Război în Ucraina, ziua 467 | Rusia acceptă dialogul cu SUA pentru controlul armamentului strategic

Update 19:00 Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, s-a deplasat luni în Ucraina, pentru discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski despre viitorul summit NATO, programat în iulie.

"Suntem foarte recunoscători pentru susţinerea pe care Marea Britanie a furnizat-o şi continuă să o furnizeze Ucrainei", a declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

James Cleverly a vorbit cu Volodimir Zelenski despre pregătirile pentru summitul NATO programat în iulie în Lituania şi despre planul de pace elaborat de Administraţia de la Kiev, conform agenţiei Reuters.

James Cleverly a afirmat, săptămâna trecută, că Ucraina are dreptul "legitim" de a comite atacuri pe teritoriul Rusiei, argumentând că astfel de operaţiuni sunt necesare pentru a respinge invazia rusă, declaraţiile fiind o disociere de poziţia publică a SUA.

Rusia poate considera Marea Britanie "ţintă legitimă" întrucât aprovizionează Ucraina cu armament, a avertizat, în replică, fostul preşedinte Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului pentru Securitate Naţională.

Update 16:00 Administraţia de la Moscova a anunţat, luni, că este favorabilă dialogului cu Statele Unite pentru limitarea proliferării nucleare, în pofida tensiunilor generate de conflictul militar din Ucraina.

Rusia a suspendat în februarie participarea la Noul Tratat pentru Reducerea Armamentului Strategic (Noul START), pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina. Washingtonul a transmis că intenţionează să respecte prevederile Noului Tratat START până la expirarea acestuia, în anul 2026, dar ar vrea crearea unui nou cadru internaţional de control, prin acorduri cu Rusia şi China.

"Vrem negocieri necondiţionate pe tema controlului armamentului nuclear" cu Rusia şi China, a declarat acum câteva zile Jake Sullivan, consilier prezidenţial american pentru Securitate Naţională.

"Este o declaraţie importantă şi pozitivă a domnului Sullivan. În mod evident, aşteptăm confirmarea acestui anunţ pe cale diplomatică şi atunci vor putea fi create formate pentru discuţii", a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de cotidianul Le Monde.

Update 15:30. Ministerul rus al Apărării a transmis, potrivit postului de televiziune BBC News, că forţele militare ucrainene au lansat o ofensivă de amploare în regiunea Doneţk în ultimele 24 de ore. Ofensiva a fost respinsă, iar aproximativ 250 de militari ucraineni au fost ucişi, a transmis Ministerul rus al Apărării.

Armata ucraineană susţine că nu are informaţii despre o ofensivă de amploare în regiunea Doneţk, iar informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.

Administraţia de la Kiev susţine de mult timp că urmează să lanseze o contraofensivă de amploare şi a semnalat că nu va fi anunţată în prealabil.

Dacă informaţiile şi imaginile difuzate de Moscova sunt autentice, armata ucraineană va întâmpina o rezistenţă puternică în tentativa de eliberare a zonelor din estul Ucrainei aflate sub ocupaţie rusă.

Update 15:00. Evgheni Prigojin a spus că forțele de la Kiev au reluat Berkhivka, numind asta ca „o rușine”. 

El a cerut liderilor din cadrul armatei ruse, inclusiv ministrul apărării Serghei Şoigu şi şeful Statului Major General, Valery Gerasimov, să vină în prima linie, într-o postare pe Telegram. 

El a spus: „Haideți, puteți să o faceți! Și dacă nu puteți, veți muri eroi!”.  

Grupul de mercenari al lui Prigojin a fost vârful de lance al atacului cu succes asupra orașului Bakhmut, după cea mai lungă bătălie a războiului. Luptătorii Grupului Wagner și-au predat apoi pozițiile trupelor ruse, scrie SkyNews. 

Update 13:30. Trupele NATO au făcut o demonstrație de forță cu antrenamentele din România. Un exercițiu NATO cu 10.000 de militari, în plină desfășurare. Cel mai mare exercițiu de instruire din România la care participă militari din 13 țări ale Aliantei.

Update 12:30. Într-o înregistrare video postată pe retelele sociale, Ministerul Apărării din Ucraina lasă să se înțeleagă că nu va prezenta niciun anunț oficial privind data începerii contraofensivei.

"Planurile iubesc tăcerea. Nu va fi niciun anunț despre început", se arată în mesajul care însoţeşte filmarea.

Update 11:30. Belgia va cere Ucrainei clarificări cu privire la informațiile potrivit cărora puști fabricate în Belgia au fost folosite de forțele pro-ucrainene pentru a lupta împotriva trupelor rusești în interiorul Rusiei, în apropiere de granița cu Ucraina, a declarat, luni, premierul belgian Alexander De Croo.

Sâmbătă, Washington Post a relatat că luptătorii anti-Kremlin care au lansat un atac în regiunea rusă Belgorod venind din Ucraina au folosit vehicule oferite ucrainenilor de SUA și Polonia și au utilizat puști fabricate în Belgia și Cehia.

