Război în Ucraina, ziua 376. Consilierul lui Volodimir Zelenski a transmis un mesaj dur pentru românii care nu susțin Ucraina

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Aurescu, discuții cu Blinken despre războiul din Ucraina și impactul conflictului asupra Republicii Moldova
• Ucraina are un nou şef al Parchetului anticorupţie şi aşteaptă lansarea negocierilor cu UE
• Mircea Geoană: "Atenţie, se întâmplă ceva în relaţia între Ucraina şi România"
• Ucraina susţine că a doborât 13 drone lansate de Rusia
• Consilierul lui Zelenski, mesaj dur pentru românii care nu susțin Ucraina
• Voluntarii ucraineni anunță că au distrus cu drona un turn de supraveghere din Rusia
• Olaf Scholz, mesaj despre China, după ce s-a întâlnit cu Joe Biden: "Sunt relativ optimist"
• Ministrul rus al Apărării s-a dus în orașul ocupat Mariupol din Ucraina
• Ucraina a atacat cu rachete regiunea rusă Belgorod, susține guvernatorul local
• SUA expediază armament în România și Bulgaria
• Ministerul britanic al Apărării: soldații ruși, trimiși să atace "la lopată" o cazemată a armatei ucrainene
• O analiză scoate la iveală faptul că Ucraina ar putea rămâne fără muniție

Update 22:40 Armata ucraineană are în vedere să-şi consolideze poziţiile la Bahmut, epicentrul luptelor cu trupele ruse în estul Ucrainei, a transmis preşedinţia de la Kiev, pe fondul speculaţiilor despre o eventuală retragere a trupelor ucrainene din acest oraş.

Valerii Zaluțnîi, comandantul-șef al forțelor armate, și Oleksandr Syrskyi, comandantul forțelor terestre ucrainene, "s-au pronunțat în favoarea continuării operațiunii de apărare și a consolidării în continuare a pozițiilor ucrainene din Bahmut".

Militarii ucraineni care luptă pe frontul din Bahmut trebuie să facă faţă unor valuri neîncetate de bombardamente şi de atacuri ce vin de cealaltă parte a frontului, relatează agenţia de presă EFE, citând publicaţia ucraineană Kyiv Independent.

Militarii ucraineni citaţi descriu frontul drept o 'maşină de tocat carne' din cauza numărului mare de victime de ambele părţi.

Batalioane slab instruite şi pregătite au fost aruncate în prima linie "să se descurce cât de bine vor putea", cu un sprijin nesemnificativ în ceea ce priveşte artileria, vehiculele blindate, mortiere, drone sau informaţii tactice, au declarat infanterişti ucraineni pentru Kyiv Independent.

Conform presei ucrainene, unii dintre aceştia s-au plâns de lipsă de coordonare şi de cunoaştere a situaţiei pe linia frontului din partea înalţilor responsabili militari, recunoscând că se resimte lipsa acută de muniţie. Unii dintre ei spun că sunt nevoiţi să folosească arme care datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dronele, care ar trebui să furnizeze informaţii esenţiale de recunoaştere, sunt şi ele puţine şi se pierd în proporţii foarte mari în unele zone de pe câmpul de luptă.

Update 21:15 Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au avut luni o convorbire telefonică pe teme de interes prioritar pentru Parteneriatul Strategic bilateral, respectiv în contextul războiului Rusiei contra Ucrainei și al eforturilor de combatere a efectelor acestuia.

Convorbirea are loc în continuarea consultărilor politice consistente pe care cei doi șefi ai diplomațiilor română și americană le-au avut în noiembrie 2022, cu ocazia prezenței la București a secretarului de stat american, în contextul găzduirii de către ministrul Bogdan Aurescu a reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, precum și în continuarea interacțiunii recente a șefilor celor două diplomații din marja evenimentelor de la New York, pentru marcarea unui an de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2023.

Convorbirea a avut loc și în pregătirea celei de-a opta runde a Dialogului Strategic între România-SUA, care va fi găzduită de România la mijlocul lunii martie 2023, la București.

