Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 407. Rușii retrag, aparent, trupe din Crimeea înaintea unei anunțate contraofensive ucrainene

Război în Ucraina, ziua 407. Rușii retrag, aparent, trupe din Crimeea înaintea unei anunțate contraofensive ucrainene

Război în Ucraina, ziua 407. Ucraina este dispusă să discute despre viitorul Crimeei dacă forțele sale ajung la graniță.

razboi ucraina rusia 6 aprilie 2023
Război în Ucraina, ziua 407. SUA nu încurajează Ucraina să comită atacuri pe teritoriul Rusiei Sursa foto: Hepta
de Redacția Antena 3 CNN    |    06 Apr 2023   •   19:51

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Xi Jinping a pledat pentru un armistiţiu în Ucraina
  • Șeful Wagner: "Inamicul nu pleacă nicăieri din Bahmut!"
  • Rușii retrag, aparent, trupe din Crimeea înaintea unei anunțate contraofensive ucrainene
  • Ucraina comandă vehicule de luptă din Polonia pe banii SUA și ai UE
  • CNN: Xi Jinping a anunțat când va vorbi cu Zelenski
  • Rusia anunță măsuri "de reechilibrare a arhitecturii de securitate" după aderarea Finlandei la NATO
  • Un oligarh rus a murit în condiții suspecte, în închisoare
  • Serghei Lavrov: "Americanii vor reveni la masa negocierilor. Nu mai avem mult de așteptat"
  • Kievul spune că forțele sale au respins 20 de atacuri rusești la Bahmut
  • Ucraina este dispusă să discute despre viitorul Crimeei dacă forțele sale ajung la graniță
  • Putin îl concediază pe unul dintre generalii săi de top 
  • Un avion ucrainean de mici dimensiuni s-a prăbuşit în Rusia
  • Lukașenko și Putin discută la Moscova armistițiul propus de Belarus, pe care ambele părți implicate în război l-au respins până în prezent
  • Vladimir Putin acuză serviciile secrete din Occident pentru atentatele din Rusia
  • Un oficial SUA recunoaște că Statele Unite nu au început, încă, antrenamentul ucrainenilor pe tancurile Abrams
  • Oficiali occidentali: Ucraina a stocat muniție pentru contraofensivă
  • Kremlinul refuză să comenteze punerea lui Donald Trump sub acuzare

Update 22:00 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a deplasat joi seară în Turcia, pentru discuţii axate în principal pe situaţia Acordului internaţional privind exporturile de cereale din Ucraina pe Marea Neagră, anunţă oficiali de la Ankara citaţi de cotidianul Le Monde.

Serghei Lavrov se va întâlni vineri cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu. Discuţiile se vor referi în principal la Acordul exporturilor de cereale pe Marea Neagră.

Administraţia de la Moscova a transmis, în martie, că a acceptat prelungirea Acordului exporturilor de cereale pe Marea Neagră doar 60 de zile, deşi Ucraina a susţinut că iniţiativa a fost prelungită 120 de zile.

Rusia a formulat o serie de obiecţii privind prelungirea Acordului cerealelor. Moscova a insistat pentru facilitarea exporturilor ruse de cereale şi fertilizatori. Acordul actual permite acest lucru, dar Rusia este nemulţumită de unele aspecte practice. Acordul cerealelor, semnat în 2022, este garantat de Turcia şi de Naţiunile Unite.

Update 21:00 Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a afirmat, în cursul întrevederii cu omologul său francez, Emmanuel Macron, şi cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, că prioritatea este ajungerea la un armistiţiu între Rusia şi Ucraina.

"China îndeamnă toate părţile să rămână calme şi raţionale, să colaboreze pentru crearea condiţiilor negocierilor de pace. Ne opunem tentativelor de instigare la escaladare şi de complicare a situaţiei", anunţă Preşedinţia Chinei, conform postului de televiziune CNN.

