Război în Ucraina, ziua 435. Mai multe explozii au fost raportate la Kiev. O dronă militară rusă ar fi fost doborâtă deasupra palatului prezidențial

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Alertă antiaeriană în capitala Ucrainei / Sistemele de apărare sunt active
• Rusia anunţă doborârea unei drone ucrainene în Crimeea
• Zelenski cere Alianței un ''mesaj foarte clar'' că Ucraina va intra în NATO după ce se va termina războiul cu Rusia
• Autoritățile germane investigează scurgerea de informații referitoare la vizita lui Volodimir Zelenski la Berlin
• Primarul din Odesa, arestat de procurorii anticorupție
• Șeful diplomației Uniunii Europene, îngrijorat că Moscova va escalada conflictul din Ucraina folosind pretexul atacului de la Kremlin
• Casa Albă respinge acuzațiile Rusiei privind implicarea în atacul cu drone de la Kremlin
• Zelenski a susținut un discurs la sediul Curții Penale Internaționale de la Haga: "Putin merită să fie judecat aici!"
• Atacul cu drone asupra Kremlinului a fost organizat chiar de guvernul rus, arată o analiză ISW
• Cel puțin 23 de morți în urma bombardamentelor din Herson
• Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a cerut "eliminarea" preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski

Update 21:20 Mai multe explozii au fost raportate, joi seară, în zona capitalei Ucrainei, Kiev, iar sistemele antiaeriene sunt în funcţiune, anunţă autorităţile militare ucrainene, precizând că o dronă militară rusă a fost doborâtă.

Echipa postului de televiziune CNN a auzit mai multe explozii în capitala Ucrainei, iar sirenele antiaeriene sunt în funcţiune. Nu este clar dacă exploziile sunt rezultatul atacurilor ruse ori al interceptării rachetelor de către sistemele antibalistice.

Administraţia militară ucraineană a îndemnat cetăţenii să meargă în adăposturi subterane până la oprirea sirenelor. "Sistemele de apărare aeriană funcţionează. Vă rugăm să vă menţineţi calmul", a transmis Administraţia militară din Kiev.

Potrivit postului de televiziune Sky News, în capitala Ucrainei au fost observate drone de atac.

"A fost depistată o dronă militară deasupra Kievului. Obiectul a fost doborât de forţele antiaeriene. Nu au fost raportate victime sau distrugeri asupra clădirilor sau infrastructurii", a declarat Serghii Popko, şeful Administraţiei militare ucrainene, citat de cotidianul Le Monde.

Statul Major al armatei ucrainene a anunţat, joi, respingerea a cel puţin 50 de atacuri ruse, conform agenţiei Ukrinform.

Update 20:50 Autorităţile ruse au anunţat, joi seară, doborârea unei presupuse drone ucrainene în apropierea unei baze aeriene ruse din Crimeea, regiune ucraineană anexată de Rusia, informează cotidianul Le Monde.

Drona suspectă a fost localizată şi doborâtă în apropierea Aerodromului Belbek, a declarat Mihail Razvojaiev, guvernatorul rus al regiunii Sevastopol.

"Un nou atac la Sevastopol. În jurul orei 19.00, forţele antiaeriene au distrus o dronă în zona Aerodromului Belbek. Nu s-au înregistrat daune la sol. Situaţia este sub control", a subliniat oficialul rus.

Update 20:15 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi să primească un ''mesaj foarte clar'' din partea NATO că ţara sa va putea intra în această Alianţă ''după război'', relatează agenţiile DPA şi EFE.

"Suntem realişti. Ştim că nu vom intra în NATO în timpul războiului, dar dorim să obţinem un mesaj foarte clar că vom intra în NATO după război", a spus Zelenski la o conferinţă de presă comună la Haga cu premierul olandez Mark Rutte şi cu premierul belgian Alexander De Croo.

Zelenski, care s-a declarat "convins" că Ucraina va câştiga războiul cu Rusia, a cerut din nou mai multe arme occidentale "cât mai rapid posibil". El a insistat de asemenea ca aliaţii Kievului să ajute la reconstrucţia Ucrainei, deşi a admis că există "probleme legale" în ţările UE pentru a folosi în acest scop activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei.

Referindu-se la cererea lui Zelenski privind aderarea la NATO, premierul Mark Rutte a spus că ţara sa "sprijină ambiţiile Ucrainei pentru NATO" şi a precizat că lucrările pregătitoare ale summitului Alianţei, care se va desfăşura în iulie la Vilnius, includ eforturile pentru ca în declaraţia finală a reuniunii să se facă un "pas anume" în acest sens şi să nu mai fie reluate formule folosite la summiturile anterioare.