Ambii demnitari au apreciat frecvența întâlnirilor româno-americane din ultimul an, acestea reflectând nivelul și profunzimea relațiilor de parteneriat strategic România-SUA, precum și angajamentul pentru îndeplinirea obiectivelor comune.

„În contextul împlinirii unui an de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, ministrul Aurescu și secretarul de stat Blinken au discutat despre efectele globale profunde ale acestuia, precum și demersuri comune pentru contracararea acestor efecte.

Șeful diplomației române a realizat o trecere în revistă a sprijinului foarte cuprinzător și multidimensional acordat acestui stat de către România de la începutul războiului. Secretarul de stat al SUA a mulțumit în mod deosebit ministrului Aurescu pentru sprijinul concret, deosebit de substanțial și esențial acordat de țara noastră Ucrainei.

În planul securității regionale, cei doi oficiali au evidențiat miza continuării consolidării coerente și consistente a Flancului Estic al NATO, iar ministrul Bogdan Aurescu a transmis aprecierea pentru angajamentul SUA pentru apărarea întregului teritoriu Aliat, inclusiv în regiunea Mării Negre și în România, exprimat inclusiv cu ocazia reuniunii București 9 de la Varșovia.

Cei doi șefi ai diplomațiilor au abordat, totodată, posibilități de consolidare a rezilienței în regiunea Mării Negre printr-o abordare strategică care să asigure, de o manieră durabilă, caracterul liber, sigur și prosper al Mării Negre și să îi consolideze statutul de rută comercială și energetică majoră”, transmite MAE.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la importanța viitoarei Strategii a SUA pentru Marea Neagră și necesitatea asigurării sinergiei acesteia cu strategiile regionale ale UE și NATO, evocând evaluările și ideile României în acest sens, care au fost transmise secretarului de stat Blinken printr-un document de reflecție consistent, cu prilejul vizitei din noiembrie 2022 de la București. 

La rândul său, secretarul de stat american a apreciat contribuția României transmisă la întâlnirea din noiembrie de la București de ministrul Aurescu. În acest cadru, ministrul român de externe l-a informat pe omologul american despre propunerea sa, agreată cu omologul turc în decembrie 2022, de creare a unui grup de lucru bilateral româno-turc privind securitatea la Marea Neagră, aflat în proces de operaționalizare, inițiativă apreciată de partea americană.

Totodată, ministrul Aurescu și secretarul de stat Blinken au salutat valoarea adăugată a participării SUA la reuniunile formatului București 9, care contribuie în mod eficient la coordonarea și unitatea transatlantică, implicarea SUA în acest format fiind un semnal puternic privind angajamentul pentru Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic și securitatea aliaților din regiune. În acest sens, s-au referit la recenta reuniune de la Varșovia, co-prezidată de Președintele Iohannis și de omologul polon, la care a participat și Președintele SUA, Joe Biden.

Ministrul Aurescu a subliniat, totodată, relevanța strategică a proiectelor de infrastructură promovate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și a evidențiat că România va găzdui, în luna septembrie 2023, la București, Summitul și Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, moment foarte important pentru dezvoltarea pe mai departe a Inițiativei.

„Ministrul de externe a subliniat impactul major pe care războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei îl are și asupra Republicii Moldova și a reafirmat sprijinul ferm al României, continuu și necondiționat, pentru Republica Moldova, pentru consolidarea rezilienței și securității acesteia și pentru parcursul său european.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reafirmat condamnarea fermă a retoricii amenințătoare și provocatoare a Rusiei, precum și încercările recente de destabilizare, punctând faptul că sprijinul SUA rămâne esențial pe acest palier. La rândul său, secretarul de stat american a subliniat determinarea SUA de a sprijini Republica Moldova în contextul actual dificil și a apreciat vizitele și întâlnirile recente ale părții americane cu Președintele Maia Sandu, precum și vizitele recente la București ale Președintelui și Prim-ministrului Republicii Moldova și sprijinul puternic acordat de România.

