Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Ramzan Kadîrov a dezvăluit ce plănuiește cu statele europene dacă va ajunge să-i ia locul lui Vladimir Putin
- Dmitri Medvedev promite să-și dedice tot restul zilelor pentru "a-i face să dispară" pe "nenorociții și degenerații" care vor moartea Rusiei
- Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, vine vineri la București pentru summit-ul B9.
- România și alte state NATO din bazinul Mării Negre nu pot oferi protecție navelor ucrainene, în contextul absenței unui dialog cu Moscova
- Moscova a ordonat capturarea orașului Severodonețk până pe 10 iunie
- Președintele rus a semnat un decret prin care acordă câte 5 milioane de ruble familiilor militarilor ce mor pe front
- Kievul a anunțat că a împins navele flotei ruse din Marea Neagră la distanță de țărmurile ucrainene
- Vladimir Putin a vorbit despre România în interviul acordat postului TV de stat Rusia 1
- Securitatea nucleară, compromisă la centrala Zaporojia, avertizează șeful AIEA
- Orașul Mariupol ar fi fost plasat în carantină de ocupanții ruși
Update 7 iunie, ora 23:30 Cadavrele a 210 de militari ucraineni care au murit la Mariupol au fost acum repatriate, anunță Ministerul Apărării
„Procesul de returnare a cadavrelor apărătorilor căzuți ai Mariupolului este în desfășurare”, datorită eforturilor personalului de coordonare a tratamentului POW, se arată în comunicat.
Se spunea că majoritatea cadavrelor returnate în Ucraina erau cele ale „apărătorilor eroici ai Azovstalului”, soldații ucraineni de la uriașa fabrică de oțel Azovstal din Mariupol, ultimul bastion al apărării Ucrainei din acel oraș-port din sud, înainte ca acesta să cadă în mâinile Rusiei și forțe susținute de ruși.
Personalul de coordonare din partea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, lucrează pentru a returna cadavrele tuturor decedaților, precum și a aproximativ 2500 de prizonieri de război despre care se crede că sunt ținuți în custodia forțelor ruse sau susținute de Rusia.
„Toți soldații căzuți trebuie să se întoarcă pe teritoriul controlat de Ucraina. Și fiecare dintre ei va fi condus în ultima călătorie cu onoruri datorate eroilor”, se arată în comunicat.
Declarația adaugă că munca continuă pentru a aduce acasă „toți apărătorii ucraineni capturați”.
Ucraina și Rusia au efectuat un schimb de corpuri ca parte a acordului care a pus capăt asediului.
Update 7 iunie, ora 21:30 Ucraina va lupta pentru tot teritoriul, blocajul „nu este o opțiune", afirmă Zelenski
Ucraina va lupta pentru a-și recupera tot teritoriul ocupat de forțele rusești, a declarat marți președintele Volodimir Zelenski, în timp ce trupele sale se luptă în Sievierodonetsk într-una dintre cele mai sângeroase bătălii terestre din timpul războiului.
„Am pierdut deja prea mulți oameni pentru a ne ceda pur și simplu teritoriul", a declarat Zelenski la un eveniment găzduit de ziarul britanic Financial Times, citat de Reuters.
Un impas nu este „o opțiune", a spus el: „trebuie să realizăm o deocupare completă a întregului nostru teritoriu".
Comentariile lui Zelenski au răspuns energic la sugestiile potrivit cărora Ucraina trebuie să cedeze teritoriul Rusiei pentru a pune capăt războiului, aflat acum în a patra lună.
Update 7 iunie, ora 20:30 Cel puțin două spitale au fost lovite în Severodonețk și Rubijne
Cel puțin două spitale au fost lovite de rachete în orașele ucrainene Severodonețk și Rubijne, arată noi imagini din satelit făcute luni de Maxar Technologies.
Porțiuni semnificative din Severodonețk au fost distruse de luptele dintre forțele ucrainene și ruse. Ucrainenii și-au menținut pozițiile de apărare în oraș, dejucând până acum încercările rușilor de a ocupa orașul.
Nici măcar spitalele și zonele înconjurătoare nu au fost scutite de loviturile militare. În centrul Severodonețk, o serie de clădiri dintr-un complex spitalicesc - cu o cruce roșie mare este pictată pe acoperiș - au fost distruse.