"Summitul NATO de la Vilnius poate deveni istoric", a spus în urmă cu două săptămâni Zelenski în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, venit atunci într-o vizită surpriză la Kiev. Este "important ca Ucraina să primească (la Vilnius) invitaţia corespunzătoare (...) Este momentul", a insistat preşedintele ucrainean.

Ca răspuns, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare. El a subliniat că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început acest război în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.

Update 19:00 Există un "risc persistent și semnificativ" ca Rusia să atace cablurile de internet submarine, ca parte a războiului său împotriva Ucrainei.

Avertismentul vine de la David Cattler, Secretar General adjunct al NATO pentru Informații și Securitate.

"Există preocupări sporite că Rusia ar putea viza cablurile submarine și alte infrastructuri critice, într-un efort de a perturba viața occidentală și de a obține o pârghie împotriva acelor națiuni care oferă sprijin Ucrainei", a declarat Cattler.

Potrivit oficialului NATO, peste 95% din traficul internațional de internet este transmis prin aproximativ 400 de cabluri submarine.

Aceste cabluri transportă tranzacții financiare în valoare estimată de 10.000 de miliarde de dolari americani în fiecare zi, reprezentând un adevărat "pivot economic", a continuat el.

În timp ce Rusia cartografiază în mod activ" această infrastructură, China este un alt actor important în acest plan.

Însă, conform oficialului Alianței Nord-Atlantice, Beijingul lucrează la dezvoltarea propriei infrastructuri submarine, mai degrabă decât la "testarea extensivă a vulnerabilităților altor națiuni".

Aliații NATO monitorizează îndeaproape situația, în contextul în care colaborarea dintre sectorul privat, NATO și guvernele aliate este cu adevărat crucială și dă dimensiuea clară a amenințărilor, a menționat David Cattler.

Update 17:49 Poliţia din Berlin a lansat o investigaţie în legătură cu scurgerea de informaţii secrete despre o eventuală vizită în Germania a preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Investigaţia a fost declanșată de un articol apărut iniţial în publicaţia Berliner Zeitung și preluat și de alte titluri din presa internă și internațională.

Informațiile ajunse la public spuneau că Zelenski ar urma să se afle la Berlin pe 13 și 14 mai și să poarte discuții cu președintele Frank-Walter Steinmeier și cu cancelarul Olaf Scholz.

Administraţia de la Kiev s-a declarat deranjată de publicarea informaţiilor privind vizita preşedintelui ucrainean în Germania şi analizează posibilitatea anulării deplasării, pe fondul riscurilor de securitate.

"Administraţia de la Kiev este profund dezamăgită de difuzarea, de către surse germane, a unor informaţii de securitate foarte sensibile. Este un lucru iresponsabil şi ar putea fi pusă sub semnul întrebării chiar posibila vizită a preşedintelui Ucrainei", a declarat un oficial ucrainean, sub protecţia anonimatului, pentru site-ul T-online.de.

Guvernul Germaniei a refuzat să confirme informaţiile privind vizita preşedintelui Ucrainei, precizând că programul cancelarului Scholz pentru săptămâna viitoare va fi anunţat la momentul oportun.

Însă Poliţia germană a confirmat pregătirile pentru vizita preşedintelui ucrainean. 

"Poliţia din Berlin nu a difuzat oficial nicio informaţie care ar putea periclita vizita preşedintelui Ucrainei. Însă acum este o anchetă care vizează toate direcţiile", a comunicat instituţia.

Update 17:07 Primarul din Odesa a fost reținut de Procuratura Anticorupție, relatează presa din Ucraina.

Potrivit investigatorilor, primarul orașului ucrainean este acuzat, alături de alte persoane, de deturnare de fonduri bugetare de peste 92 de milioane de grivne (moneda ucraineană, n.r.), ca urmare a unei scheme de achiziționare a spațiilor clădirii administrative de la fosta uzină Krayan.

Spațiile ar fi fost achiziționate de municipalitate la un preț dublu față de cel real.

Update 16:41 Uniunea Europeană este îngrijorată că Rusia ar putea utiliza ca pretext incidentul cu drone de la Kremlin pentru escaladarea atacurilor asupra Ucrainei.

Temerile au fost exprimate de Josep Borrell șeful diplomației blocului comunitar.

"Rusia ar putea folosi incidentul ca pretext pentru a continua escaladarea războiului, pentru justificarea de recrutări suplimentare şi pentru intensificarea atacurilor asupra Ucrainei", a declarat Borrell.