De asemenea, a amintit decizia SUA de a aloca 300 de milioane de dolari pentru susținerea securității energetice a Republicii Moldova, inclusiv a infrastructurii energetice și de interconectare transfrontalieră. În egală măsură, cei doi oficiali au abordat relațiile China-Rusia și Iran-Rusia în contextul războiului ilegal al Rusiei contra Ucrainei și au evidențiat necesitatea descurajării de către comunitatea internațională a oricărui sprijin acordat efortului de război al Rusiei.

În acest cadru, ministrul român de externe a amintit recentele pachete de sancțiuni ale UE pentru Iran, susținute și de România. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța prioritară a includerii României în Programul Visa Waiver al SUA și interesul părții române de a lucra îndeaproape cu SUA pentru accederea țării noastre în Program, secretarul de stat american reiterând angajamentul puternic și concret al SUA pentru acest obiectiv comun româno-american”, adaugă sursa citată.

Update 20:30 Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, a anunţat numirea unui nou director al Parchetului anticorupţie, Semen Krivonos, în cadrul eforturilor de îndeplinire a criteriilor pentru lansarea în mod oficial a negocierilor pentru admiterea ţării în Uniunea Europeană.

"Prin această numire, sunt îndeplinite acum toate criteriile Uniunii Europene" pentru lansarea negocierilor de aderare. "Noi suntem determinaţi să lansăm chiar anul acesta negocierile de aderare", a afirmat premierul Denis Şmihal, conform site-ului german Tagesschau.de.

În contextul invaziei militare ruse, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei statutul de candidat pentru aderare, fără însă a fixa un termen clar pentru lansarea negocierilor în vederea integrării.

Update 19:00 Rușii sunt pe cale să cucerească un oraș ucrainean în care se află acum mai puţin de 10% din populaţia de dinainte de război. Este vorba despre Bahmut, o localitate pentru care armata ucraineană şi cea rusă se luptă de multă vreme.

Putin a concentrat aici tot ce are: atacuri de artilerie, focuri de mortier și lovituri aeriene, dar şi forţe terestre, inclusiv luptători ai companiei militare private Wagner. Corespondentul CNN, Melissa Bell, în Kiev, a dat ultimele detalii de pe linia frontului, la Antena 3 CNN.

Update 17:30 "Eu le-am spus liderilor ucraneni cu care m-am întâlnit, m-am întâlnit şi Munchen, m-am întâlnit şi la Bruxelles, mă întâlnesc des cu ei pentru că colaborăm foarte bine cu ei şi le-am spus ca şi coleg, "Atenţie, se întâmplă ceva în relaţia între Ucraina şi România care creează o dificultate în opinia publică românească!".

Şi e păcat de Dumnezeu, pentru că românii au fost şi româncele am fost excepţional de solidari cu ei şi istoria României cu Ucraina nu a fost simplă istoric, nu a fost simplă niciodată. Şi e acolo o chestiune care trebuie tratată. Dar le-am spus un lucru şi l-am spus cu foarte multă prietenie şi cu dorinţa de a fi siguri că păstrăm această relaţie bună şi această soliditate cu dânşii, că sunt câteva elemente care pot să devină iritante în chestiunea aceasta şi sper ca dialogul bilateral şi o discuţie directă şi francă, dacă este nevoie, trebuie făcută.

Derusificarea Ucrainei este un lucru pe care liderii de acolo trebuie să îl facă. Pe de altă parte, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare sau către a lucra nediferenţiat pe comunităţi etnice, care nu au altceva decât că sunt cetăţeni loiali al Ucrainei, sunt pe front, se luptă şi ei, sunt şi etnici români ucraineni, care sunt şi ei pe front. E populaţie de limbă română.

Problema religiei este importantă, deci cred că mai multă sensibilitate la chestiuni care pot să strice acest sprijin formidabil al românilor pentru Ucraina, cred că trebuie avut grijă şi din partea dânşilor şi cred şi partea română, nu e problema mea să dau sfaturi aliaţilor, trebuie să intre de o manieră directă într-o discuţie cu dânşii.", a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Update 16:30 Administraţia Ucrainei a anunţat, luni, că armata ucraineană a doborât 13 drone de fabricaţie iraniană echipate cu dispozitive explozive, din totalul de 15 aparate lansate de Rusia în cursul nopţii, informează cotidianul Le Figaro.