"China susţine Europa prin furnizarea de idei şi propuneri pentru o soluţie politică la criza din Ucraina, pe baza propriilor interese fundamentale şi pe termen lung, şi promovează stabilirea unui cadru european de securitate echilibrat, eficient şi sustenabil", precizează Preşedinţia de la Beijing. De asemenea, Xi Jinping a afirmat, la reuniune, că atât China cât şi Uniunea Europeană trebuie să intensifice dialogul şi cooperarea, pentru avansarea relaţiilor bilaterale prin respect reciproc şi stabilitate.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a pledat joi, la Beijing, pentru negocieri de pace între Rusia şi Ucraina, evidenţiind rolul important pe care l-ar putea avea China. "Este necesară reluarea discuţiilor cât mai rapid posibil, pentru construirea unei păci durabile", a declarat Emmanuel Macron. "Ştiu că pot conta pe dumneavoastră pentru a readuce Rusia la raţiune şi pe toată lumea la masa negocierilor", a insistat Emmanuel Macron, adresându-i-se preşedintelui Chinei, Xi Jinping.

Însă, ca reacţie, Administraţia de la Moscova a sugerat, joi, excluderea rolului de mediator al Chinei în conflictul militar dintre Rusia şi Ucraina, subliniind că în acest moment nu se întrunesc condiţiile pentru oprirea confruntărilor militare.

Update 20:30 Administraţia de la Moscova a transmis, joi, că decizia de transferare a unor arme nucleare tactice în Belarus este reacţia Rusiei la apropierea infrastructurii militare a Alianţei Nord-Atlantice dse frontierele ruse, informează agenţia Reuters.

"NATO se extinde spre Rusia, nu Rusia extinde infrastructura militară spre frontierele NATO", a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Finlanda a devenit membră a NATO marţi, iar Suedia urmează să adere în curând la Alianţa Nord-Atlantică. Cele două state nord-europene au decis să se alăture NATO ca reacţie la invazia militară rusă în Ucraina.

Dmitri Peskov a avertizat că Rusia va urmări cu atenţie ce echipamente militare NATO vor fi instalate în Finlanda şi va reacţiona în consecinţă. "Această manevră amplifică preocupările şi îngrijorările privind securitatea noastră şi luăm măsuri pentru a ne garanta securitatea. Vom proceda în acest fel de fiecare dată când NATO se va apropia de frontierele noastre, pentru reechilibrarea arhitecturii de securitate pe continent", a subliniat Dmitri Peskov.

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat recent că Rusia a ajuns la un acord cu Belarus pentru staţionarea de armament nuclear tactic pe teritoriul acestei ţări. Putin a precizat că lucrările la complexul din Belarus unde ar urma să fie staţionate armele nucleare ruse vor fi finalizate până în iulie.

Update 19:56 Șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că forţele ucrainene nu au abandonat oraşul Bahmut, dar chiar dacă ar face acest lucru, mercenarii ar avea nevoie de mai mult sprijin din partea armatei regulate ruse pentru a încerca să avanseze mai mult.

"Trebuie spus clar că inamicul nu pleacă nicăieri", a declarat Prigojin pe canalul său Telegram.

Şeful Wagner spune că trupele ucrainene au organizat o apărare solidă în Bahmut, în special de-a lungul liniilor de cale ferată şi în clădirile înalte din vestul localității, şi că, dacă se vor retrage, vor ocupa noi poziţii la periferie şi în zona vestică.

Update 19:11 Imagini recente surprinse din satelit arată cum, comparativ cu luna februarie, trupele rusești din nordul peninsulei Crimeea au executat manevre, iar foarte multe mijloace de tehnică militară au părăsit zona unde erau depozitate.

Analistul Brady Africk, de la Foreign and Defense Policy Studies, a analizat două seturi de imagini din satelit, care arată mișcări de trupe în nordul Crimeei, în apropiere de localitatea Medvedivka.

Imaginile prezintă la momente diferite în timp un depozit al armatei ruse, unde erau garate numeroase vehicule militare.

În fotografiile din luna februarie sunt observate toate aceste elemente de tehnică de luptă, garate în acel loc de depozitare.

În imaginile mai recente, de la mijlocul lunii martie, același depozit apare aproape gol, cu foarte multe mijloace de luptă care au plecat din locația respectivă.