„Ministerul nostru al Apărării și agențiile sale de informații au început o anchetă și cer informații pentru a stabili ce s-a întâmplat cu exactitate. Armele europene sunt livrate Ucrainei cu condiția ca acestea să fie folosite pe teritoriul ucrainean, cu scopul de a apăra acest teritoriu. Și avem controale stricte pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă", a declarat De Croo la Radio 1 din Belgia.

De Croo a refuzat să spună care ar putea fi consecințele în cazul în care informațiile vor fi confirmate.

„Nu trebuie să ne pripim aici. Dar analizăm situația și am lua acest lucru foarte în serios", a precizat premierul belgian, potrivit Reuters. 

Update 11:00. Rusia a lansat peste 300 de rachete împotriva Ucrainei în cursul lunii mai, a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit Sky News.

Vehiculele aeriene fără echipaj de atac produse în Iran sunt „cele mai utilizate arme de către Rusia până în prezent", susțin ucrainenii.

„Probabil că Rusia lansează atât de multe OWA-UAV-uri în încercarea de a forța Ucraina să-și epuizeze stocurile de rachete de apărare aeriană avansate și valoroase", a declarat Ministerul Apărării.

Totuși, experții susțin că este puțin probabil ca Rusia să reușească să epuizeze armele ucrainene. Ucraina a neutralizat cel puțin 90% din rachetele rusești folosind arme de apărare aeriană vechi și ieftine, dar și bruiajul electronic.

Update 10:00. Cardinalul italian Matteo Zuppi, însărcinat de Papa Francisc să conducă o misiune de pace pentru Ucraina, se îndreaptă luni spre Kiev. El va sta două zile în Ucraina și va vorbi cu autoritățile ucrainene despre variantele privind încheierea războiului.

Vaticanul a anunțat vizita prin intermediul unei scurte declarații. Potrivit acesteia, scopul principal este „de a asculta cu atenție autoritățile ucrainene cu privire la posibilele modalități de a ajunge la o pace justă și de a sprijini gesturile umanitare care pot contribui la reducerea tensiunilor", potrivit Reuters.

Nu se știe dacă Zuppi, care este arhiepiscop de Bologna și șef al Conferinței Episcopale Italiene, se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Zuppi, în vârstă de 67 de ani, le-a spus luna trecută reporterilor că nu a prevăzut o mediere în sensul strict al cuvântului, dar că este gata să „facă orice" pentru a ajuta la reducerea tensiunilor.

„Nu putem asista la un război fără să spunem cel puțin că suntem aproape de victime și căutăm pe toate căile posibile să atenuăm consecințele", a spus el.

Zelenski s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican pe 13 mai și i-a cerut să susțină planul de pace al Kievului. Planul prevede restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, retragerea trupelor rusești și încetarea ostilităților, precum și restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei.

Update 09:30. Rusia susține că a respins o ofensivă de amploare desfășurată de armata ucraineană în Donbas. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

Atacul a implicat trupe ucrainene, tancuri, vehicule de luptă de infanterie și vehicule blindate de luptă, potrivit unui comunicat al ministerului.

Autoritățile ucrainene nu au comentat deocamdată aceste evenimente. 

Update 08:30. Un grup de luptători ruși pro-Ucraina, care a participat, recent, la incursiunile în regiunea Belgorod, de la frontiera de vest a Rusiei, susține că a capturat doi soldați ai lui Putin și se oferă îi elibereze în schimbul unui dialog cu guvernatorul regional. În înregistrarea difuzată pe canalul Telegram al Legiunii Libertatea Rusiei, comandantul Corpului Voluntarilor Ruși apare alături de cei doi prizonieri, dintre care unul este rănit și întins pe masa de operație. 

Bărbatul îi cere guvernatorului regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, să îi întâlnească pe membrii Corpului Voluntarilor Ruși în satul Novaia Tavoljanka, înainte de ora locală 17.00. 

”Domnule Gladkov! Astăzi este o mare sărbătoare ortodoxă, Treimea. Ca un gest de bunăvoință, care este atât de des menționată în guvernul Federației Ruse, suntem gata să vă oferim acești soldați ruși obișnuiți capturați pentru ocazia de a discuta personal cu dumneavoastră, pentru a discuta despre situația actuală din regiune și, cel mai important, să vorbim despre viitorul său și viitorul Rusiei în general. Prin urmare, vă invităm la un dialog între zidurile bisericii din Novaia Tavolzhanka. Veniți personal, într-o ambulanță, însoțit de un șofer, neînarmat. Voi veni personal cu un reprezentant al Legiunii Libertatea Rusiei și cu prizonierii”, se arată în mesaj. 

Kremlinul susține că membrii celor două grupuri sunt "teroriști" care acționează ca reprezentanți ai Kievului. 

Ucraina a negat implicarea directă în atacuri, dar le-a prezentat ca fiind o consecință a invaziei Rusiei. 

The Economist: Ucraina primește în sfârșit mult-doritele avioane F-16

Ucraina primește în sfârșit mult-doritele avioane F-16, notează The Economist, care afirmă că prima escadrilă ar urma să vină pe la finele lui septembrie 2023. Prea târziu însă pentru a juca un rol important în contraofensiva așteptată să înceapă în orice moment.