"Invadatorii ruşi au atacat Ucraina cu drone Shahed-131/136 din nordul regiunii Breansk. În total, au fost lansate 15 drone Shahed, iar 13 au fost distruse", au anunţat Forţele Aeriene ucrainene.

Nu au fost raportate victime sau daune materiale în urma atacurilor care, conform autorităţilor ucrainene, vizau capitala ţării, Kiev.

Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.

Update 15:06 Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski și unul dintre cei mai importanți oameni care propagă mesajele Kievului, a transmis un avertisment celor care "au obosit" să susțină Ucraina și, în particular, românilor care spun că nu sprijină această țară în războiul declanșat de Rusia.

Într-un interviu pentru HotNews, citat de Antena 3 CNN, Podoliak este întrebat în legătură cu cei 25% dintre români s-ar opune în acest moment susținerii Ucrainei, conform sondajelor de opinie.

"Noi încercăm să explicăm natura acestui conflict. Vreau să le transmit celor 25% populației din României (care dezaprobă susținerea Ucrainei): voi sunteți de acord ca rușii să vină la voi și să-i taie pe copiii voștri? Dacă nu sunteți de acord să ajutați acum Ucraina și nu vă pare rău de tot ce ar putea să se întâmple dacă Rusia nu va fi oprită, rușii vor intra în Moldova și pe urmă vor intra și în România și este posibil ca Rusia să domine în întreaga Europă (...)

Rusia a transmis foarte clar că nu va respecta dreptul internațional și va investi foarte mulți bani, inclusiv pentru omoruri politice, pentru asasinate. A transmis foarte clar că va investi bani în corupție, în deturnarea ordinii publice din aceste țări și în partidele radicale, pentru a face dezordine în interiorul acestor state.

Noi acum spunem foarte tranșant că, fie ne întoarcem la ordine, fie Europa nu va exista în general, iar voi trebuie să faceți o alegere (...) Naivitatea nu poate fi o parte a unei politici. În 2014, europenii ne-au spus să cedăm o parte din teritoriu și va veni pacea. A venit pacea după asta?

Credeți că Rusia, care și-a strâns toate resursele pentru a lupta cu Ucraina, se va liniști după ce cedăm teritoriile și nu va merge mai departe? Vreau să înțeleg de unde această naivitate (...) Europa trebuie să înțeleagă esența acestui război: nu este un război teritorial, este un război pentru dreptul de a fi așa cum vrem și vreți și voi să fiți.

Trebuie să înțeleagă că, dacă există o țară hotărâtă să meargă până la capăt, această țară trebuie să fie susținută", a spus consilierul președintelui ucrainean în interviul citat de Antena 3 CNN.

Update 13:02 O dronă lansată de un regiment de voluntari ucraineni a distrus un turn de supraveghere din Rusia.

Grupul de voluntari Kraken, care a fost format după ce trupele rusești au invadat Ucraina, a publicat imagini care arată momentul în care un turn de supraveghere din regiunea Briansk este lovit de dronă.

Voluntarii susțin că drona lor ar fi distrus obiectivul.

O agenție de informații a confirmat că locul atacului este Nekislița, în regiunea Briansk, aproape de granița dintre Rusia și Ucraina.

Kraken Regiment, a Ukrainian volunteer force formed by Azov veterans, released footage on March 5 of what the group said showed it carrying out a “kamikaze drone” attack on a surveillance tower in Russia’s Bryansk Oblast.

Video: Kraken Regiment via Storyful pic.twitter.com/3CGszommOf

— Joseph Olbrycht-Palmer (@jolbrychtpalmer) March 6, 2023

Update 12:30 Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că vor exista "consecințe" la adresa Chinei, în cazul în care Beijingul va trimite Moscovei arme pentru războiul din Ucraina.

Într-un interviu pentru CNN după ce s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden la Washington, Scholz nu a respins ideea sancționării Chinei.