"Eu am vizionat imaginile şi l-am ascultat pe preşedintele Volodimir Zelenski. A afirmat că Ucraina nu a fost implicată. Ucrainenii îşi apără ţara lor, luptă pe teritoriul lor, nu atacă Rusia", a susţinut oficialul european.

Moscova a acuzat Kievul pentru atacul cu drone la sediul Preşedinţiei Rusiei, însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat orice implicare a țării sale în acest incident.

SUA, la rândul lor, au negat orice implicare, după acuzații formulate în acest sens de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Krelmin.

Fostul preşedinte şi prim-ministru rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului prezidenţial pentru Securitate Naţională, a cerut, după presupusul atac, lichidarea preşedintelui Ucrainei.

Update 15:45 Casa Albă a respins acuzaţiile formulate, joi, de Kremlin, potrivit cărora Statele Unite ar fi cerut Ucrainei să atace președinția rusă și să îl asasineze pe Vladimir Putin.

"În mod clar, nu le dictăm noi (ucrainenilor) cum să se apere sau ce fel de operațiuni să efectueze. Cu toate acestea, noi am fost foarte clari atât la nivel public, cât şi privat, că nu încurajăm şi nici nu le facilităm atacuri în afara Ucrainei.Noi, deocamdată, nu ştim ce s-a întâmplat. Facem o evaluare.

Am văzut declaraţiile lui Dmitri Peskov în această dimineaţă, că noi am fi fost implicaţi în nu ştiu ce fel. Eu pot să vă asigur că nu a fost nicio implicare a Statelor Unite", a declarat John Kirby, cooronatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă.

Anterior, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a acuzat SUA că au cerut Kievului să pună în practică un atac cu drone la Kremlin.

"Eforturile Kievului şi Washingtonului de a nega orice responsabilitate în acest atac sunt total ridicole. Deciziile privind atacurile de acest fel nu sunt luate la Kiev, ci la Washington. Kievul nu face decât să execute ceea ce i se cere", a susținut Peskov.

Update 13:45 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că liderul rus Vladimir Putin "merită să fie condamnat" pentru invazia declanșată la 24 februarie 2022.

Zelenski a susținut, joi, un discurs la sediul Curții Penale Internaționale de la Haga.

"Bineînțeles că vrem să îl vedem pe Vladimir Putin aici, la Haga (...) Merită să fie condamnat pentru aceste acțiuni criminale chiar aici, în capitala dreptului internațional. Sunt sigur că vom vedea că se va întâmpla acest lucru atunci când vom câștiga. Și vom câștiga, nu doar pe câmpul de luptă, nu doar împotriva acestei agresiuni. Uitați-vă la modul în care țările din întreaga lume se unesc pentru a-i ajuta pe ucraineni să se apere, cu sentimentul că este în joc mai mult decât soarta unui stat", a spus el.

CPI a lansat mai multe anchete privind crime de război, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Kievul, aliații și presa internațională au acuzat numeroase atrocități comise de trupele Moscovei, de la începutul invaziei.

În martie, Curtea Penală Internaționașă a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, Comisar responsabil cu drepturile copiilor în RUsia.

Ei sunt acuzați de deportarea a mii de copii ucraineni în Rusia.

Moscova nu recunoaște jurisdicția CPI, însă procurorul-șef al Curții, Karim Khan, a estimat că președintele rus Vladimir Putin poate fi judecat de această instanță pentru presupusele crime comise în timpul conflictului.

Update 12:45 Guvernul Rusiei este cel care a organizat, în noaptea de marți spre miercuri, atacul cu drone deasupra Kremlinului, intenția reală fiind aceea de a crea o stare propice în rândul populației, în vederea unei mobilizări ample, pe fondul așteptatei contraofensive ucrainene.

Concluzia apare într-o relatare a agenției spaniole de știri, EFE, care citează opinia analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului din SUA, ISW.

Potrivit think tank-ului american, autoritățile ruse au adoptat recent măsuri pentru consolidarea apărării antiaeriene în interiorul țarii, chiar și în interiorul Moscovei.

De aceea, este extrem de puțin probabil ca două drone să fi trecut prin ceea ce ISW numește "multiplele straturi de apărare antiaeriană".

La fel de puțin probabil este ca aceste drone să fi explodat sau să fi fost doborâte chiar deasupra Kremlinului într-un atac real, surprins în mod oportun de mai multe camere de supraveghere.