În sudul Rubizhne, un alt spital a fost distrus. Clădirile din jurul acestuia,printre care o companie farmaceutică, au fost și ele distruse.
Update 7 iunie, ora 19:30 Ucraina spune că aproape 600 de persoane sunt ”deținute în camere de tortură" în Herson
Ucraina acuză armata rusă că a răpit locuitori din Herson, în sudul țării, și îi ține în „camere de tortură". Printre cei reținuți sunt în principal jurnaliști și activiști.
Tamila Tacheva, reprezentantul permanent al președinției ucrainene în Crimeea, a declarat într-un briefing: „Potrivit informațiilor noastre, aproximativ 600 de persoane sunt reținute în subsoluri special amenajate, în camere de tortură, în regiunea Herson. Aproximativ 300 de persoane se află <în beciuri> în orașul Herson, iar restul în alte localități din regiune”, a declarat Tacheva, potrivit agenției de presă de stat ucrainene Ukrinform.
„Ei sunt deținuți în condiții inumane și sunt victime ale torturii. Cei reținuți sunt <în principal jurnaliști și activiști> care au organizat
Unii ucraineni deținuți în regiunea Herson - civili, dar și combatanți reținuți - au fost trimiși în închisori din Crimeea, a adăugat ea.
Update 7 iunie, ora 17:30 Ucraina atrage atenţia privind o posibilă epidemie de holeră în Mariupol
Un consilier al primarului oraşului portuar Mariupol a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere după luni de asediu şi atrage atenţia cu privire la o posibilă epidemie de holeră în oraşul ocupat de ruşi.
„Cuvântul nu vine doar de la noi acum, ci şi din interiorul oraşului”, a declarat Petro Andriushchenko la televiziunea ucraineană.
El a adăugat că oficialii oraşului au primit informaţii potrivit cărora un oraş rusesc din apropiere, aflat peste graniţă, pregăteşte unităţi de boli infecţioase în cazul unei epidemii de holeră care ar putea afecta trupele ruseşti din Mariupol.
„Deci, într-adevăr, această ameninţare nu este recunoscută doar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de noi, ci şi de ocupanţi”, a spus el.
Update 7 iunie, ora 16:30 Rusia susţine că deţine controlul asupra a 97% din teritoriul regiunii Lugansk
Administraţia Vladimir Putin a anunţat, marţi, că deţine controlul asupra a 97% din teritoriul regiunii separatiste Lugansk, situată în estul Ucrainei.
"Am eliberat 97% din teritoriul regiunii Lugansk", a afirmat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, conform BBC News. Şoigu susţine că cele mai multe zone din oraşul Severodoneţk sunt sub controlul armatei ruse, dar afirmaţiile nu pot fi verificate în mod independent. Serhii Gaidai, guvernatorul regiunii Lugansk, a declarat marţi că luptele intense continuă în Severodoneţk şi că armata rusă controlează zone industriale de la periferia oraşului.
Update 7 iunie, ora 15:52 Liderul cecen Ramzan Kadîrov a făcut un exercițiu de imaginație care le-a dat fiori unora și i-a făcut pe alții să râdă în hohote.
Kadîrov a spus într-un mesaj video care sunt planurile sale în eventualitatea în care ar ajunge la conducerea Rusiei.
Continuarea razboiului din Ucraina şi cucerirea ţărilor europene aliate cu Statele Unite sunt doar două dintre obiectivele pe care Kadîrov le-ar fixa dacă ar fi în locul lui Vladimir Putin.
"Dacă ar fi după mine, aş cuceri toate acele state europene, care nu valorează acum absolut nimic şi spun lucruri indecente despre preşedintele nostru şi despre poporul rus.
Le-aş cuceri treptat şi atunci America nu ar mai avea niciun aliat.
Practic, războiul ar trebui să ţină până ce ei ridică toate sancţiunile şi prezintă scuze. Să duci războaie este o plăcere. Simţim plăcere făcând asta. După cum spune Vladimir Vladimirovici (Putin), noi murim ca martiri, ei doar mor", a spus liderul cecen.