Încă nu este clar dacă aceste manevre ar putea fi semnul unei retrageri tactice sau dacă rușii au redirecționat blindatele și tunurile către alte zone pentru a-și întări unele poziții în perspectiva unei ofensive ucrainene de care se vorbește din ce în ce mai des.

Update 18:10 Ucraina şi-a majorat comanda pentru vehicule de infanterie pe roţi din Polonia de la 100 la 150 de unităţi, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Varșovia.

Vehiculele blindate KTO Rosomak vor fi achiziţionate cu ajutorul financiar al SUA şi UE, a precizat oficialul polonez, la o zi după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a întreprins o vizită în capitala Poloniei.

Echipat cu un tun automat de 30 de mm şi fiind capabil să transporte trei membri ai echipajului şi opt soldaţi, blindatul Rosomak, cu o masă de 22 de tone, este o versiune produsă sub licenţă a vehiculului militar finlandez Patria AMV.

În plus, Ucraina a comandat fabricarea a peste 50 de mortiere autopropulsate poloneze M120 Rak.

Este planificată şi livrarea a 100 de rachete cu rază scurtă de acţiune pentru sisteme antiaeriene, notează CNN.

Potrivit guvernului de la Varșovia, valoarea totală a echipamentului de apărare furnizat până acum Ucrainei de către Polonia se ridică la 2,1 miliarde de euro.

Update 17:30 Președintele chinez Xi Jinping a lămurit chestiunea unui eventual dialog cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul invaziei ruse.

Xi Jinping a efectuat, recent, o vizită la Moscova dar nu a purtat, până în prezent, nici măcar un dialog telefonic cu omologul ucrainean, în pofida speculațiilor pe acest subiect.

Joi, în timpul vizitei președintelui Franței, Emmanuel Macron, la Beijing, liderul chinez a precizat că "este gata să-l sune la momentul potrivit" pe președintele ucrainean, au declarat surse diplomatice franceze pentru CNN.

În remarcile făcute mai devreme, în cadrul discuțiilor bilaterale, Macron i-a spus lui Xi că știe că "poate conta pe el pentru a aduce Rusia pe calea rațiunii" și a motiva toate părțile în conflict să se așeze la masa negocierilor.

"China este dispusă să colaboreze cu Franța pentru a face apel la comunitatea internațională să se mențină rațională și reținută și să evite luarea de măsuri care vor face ca această criză să se deterioreze și mai mult sau chiar să scape de sub control", a spus, la rândul lui, Xi Jiping.

Update 16:30 Moscova anunță că ia măsuri pentru a-și asigura securitatea, după ce aderarea Finlandei la NATO a dublat granițele alianței militare cu Rusia.

"NATO se extinde spre granița cu Rusia. Nu Rusia este cea care se apropie cu infrastructura sa militară de granițele NATO. Această mișcare ne îngrijorează, din punct de vedere al securității noastre", a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Bineînțeles, luăm măsuri pentru a ne asigura de fiecare dată când NATO se apropie de granițele noastre, pentru a reechilibra întreaga arhitectură de securitate de pe continent", a adăugat oficialul rus.

Declarațiile lui Peskov vin după comentariile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit cărora Rusia trebuie monitorizată îndeaproape, din cauza deciziei sale de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus.

Update 15:30 Cel puțin cinci civili au fost uciși în regiunea Donețk în atacuri ale armatei ruse.

Informația provine de la guvernatorul ucrainean din Donețk, Pavlo Kirilenko, care a adăugat că tirurile au rănit alte nouă persoane.

Ultimele atacuri rusești au lovit o grădiniță, case particulare și imobile cu mai multe etaje, a menționat oficialul ucrainean.

Doi dintre cei uciși au fost consemnați în orașul Bahmut, unde se dau lupte de luni de zile și unde situația nu este complet tranșată între forțele ucrainene, în defensivă, și cele ruse, notează CNN.