Imagini verificate prin geolocalizare în ianuarie 2023 arată că autoritățile ruse au amplasat sisteme de apărare antirachetă sol-aer Panţîr în apropierea Moscovei, pentru a crea cercuri defensive în jurul orașului.

În concordanță cu opina exprimată anterior de alți specialiști, ISW subliniază că un astfel de atac, rămas nedetectat de aceste sisteme de apărare antiaeriană și semnalat în apropierea unei ținte atât de importante ar reprezenta "o mare rușine pentru Rusia".

Kremlinul a acuzat imediat Ucraina de comiterea unui atac terorist. Toate reacțiile oficiale ulterioare de la Moscova au preluat narativul președinției ruse.

Dacă atacul cu drone nu ar fi fost organizat pe plan intern şi se producea în mod neașteptat, este foarte posibil ca răspunsul oficial al Rusiei să fi fost, inițial, mult mai dezorganizat, susține ISW.

Update 11:25 Rusia a bombardat miercuri orașul ucrainean Herson și satele înconjurătoare, ucigând 23 de persoane și rănind 46, conform declarației lui Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale Herson.

Printre răniți se numără doi copii, a spus Prokudin pe Telegram, joi. Armata rusă a bombardat orașul Herson de 16 ori, inclusiv zona rezidențială, potrivit acestui oficial ucrainean.

"82 de proiectile au lovit Piața Pryvokzalna, teritoriul și clădirile gării de cale ferată, o stație de alimentare cu gaz, două magazine, o fabrică și un atelier de reparații auto precum și o trecere de cale ferată", a adăugat Prokudin.

Prokudin a mai spus că Administrația Militară Regională Herson declară zilele de 4, 5 și 6 mai ca zile de doliu.

Update 11:00 Ucraina afirmă că dronele care au lovit orașul Odesa aveau pe ele mesaje scrise precum ”pentru Moscova” și ”pentru Kremlin”, un indiciu că atacurile de peste noapte din întreaga Ucraină ar fi fost o reacție la exploziile din capitala Rusiei.

Imagini publicate de Comandamentul Sudic al Ucrainei arată că două din cozile dronelor aveau aceste inscripții, una cu "pentru Moscova", iar cealaltă cu "pentru Kremlin".

Ucraina a negat orice implicare în ceea ce Rusia a numit un atac cu drone asupra Kremlinului și o tentativă de asasinat împotriva președintelui rus, Vladimir Putin.

Potrivit Comandamentului Sudic, 15 drone Shahed-131/136 au fost trase asupra Odesei, dintre care 12 au fost distruse de forțele de apărare aeriană și grupurile mobile de foc, iar trei au căzut pe căminele unei instituții de învățământ.

Update 10:00 Ministrul rus al sporturilor, Oleg Matytsin, l-a informat pe președintele țării, Vladimir Putin, despre planurile de a lansa propria serie de evenimente internaționale, inclusiv "Jocurile Mondiale ale Prieteniei" anul viitor, la scurt timp după încheierea Jocurilor Olimpice de la Paris.

Găzduirea propriilor evenimente a fost un subiect obișnuit de discuție atunci când Rusia a fost înlăturată din sportul internațional, cu un eveniment de înlocuire a Jocurilor Paralimpice de iarnă de la Beijing 2022 de la Khanty-Mansiysk, la care au participat cinci țări, iar planurile continuă pentru organizarea unor Jocuri ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), cu o potențială ediție inaugurală la Kazan.

Sportul internațional a fost discutat la o ședință de guvern organizată de Putin, unde Matytsin a subliniat speranțele pentru ceea ce el a catalogat drept Jocuri Mondiale ale Prieteniei.

"Propunem să intensificăm practica organizării de competiții într-un format deschis, cu invitația țărilor partenere", a declarat Matytsin, potrivit site-ului oficial al Kremlinului, citat de insidethegames.

"Continuăm să îndeplinim instrucțiunile dumneavoastră [ale lui Putin] de a organiza Jocurile Mondiale ale Prieteniei în toamna anului 2024.

"Considerăm că este necesar să folosim la maximum resursele organizațiilor publice și de stat, atât rusești, cât și internaționale, pentru desfășurarea cu succes a Jocurilor, care ar trebui să aibă loc în mod regulat în viitor".

Printre cei care au legătură cu organizarea evenimentului se numără Alexey Sorokin, fostul director executiv al Comitetului Local de Organizare a Cupei Mondiale de Fotbal din 2018, desfășurată în Rusia.