Update 7 iunie, ora 14:33 Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a spus, marți, că trupele sale au "eliberat complet" zonele rezidențiale din Severodonețk, oraș cu importanță strategică, aprig disputat de forțele Moscovei și de apărarea ucraineană în ultimele săptămâni.
"Operațiunile de preluare a controlului în zonele industriale și în localitățile învecinate continuă", a declarat ministrul la televiziunea rusă.
Anterior anunțului făcut de Șoigu, partea ucraineană a transmis în cursul dimineții că "lupte stradale extrem de violente" au reizbucnit în oraș, cu precădere în zona industrială.
Update 7 iunie, ora 13:37 Presa internațională semnalează că Dmitri Medvedev, cel care a făcut "rocada" cu Vladimir Putin în 2008 și a fost președinte al Rusiei în timpul invaziei din Georgia, a publicat un mesaj în cuvinte extrem de dure.
Mesajul a fost postat pe platforma Telegram și sună astfel:
"Sunt adesea întrebat de ce postările mele pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este 'pentru că îi urăsc'. Sunt niște nenorociți și niște degenerați. Ne vor moartea, nouă, Rusiei. Și cât sunt în viață, voi face totul pentru a-i face să dispară!"
Pe rețelele sociale, s-a speculat că mesajul lui Medvedev - în prezent, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse - se referă fie la ucraineni, fie la occidentali, fie la ambele categorii.
Unii internauți au arătat că mesajele din ultima vreme ale oficialului rus i-au vizat în special pe reprezentanții statelor vestice.
Update 7 iunie, ora 12:07 Forțele ucrainene de apărare au primit vehicule militare Pinzgauer 718.
Acestea ar fi fost "achiziționate din Marea Britanie de un militar ucrainean" și donate voluntarilor din apărarea teritorială, potrivit informațiilor distribuite pe contul Twitter Ukraine Weapons Tracker.
Vehiculele din familia Pinzgauer au fost dezvoltate inițial la finele anilor '60 din secolul trecut de compania austriacă Steyr-Daimler-Puch.
Într-o serie de tranzacții succesive, licența de fabricație a ajuns la compania BAE Systems, care a încetat producția după ce vehiculele s-au dovedit vulnerabile la minele și bombele artizanale utilizate de insurgenți în Afganistan.
Mașinile din familia Pinzgauer pot îndeplini mai multe roluri, între care vehicul de comandă, transportor de trupe, ambulanță și vehicul de remorcare.
Cu un preț de vânzare ce poate ajunge peste 100.000 de dolari/vehicul, Pinzgauer este considerat unul dintre cele mai bune vehicule de teren construite vreodată.
Aceste mașini au servit în timpul războiului din Golf (1991) și în timpul războiului din Irak (2003).
Update 7 iunie, ora 10:24 Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, vine în România, pentru a participa la summit-ul B9.
Acesta urmează să aibă loc vineri, 10 iunie, la București.
Stoltenberg a mai fost în România, anul acesta, cu o săptămână înainte ca Rusia să declanșeze invazia Ucrainei.
Atunci, Secretarul General al NATO a vizitat Baza Militară Mihail Kogălniceanu.
Vineri, la București, Jens Stoltenberg va purta discuții separate cu președintele român, Klaus Iohannis, și cu cel polonez, Andrzej Duda, și va susține o conferință de presă împreună cu aceștia.
Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de președintele României, Klaus Iohannis, și de președintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Summit-ul de vineri vine cu puțin timp înainte de cel de la Madrid, programat la finele acestei luni, unde se va discuta aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Update 7 iunie, ora 09:30 Un fost comandant NATO, amiralul James Stavridis, a propus ca România şi alte state ale alianței să escorteze navele care exportă grâu din porturile ucrainene.
Însă și această opțiune implică un dialog cu Moscova iar posibilitatea acestui dialog nu mai există în prezent, arată Radu Tudor.
"Problema este că navele aliate nu au cum să ajungă în bazinul Mării Negre. Având în vedere Convenția de la Montreaux și deciziile guvernului turc, aceste nave nu pot avea o prezență permanentă în Marea Neagră, ci doar o prezență episodică, rotațională, și nu putem face improvizații pentru astfel de angajamente.