Ucrainenii au cerut avioane de luptă occidentale aproape începând cu ziua invaziei. Dar răspunsul Pentagonului, care poate bloca alte țări ce utilizează modelele de avion F-16 de la furnizarea avioanelor de fabricație americană, a fost întotdeauna negativ. Motivele invocate au fost de două feluri. Primul set de refuzuri erau presupus practice. Mai exact, se afirma că arr fi nevoie de 18 luni pentru a antrena piloții ucraineni și echipajul de la sol să piloteze și să întrețină avioane atât de sofisticate și de necunoscute ca F-16. În plus, pistele ucrainene nu aveau un standard suficient de ridicat. Costurile ar fi fost prohibitive. Ucraina, așa cum a afirmat cu condescendență președintele Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, ar trebui să se concentreze asupra altor priorități.

Al doilea set de motive a implicat îngrijorarea că Rusia ar considera o astfel de acțiune ca o escaladare, o scuză care a fost folosită și pentru a întârzia furnizarea către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune (cum ar fi rachetele Himars) și de tancuri. Teama de escaladare a fost întotdeauna principalul considerent, dar a fost atât în contradicție cu primul, cât și prefăcută. Dacă avioanele F-16 nu ar fi contribuit prea mult la creșterea capacităților Ucrainei, de ce i-ar fi îngrijorat pe ruși? Și, oricum, care ar fi fost probabil răspunsul rusesc? A le oferi ucrainenilor o aeronavă care a intrat pentru prima dată în serviciu în urmă cu aproape 50 de ani nu era foarte probabil să îl împingă pe Vladimir Putin să facă pasul catastrofal de a folosi arme nucleare, susține The Economist.

Două lucruri au schimbat poziția americană. Primul a fost presiunea tot mai mare din partea aliaților. Britanicii au fost deosebit de aprigi, iar olandezii au anunțat că formează o coaliție pentru a trimite F-16 în Ucraina și că vor începe să instruiască piloții acesteia. Al doilea a fost o schimbare a obiectivelor de război în cadrul administrației, trecând de la asigurarea faptului că Rusia nu poate învinge Ucraina la susținerea unei victorii ucrainene. De altfel, acesta este lucrul care ar trebui să îngrijoreze Kremlinul chiar mai mult decât sosirea F-16 în sine.

Este discutabil dacă avioanele sunt într-adevăr piesa care ar schimba crucial cursul războiului pe care ucrainenii par să îl creadă. Nu există nicio îndoială că, dacă Ucraina primește între 40 și 60 de F-16, acestea vor aduce beneficii reale în materie de capacitate. Versiunea de F-16 pe care o va primi este cunoscută sub numele de Mid-Life Update (mlu), care a fost operată de mai multe forțe aeriene europene în ultimii 25 de ani. Printre actualizările mlu se numără o legătură de date care va permite aeronavelor ucrainene să se combine cu radarele de apărare aeriană terestre ale NATO, cum ar fi Patriot. Acest lucru va îmbunătăți eficiența împotriva rachetelor de croazieră rusești și, în general, va ajuta la apărarea spațiului aerian al Ucrainei mai bine decât flota sa în scădere de Mig-29, Su-27 și Su-24 din epoca sovietică. Spre deosebire de aceste avioane, F-16 poate transporta întreaga suită de rachete aer-aer și aer-sol folosite de America și aliații săi.

Dar cei care se așteaptă ca F-16 să ofere un bilet rapid spre superioritate aeriană ar putea fi dezamăgiți. În primul rând, orice avion de vânătoare din a patra generație care nu are caracteristici stealth va fi foarte vulnerabil la temutele rachete sol-aer S-400 ale Rusiei, unul dintre motivele pentru care în cadrul NATO toate aceste avioane sunt eliminate treptat în favoarea avioanelor F-35 din a cincea generație. Un alt motiv este radarul învechit an/ag66 pulse-Doppler al F-16 mlu, care nu poate egala nici raza de acțiune, nici achiziția de ținte a radarelor de care dispun versiunile ulterioare ale Su-35 și mig-31 rusești.

Cel puțin o problemă citată anterior ca motiv de reținere a avioanelor F-16 nu a dispărut. Acum știm că piloții ucraineni pot fi instruiți în patru luni, în timp ce echipajele de la sol contractate pot menține avioanele în zbor. Dar, chiar și așa  avioanele F-16 vor avea dificultăți în a decola de pe pistele accidentate sau deteriorate.

Ceea ce contează este ceea ce reprezintă avioanele F-16 în ceea ce privește angajamentul occidental, precum și ceea ce pot contribui la efortul de război. Ele vor ajuta Ucraina să câștige, dar nu sunt Wunderwaffe, așa cum mulți speră cu ardoare.

Război în Ucraina, 4 iunie | Guvernatorul regiunii Belgorod cere rușilor de lângă granița cu Ucraina să-și părăsească locuințele

Război în Ucraina, 3 iunie | Preşedintele Zelenski anunță că armata este pregătită pentru contraofensivă