Update 8:15 Noi explozii au fost auzite joi la Kiev și în alte orașe ucrainene, la o zi după ce Rusia a acuzat Ucraina că a efectuat un atac cu drone asupra Kremlinului. Președintele Volodimir Zelenski este în Olanda, unde urmează să aibă un discurs la Haga.

Oficiali ucraineni spun că noaptea trecută a fost respins cel mai mare atac de anul acesta al Rusiei asupra Kievului.

Atacuri au fost raportate și în Zaporojie și Odesa, în sud, potrivit BBC.

Atacurile aeriene au loc în momentul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să vorbească la Haga, în cadrul unei vizite neașteptate în Olanda.

El va vizita, de asemenea, Curtea Penală Internațională, care investighează presupusele crime de război comise de Rusia în Ucraina.

Rusia a acuzat Ucraina că a încercat să-l asasineze pe președintele Vladimir Putin, dar Zelenski a negat că țara sa a comis atacul.

Miercuri, el a declarat: „Noi nu îl atacăm pe Putin sau Moscova. Luptăm pe teritoriul nostru. Ne apărăm satele și orașele”.

Zelenski a vorbit în Finlanda, unde a făcut o vizită surpriză și s-a întâlnit cu omologul său finlandez Sauli Niinisto și cu liderii Suediei, Norvegiei, Danemarcei și Islandei.

În timpul vizitei sale în Olanda, Zelensky este așteptat să se întâlnească cu prim-ministrul olandez Mark Rutte. Presa olandeză a declarat că cei doi vor discuta probabil despre cererile lui Zelenski pentru mai mult sprijin militar - și anume arme cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă.

Update 8:00 Administraţia de la Washington a anunţat, miercuri seară, asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina, în valoare de 300 de milioane de dolari, informează postul de televiziune CNN.

Karine Jean-Pierre, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, a anunţat, porivit agenţiei Reuters, că noul pachet de asistenţă include muniţie şi echipamente militare suplimentare.

"Ne vom concentra pe muniţie şi capabilităţi de dispersare, pentru a ajuta Ucraina să spargă liniile ruse de apărare", a declarat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă.

"Noul pachet de asistenţă va ajuta Ucraina să continue să se apere în mod curajos de războiul brutal, neprovocat şi nejustificat al Rusiei. Rusia ar putea opri chiar astăzi războiul. Până când Rusia va face acest lucru, Statele Unite, aliaţii şi partenerii noştri rămân uniţi cu Ucraina, cât timp va fi necesar", a declarat, la rândul său, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken.

Noul pachet de asistenţă militară include muniţie pentru instalaţiile mobile de artilerie HIMARS, sisteme Howitzer, obuze de artilerie, obuze de mortieră, rachete teleghidate, sisteme anti-blindaj, muniţie pentru demolări şi arme uşoare.

Update 00:01 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a cerut, miercuri, "eliminarea" preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în represalii la un presupus atac cu drone asupra Kremlinului, atribuit de Moscova Kievului, care, la rândul său, neagă orice implicare, relatează AFP.

"După atentatul terorist de astăzi, nu mai există altă alternativă decât eliminarea fizică a lui Zelenski şi a clicii sale", a scris pe Telegram Medvedev, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate al Rusiei.

Un înalt demnitar ucrainean a afirmat miercuri că ţara sa nu are nicio legătură cu vreun atac cu drone împotriva Kremlinului şi a subliniat că astfel de acţiuni nu ar aduce nimic Kievului pe front şi doar ar provoca Rusia să adopte măsuri mai radicale, notează Reuters.

Rusia a anunţat miercuri că a doborât două drone ucrainene care încercau să atace Kremlinul, denunţând o tentativă de asasinat asupra lui Vladimir Putin, cu câteva zile înainte de parada de pe 9 mai, când este marcată victoria împotriva nazismului

Război în Ucraina, 3 mai | Kievul se teme pentru siguranţa lui Zelenski și e deranjat de informaţiile privind vizita în Germania

Război în Ucraina, 2 mai | Kremlinul acuză SUA că "scoate din burtă" pierderile forţelor ruse din Ucraina: "Ei nu deţin această informaţie"

Război în Ucraina, 1 mai | Reacția Rusiei, după ultimul val de bombardamente cu rachete asupra Ucrainei

Război în Ucraina, 30 aprilie | Rusia anunță noi victime după ce a acuzat Ucraina că a bombardat un sat din Briansk

Război în Ucraina, 29 aprilie | Liderul Wagner ameninţă că-şi retrage trupele din Bahmut: "Avem în fiecare zi stive de mii de corpuri pe care le punem în sicrie"