Probabil, singura soluție ar fi o coalizare a statelor NATO de la Marea Neagră - România, Bulgaria, Turcia - care să poată ajuta, eventual, navele ucrainene plecate din Odesa să exporte grâul ucrainean. Dar aceste lucruri trebuie făcute într-un dialog cu Moscova și nu cred că mai există acest dialog.
Nu cred că angajamentele lui Putin și ale Kremlinului mai pot avea vreun dram de credibilitate. Am vrea să readucem Marea Neagră la potențialul comercial inițial, dar navele de război ale Rusiei invadatoare ne împiedică", a spus Radu Tudor la Antena 3.
Update 7 iunie, ora 08:30 La Severodonețk, luptele intense, purtate inclusiv în stradă, continuă între ruși și forțele ucrainene de apărare iar situația se schimbă de la o oră la alta, după cum declară Oleksandr Striuk, primarul orașului.
Ucrainenii spun că sunt depășiți în proporție de unul la zece în ceea ce privește artileria angajată de ruși în confruntări.
Pe fondul înfruntărilor feroce și al distrugerilor provocate de bombardamente, acest oraș în care se mai află circa 15 mii de civili a ajuns să semene cu Mariupol, portul strategic unde rușii au preluat controlul după aproape trei luni de asediu.
Trupele ruse au primit de la Moscova ordin să cucerească orașul până în data de 10 iunie.
De asemenea, trupele Moscovei mai au și misiunea de a bloca o importantă rută de aprovizionare a apărătorilor ucraineni, care încearcă să evite încercuirea.
Update 7 iunie, ora 00:01 Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, Josep Borrell, scrie într-un tweet că al doilea cel mai mare terminal de cereale ar fi fost distrus.
„Forţele ruse au distrus cel de-al doilea cel mai mare terminal de cereale din Ucraina, la Mikolaiv. Un alt atac cu rachete care contribuie la criza alimentară globală. În lumina acestor ştiri, dezinformarea lui Putin care îndepărtează vina devine din ce în ce mai cinică”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că până în această toamnă ar putea fi blocate 75 de milioane de tone de cereale în Ucraina, iar autorităţile de la Kiev au cerut arme care ar putea asigura circulaţia în siguranţă a exporturilor ţării.
În sezonul 2020/2021, Ucraina a fost al patrulea mare exportator global de porumb şi al şaselea mare exportator de grâu, conform datelor Consiliului Internaţional al Cerealelor.
Update 7 iunie, ora 00:00 Administraţia Vladimir Putin a anunţat, luni seară, noi sancţiuni împotriva unor oficiali din Statele Unite, care vor avea interdicţii de a pătrunde pe teritoriul Rusiei.
Printre persoanele sancţionate luni se numără secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, secretarul Energiei, Jennifer Granholm, şi directorul operatorului de sateliţi OneWeb, Neil Masterson. De asemenea, Moscova l-a sancţionat pe directorul companiei Universal Pictures şi pe cel al agenţiei de evaluare financiară Fitch.
"Sunt introduşi pe lista sancţiunilor 61 de cetăţeni americani care deţin funcţii de conducere în domeniul industriei militare, platformelor mediatice şi agenţiilor de evaluare, dar şi din industria aeronautică şi navală", anunţă Ministerul de Externe de la Moscova, citat de cotidianul Le Figaro.
În mai, Rusia a sancţionat 963 de personalităţi din SUA, inclusiv pe preşedintele Joseph Biden.
Război în Ucraina, 6 iunie Vladimir Putin a vorbit despre România în interviul pentru televiziunea rusă de stat | Volodimir Zelenski: "Severodonețk și Lîsîceansk sunt moarte!"
Război în Ucraina, 5 iunie Bombardamente la Kiev| Vladimir Putin trece la ameninţări făţişe
Război în Ucraina, 4 iunie Ucraina nu vrea negocieri cu Rusia, până când trupele lui Putin nu sunt împinse spre graniță
Război în Ucraina, 3 iunie | 100 de zile de conflict | Zelenski: "Victoria va fi a noastră" | Kadîrov: "Operațiunea specială va fi accelerată"
Război în Ucraina, 2 iunie | Replica Rusiei la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni | Turcia a pregătit o ”foaie de parcurs” pentru a debloca exportul de cereale ucrainene