Update 14:30 Înca un oligarh rus a murit în condiţii suspecte, relatează Antena 3 CNN. Trupul neînsuflețit al lui Igor Șkurko, directorul general adjunct al companiei ruse de energie Yakuțkenergo, a fost descoperit, marți, într-o celulă a penitenciarului din Irkuţk. Șkurko avea 49 de ani și era închis de o săptămână, în urma unor acuzaţii de luare de mită. El era căsătorit și avea doi copii. Autoritățile ruse nu au oferit detalii cu privire la modul în care a murit Igor Șkurko, însă au ţinut să precizeze că acesta nu a fost ucis. Șkurko a fost membru al partidului lui Vladimir Putin, însă a fost suspendat după ce a fost acuzat de luare de mită. Potrivit presei i

Update 13:11 Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a declarat în favoarea susținerii relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, în pofida faptului că tensiunile dintre cele două state au ajuns în zona unui "război fierbinte", în contextul conflictului din Ucraina.

"Ne aflăm, într-adevăr, într-o fază fierbinte a războiului, în primul rând deoarece naziștii ucraineni folosesc arme americane. Iar administrația americană continuă să amenințe că le va livra sisteme de arme cu rază de acțiune mai lungă și mai letale", a spus  Lavrov, citat de CNN.

"Dar, cu toate acestea, cred că ar trebui să continuăm să susținem relațiile noastre și sperăm că americanii se vor trezi imediat și se vor întoarce la masa negocierilor. Vom vedea, nu va trebui să mai așteptăm mult timp", a estimat șeful diplomației ruse.

Update 12:30 Forțele de apărare ucrainene au respins aproximativ 20 de atacuri rusești în zona din apropierea orașului Bahmut, în cursul zilei trecute, anunță Statul Major General al Ucrainei. 

"Bahmut, Avdiivka și Marinka rămân în epicentrul luptelor", a precizat Statul Major General în actualizarea sa de joi dimineață.

Actualizarea mai menționează că forțele rusești "încă încearcă" să preia controlul total al orașului Bahmut și continuă asalturile acolo.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a admis, miercuri, posibilitatea unei retrageri militare din Bahmut, dar a adăugat că livrările de muniție de la aliații Ucrainei vor consolida apărarea forțelor sale.

Update 11:30. Vladimir Putin pune bazele pentru mai multe represiuni ale forțelor de ordine pe teritoriul ucrainean ocupat, cred analiștii militari. 

Înscriind rezistența Ucrainei la invazie drept „terorism”, la o întâlnire cu Consiliul de Securitate al Rusiei, Putin a stabilit condițiile pentru continuarea represiunii în Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului. 

Liderul rus a cerut consiliului de securitate „să facă totul pentru a integra” regiunile aflate sub controlul Rusiei, din punct de vedere economic, legal și educațional. 

El a încurajat, de asemenea, participarea colaboratorilor și informatorilor în procesele de aplicare a legii. 

Grupul de reflecție american a declarat: „Putin a invocat în special conceptul de „terorism” și amenințările la adresa securității interne a Rusiei pentru a justifica represiunile interne și este probabil să stabilească condiții pentru alte represiuni ale forțelor de ordine în teritoriile ocupate, folosind o încadrare similară”. 

Update 10:30. Ucraina a făcut ceea ce Financial Times numește „cea mai explicită declarație a interesului Ucrainei în negocieri” de la întreruperea discuțiilor de pace de anul trecut, din aprilie, spunând că este dispusă să discute despre viitorul Crimeei. 

Într-un interviu pentru Financial Times, citat de The Guardian, Andriy Sybiha, șef adjunct al biroului lui Zelenskiy, a declarat: „Dacă vom reuși să ne atingem obiectivele strategice pe câmpul de luptă și când vom fi la granița administrativă cu Crimeea, suntem gata să deschidem o pagină diplomatică pentru a discuta această problemă.”  

„Nu înseamnă că excludem calea de eliberare a Crimeei de către armata noastră”, a continuat el.  

Remarcile lui Sybiha ar fi o ușurare pentru oficialii occidentali care sunt sceptici cu privire la capacitatea Ucrainei de a-și revendica peninsula și își fac griji că orice încercare de a face acest lucru militar l-ar putea determina pe Vladimir Putin să-și escaladeze războiul, posibil cu arme nucleare.  

Până în prezent, Zelenski a exclus discuțiile de pace până când forțele ruse părăsesc toată Ucraina, inclusiv Crimeea.  

Sybiha este un diplomat veteran care se concentrează pe politica externă în biroul președintelui și a fost alături de Zelenski în momente cheie ale războiului. El a spus că președintele și consilierii săi vorbesc acum în mod specific despre Crimeea, pe măsură ce armata ucraineană se apropie de lansarea contraofensivei pentru recâștigarea teritoriului. 

Update 09:30. Vladimir Putin l-a concediat pe unul dintre generalii de top care conduceau forțele ruse în Ucraina, a anunțat Ministerul Apărării din Marea Britanie. 

În cea mai recentă actualizare a informațiilor, Ministerul a raportat că generalul colonel Rustam Muradov a fost demis din funcția de comandant responsabil al Grupului de Forțe de Est (EGF). 

Grupul a devenit cunoscut pentru atacurile eșuate, inclusiv unul asupra orașului Vuhledar din est, care s-a încheiat cu zeci de tancuri distruse. 

Ministerul a spus că EGF a suferit „victime extrem de multe” din cauza „atacurilor sale prost concepute” și a eșecurilor repetate de a captura Vuhledar. 

Drept urmare, operațiunile au atras „critici intense ale publicului” în toată Rusia, inclusiv din partea propriilor trupe ale lui Muradov.

„Este demiterea celui mai înalt demnitar din 2023, dar este probabil să urmeze mai multe, deoarece Rusia continuă să eșueze să-și atingă obiectivele în Donbas”, a spus Ministerul Apărării. 

Update 08:00: Administraţia de la Washington a anunţat, miercuri seară, că Statele Unite nu facilitează şi nu încurajează în niciun fel Ucraina să comită atacuri pe teritoriul Rusiei, respingând acuzaţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin.

În ultima zi, armata ucraineană a reușit să respingă peste 60 de atacuri inamice ale armatei ruse, potrivit raportului de joi dimineață al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, transmite Unian.

Cele mai grele lupte se dau la Bahmut, Avdiivka și Mariinka.

În prezent, Rusia continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive pe direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka.

În sectorul Bahmut, armata rusă continuă încercările nereușite de a cuceri orașul prin „asalt".

În direcțiile Zaporojie și Herson, armata rusă continuă să construiască linii de apărare și să își consolideze pozițiile.

 *

Statele Unite "nu facilitează şi nu îi încurajează pe ucraineni să comită atacuri în afara Ucrainei", a declarat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, citat de postul de televiziune CNN.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat miercuri serviciile secrete occidentale de implicare în "atacuri teroriste" comise în Rusia. "Sunt comise frecvent atacuri teroriste împotriva oficialilor occidentali, a agenţiilor de securitate, a jurnaliştilor, personalităţilor şi profesorilor. Avem motive să credem că ar putea fi implicate servicii secrete ale ţărilor terţe în pregătirea actelor de sabotaj şi a atacurilor teroriste", a declarat Vladimir Putin cu ocazia unei reuniuni a Consiliului rus pentru Securitate Naţională.

Comitetul rus pentru Investigaţii a atribuit Ucrainei atacul cu bombă produs duminică în oraşul rus Sankt Petersburg şi soldat cu moartea bloggerului pro-război Maxim Fomin, cunoscut sub pseudonimul de Vladlen Tatarski. În atac au fost rănite alte aproximativ 30 de persoane. O femeie care are naţionalitate rusă a fost arestată în cadrul investigaţiei.

Război în Ucraina, 5 aprilie | Vladimir Putin acuză serviciile secrete din Occident pentru atentatele din Rusia

Război în Ucraina, 4 aprilie | Rusia, deranjată de aderarea Finlandei la NATO. Franța intervine

Război în Ucraina, 3 aprilie | UNICEF: peste 500 de copii au fost uciși în timpul războiului din Ucraina

Război în Ucraina, 2 aprilie | Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron vor să organizeze un summit pentru pace

Război în Ucraina, 1 aprilie | Rusia a preluat Preşedinţia Consiliului de Securitate ONU

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Cele mai noi știri pe ANTENA 3 CNN
» Vezi toate știrile
Parteneri
x close