"Cu toții suntem foarte clari că nu ar trebui să existe circumstanțe de escaladare din partea Chinei, iar acest lucru se întâmplă din câte vedem și vom continua să urmărim. Și asta, cu atât mai mult cu cât le cerem să nu livreze arme către Rusia. Și le spunem în discuțiile noastre bilaterale, dar și public, că nu ar trebui să facă asta.

În mod public au spus că nu vor livra arme. Dar este pur și simplu necesar să spunem ceea ce trebuie spus (...) Cred că ar avea consecințe (dacă Beijingul ar trimite arme Moscovei).

Dar noi suntem acum într-un punct în care trebuie să spunem clar că acest lucru nu ar trebui să se întâmple și sunt relativ optimist că vom avea succes cu cererea noastră în acest caz. Și permiteți-mi să vă reamintesc că s-a întâmplat un lucru când am fost în China și am vorbit cu Xi Jinping: acesta a fost de acord ca noi doi să spunem public că armele nucleare nu ar trebui să fie folosite în acest război", a declarat Olaf Scholz.

Update 11:23 Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, s-a deplasat în Ucraina, la Mariupol, unde a inspectat proiecte de infrastructură.

Informația provine de la Ministerul Apărării de la Moscova, care a postat-o pe canalul său oficial Telegram, notează CNN.

Conform sursei citate, Șoigu a vizitat, de asemenea, un centru medical, un nou cartier rezidențial construit de armată și a fost informat cu privire la construcția unei conducte care "va furniza apă mai multor așezări din regiune".

Ministerul rus nu a menționat când a avut loc vizita lui Șoigu. 

În urmă cu două zile, instituția a publicat o înregistrare video în care ministrul Apărării se întâlnește cu trupele rusești desfășurate în Ucraina, într-un "post de comandă pe direcția Donețk - Sud".

Locația filmării nu este precizată, iar CNN menționează că nu a reușit să o identifice prin geolocalizare. 

Situat la Marea Azov, în regiunea ucraineană Donețk, Mariupol a fost capturat de forțele rusești anul trecut, după luni de bombardamente intense care au ucis mii de locuitori.

⚡️Russian defence minister Shoigu visited Mariupol. pic.twitter.com/vKPPXwrwJA

— War Monitor (@WarMonitors) March 6, 2023

Update 10:03 Cel puțin o persoană a fost rănită în Rusia, după ce apărarea aeriană locală a doborât trei rachete deasupra regiunii Belgorod din sudul țării, în apropiere de granița cu Ucraina.

Incidentul a fost semnalat luni dimineață iar informația provine de la guvernatorul regiunii ruse.

"Sistemul nostru de apărare aeriană a intrat în funcțiune la Novi Oskol. Trei rachete au fost doborâte. Amploarea pagubelor este în curs de clarificare", a scris pe Telegram guvernatorul Viaceslav Gladkov.

"Există o victimă: un bărbat care a suferit răni de șrapnel la braț. Mai multe fațade de clădiri și linii electrice din mai multe sate din districtul Novooskolski au suferit pagube. Echipele de salvare și serviciile de urgență se află la fața locului", a precizat oficialul.

Autoritățile din Belgorod, care se învecinează cu regiunea ucraineană Harkov, au raportat multiple atacuri de când Rusia a început invazia.

CNN menționează că nu poate confirma în mod independent relatările referitoare la atacuri ucrainene în Rusia iar Kievul nu a comentat imediat informațiile din Belgorod.

Update 09:22 Statele Unite trimit noi cantități de tehnică militară în România și Bulgaria.

Armamentul este transportat cu o navă care a ajuns duminică in portul grecesc Alexandroupolis și va fi folosit în viitorul apropiat în cadrul unor exerciţii militare.

Conform informațiilor oficiale, în portul din Grecia urmează să fie descărcate  tancuri, tunuri, elicoptere de luptă si lansatoare de rachete.

Nava americană Liberty Pride este veriga principală în lanţul de aprovizionare pentru trupele NATO din Europa de Sud-Est iar procesul va continua până la sfârşitul lunii august.

Update 08:12 În lipsă de muniţie, trupele ruseşti au ajuns să mizeze tot mai mult pe luptele corp la corp.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, rezerviştii mobilizaţi în toamna anului trecut de Vladimir Putin au primit ordin să atace un avanpost ucrainean din beton înarmaţi doar cu lopeţi și armele individuale.

Conform sursei citate, soldaţii ruşi au primit pentru luptă lopeţile MPL-50, folosite încă din 1869.

Momentul menționat de ministerul britanic ar fi avut loc la sfârșitul lunii februarie 2023.

Pe lângă săpatul tranșeelor, lopețile pot fi folosite și în lupta de aproape, dar sunt total inutile când vine vorba de atacat cazemate din beton, apărate cu mitraliere grele și artilerie.

Unul dintre rezerviștii supraviețuitori a declarat că nu a fost pregătit "nici fizic și nici psihic" pentru astfel de acţiuni.

Despre lipsa de muniţie a vorbit şi șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, ai cărui mercenari sunt implicați în asaltul prelungit asupra orașului Bahmut.

Update 07.25 Șeful forței rusești de mercenari Wagner a avertizat că poziția Rusiei în jurul orașului Bahmut din estul Ucrainei este în pericol dacă trupele sale nu primesc muniție, acesta fiind cel mai recent semn de tensiune între Kremlin și șeful miliției private, potrivit Reuters.

Oficialii militari și analiștii ucraineni au raportat, de asemenea, că liderii Brigăzii 155 a Rusiei care luptă în apropierea orașului Vuhledar, la sud de Bahmut, se opun ordinelor de atac după ce au suferit pierderi severe în încercările de a-l captura.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că forțele rusești au lovit un centru de comandă al Regimentului ucrainean Azov din sud-estul regiunii Zaporizhzhia. Ministerul nu a oferit detalii despre atac.

În ceea ce priveşte Bahmut, oraşul considerat strategic atât de ruşi, cât şi de ucraineni, luptele sunt în continuare crâncene, la fel cum au fost şi în ultimele luni. Bombardamentele şi luptele de stradă au distrus în totalitate oraşul aflat în estul Ucrainei, oraş în care locuiau aproximativ 70.000 de civili.

Primele imagini cu oraşul distrus în totalitate de ruşi arată amploarea luptelor care se dau de câteva luni între apărătorii ucraineni şi forţele lui Vladimir Putin.

Între timp, o analiză publicată de Jeremy Stern, redactor-şef adjunct la publicaţia Tablet, intitulată "Un devastator moment de claritate în Ucraina", arată că sancţiunile impuse Rusiei au eşuat să îl înfrângă pe Putin, dar şi că Occidentul rămâne fără rachete şi gloanţe, în timp ce Ucraina consumă mai multă muniţie decât pot aliaţii să producă.

Generalul Mircea Mîndrescu a analizat situaţia din ultimele 24 de ore de pe frontul de luptă în cadrul emisiunii Subiectiv cu Răzvan Dumitrescu.

"Ruşii se găsesc în ofensivă. Ritmul de înaintare nu este unul extraordinar, iar metrii câştigaţi sunt extrem de scump plătiţi. Ruşii încearcă să înainteze pe tot teritoriul frontului de la nord la sud", a declarat generalul Mîndrescu.

Război în Ucraina, 5 martie | Bătălia pentru Bahmut: Rusia își asigură un „avantaj pozițional”

Război în Ucraina, 4 martie | SUA anunţă un nou ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina | Republica Moldova, anunţul momentului

Război în Ucraina, 3 martie | După atacurile din Briansk, Rusia se așteaptă să fie atacată în Crimeea

Război în Ucraina, 2 martie | Chișinău, sfidare la adresa Moscovei: Parlamentul condamnă invazia rusă și susține eforturile de înființare a unui tribunal pentru crime de război 

Război în Ucraina, 1 martie | Xi Jinping și Aleksandr Lukașenko cer Rusiei și Ucrainei să inițieze negocieri de pace