Stoltenberg: "Nu avem planuri să trimitem trupe de luptă în Ucraina"
Război în Ucraina, 3 aprilie 2024 | Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, propune un fond de ajutor militar de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina
