Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Ucrainenii susțin că au lovit un aerodrom din Crimeea
- Zelenski a "ofertat" un potențial înlocuitor înlocuitor generalului Valeri Zalujnîi la conducerea armatei ucrainene
- UE se așteaptă să atingă jumătate din obiectivul privind munițiile pentru Ucraina până în luna martie
- Jens Stoltenberg nu crede că SUA se retrag din NATO dacă Donald Trump este ales președinte
- Olaf Scholz se angajează să strângă suficient ajutor militar pentru Ucraina pentru a-l face pe Putin să-și schimbe calculele
- Trei state NATO încheie un acord de deplasare rapidă a trupelor pe flancul estic
- Ministrul rus al Apărării le ordonă fabricilor militare să crească producția
- Oficial rus: Nu există discuții despre prelungirea acordului de livrare a gazelor în Europa, prin Ucraina
- Ucraina a doborât 14 dintre cele 20 de drone cu care Rusia a atacat în timpul nopții
- Kievul va primi un lot de rachete cu rază mai lungă de acțiune fabricate în premieră
- Ucraina afirmă că Rusia a atacat cu 20 de drone și rachete peste noapte
- Oficialii Kievului estimează că actuala ofensivă rusească va înceta la începutul primăverii
- Statele Uniunii Europene au căzut de acord să folosească banii din activele bancare rusești pentru reconstrucția Ucrainei
- Șeful diplomației UE: "Ideile că Ucraina nu poate câștiga războiul au fost greșite în 2022 și sunt greșite și azi"
- Deputată letonă în Parlamentul European, suspectată că a spionat pentru ruși timp de 20 de ani
- Blinken: Câștigurile Ucrainei în ultimii doi ani, periclitate de lipsa ajutorului SUA
- Oficial militar ucrainean: Rusia nu dă semne că ar vrea să returneze cadavrele prizonierilor de război din avionul prăbușit în Belgorod
Update 22:00 Oficialilor ucraineni li se cere să nu mai înjure în public cu excepția momentelor în care au loc atacuri aeriene. Solicitarea a fost făcută de o instituție ucraineană care s-a confruntat cu mai multe plângeri privind limbajul oficialilor.
Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) le-a cerut oficialilor să nu mai folosească un limbaj vulgar atunci când transmit informații publicului, potrivit Sky News.
NACP și Agenția de serviciu public din Ucraina au emis o declarație comună în care îndeamnă oficialii să respecte codurile de conduită.
„Funcționarii de la miniștri la primari ar trebui să se abțină, inclusiv atunci când sunt în afara serviciului, de la diseminarea informațiilor, în special de a posta comentarii pe site-uri web și rețele de socializare, care ar putea dăuna reputației organismelor de stat”, scrie în document.
Agențiile au sugerat limitarea limbajului vulgar la comunicarea privată și la anumite situații „critice cum ar fi sirenele de raid aerian sau încercările statului agresor de a impune narațiuni false”.
Update 21:00 Ucrainenii susțin că aviația a lovit un aerodrom din Crimeea. Este vorba despre o bază aeriană care a fost utilizată de ucraineni înainte de a fi ocupată de Rusia. Rușii spun că baza nu a fost lovită direct ci doar de resturile unei rachete doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit Sky News.
Armata ucraineană a lovit un aerodrom din Crimeea ocupată de ruși, a declarat comandantul forțelor aeriene ucrainene Mykola Oleshchuk.
Brigada 204 de Aviație din Sevastopol a efectuat o lovitură asupra aerodromului Belbek, pe care unitatea l-a folosit ca bază înainte ca Rusia să anexeze peninsula, a mai spus Oleshchuk. Comandantul a prezentat și un videoclip în care se aud mai multe explozii și se ridică fum gros deasupra unor clădiri.
Rușii, însă, anunță că au doborât 20 de rachete care vizau Crimeea. Trei au fost doborâte deasupra Mării Negre, a transmis Ministerul rus al Apărării. Fragmente de rachete ucrainene au căzut pe teritoriul unei unități militare, dar incidentul nu a provocat daune „echipamentelor de aviație”, a precizat ministerul rus.
Informațiile oferite de ucraineni și ruși nu au putut fi verificate din surse independente.
Update 20:00 "Războiul de la Kiev" între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și șeful Statului Major General al armatei, generalul Valeri Zalujnîi, a început înainte ca semnele conflictului să răbufnească în public, prin relatări de presă.
Astfel, comandantului forțelor terestre ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a fost "ofertat" pentru a-l înlocui pe șeful său, Zalujnîi, la conducerea armatei.
Sîrski a refuzat, însă, oferta, după cum a declarat agenției Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune.
Sursa, care a solicitat anonimatul, nu a spus când sau cum anume a fost ofertat generalul Sîrski.
Presa ucraineană a scris că Volodimir Zelenski i-a cerut săptămâna aceasta generalului Zalujnîi să se retragă, însă acesta a refuzat.
Ca posibili succesori, au fost avansate numele șefului forțelor terestre și numele șefului spionajului militar, Kirilo Budanov.
Tensiunile dintre șeful statului ucrainean și șeful armatei au izbucnint în contextul în care forțele ruse s-au angajat într-o ofensivă pe frontul din estul Ucrainei, iar incertitudinea cu privire la viitorul sprijinului vital al SUA și al Uniunii Europene crește, la rândul său.
Update 19:00 Cancelarul german Olaf Scholz a promis, miercuri, să își mobilizeze partenerii europeni pentru a strânge un sprijin pentru Ucraina suficient de mare încât să influențeze calculele președintelui rus Vladimir Putin.
Angajamentul liderului german, criticat anterior pentru că a tergiversat livrarea de arme grele către Kiev, vine în contextul în care cresc termerile privind o încetare a sprijinului militar din SUA pentru Ucraina.
"Vom face totul pentru a ne asigura că asistența comună a Europei este atât de mare, încât Ucraina să se poată baza pe ea, iar Putin nu va putea conta pe faptul că sprijinul nostru va scădea la un moment dat", a spus Scholz în parlamentul german.
În ultimele săptămâni, cancelarul și-a intensificat apelurile către alte națiuni ale UE, pentru a se implica mai mult în sprijinul Ucrainei.
Germania a devenit al doilea mare furnizor de armament al Ucrainei, însă mare parte din contribuțiile sale, cum ar fi tancurile Leopard, au ajuns la Kiev doar după negocieri îndelungate și după presiuni făcute de Statele Unite.
Update 18:00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a minimalizat temerile că o realegere a fostului președinte american Donald Trump la conducerea Statelor Unite ar putea slăbi Alianța Nord-Atlantică.
Stoltenberg a declarat că nu crede că o a doua președinție Trump ar pune în pericol apartenența SUA la NATO.
"Cred că Statele Unite vor continua să fie un aliat ferm al NATO, indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, pentru că este în interesul SUA. Am lucrat cu el (cu Trump, n.r.) timp de patru ani și l-am ascultat cu atenție, pentru că principala critică a fost legată de faptul că aliații NATO cheltuiesc prea puțin pentru NATO. Astfel, mesajul Statelor Unite că aliații europeni trebuie să facă un pas înainte a fost înțeles, iar aceștia se îndreaptă în direcția corectă", a declarat secretarul general al NATO la CNN.
Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că se va retrage din NATO și s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât ar fi echitabil prezența lor în organizația militară, amintește presa internațională.
Update 17:00 Update 16:00 Uniunea Europeană se așteaptă să atingă 52% din obiectivul său de a trimite un milion de obuze către Ucraina până în luna martie a acestui an.
Estimarea se bazează pe cele mai recente date de producție interpretate de Comisia Europeană, potrivit unei declarații făcute, miercuri, de șeful politicii externe a Uniunii.
Josep Borrell a mai spus că țările UE intenționează să antreneze încă 20.000 de soldați ucraineni, pe lângă cei 40.000 care au beneficiat deja de astfel de programe de pregătire.
Update 16:00 Trei țări europene din NATO au încheiat un acord pentru deplasarea rapidă a trupelor și armelor pe flancul estic al Alianței.
Demersul vine în plin val de avertismente despre o posibilă extindere în Europa a războiului din Ucraina.
Prin acordul încheiat, Germania, Olanda și Polonia reduc birocrația ce riscă să îngreuneze trimiterea de întăriri militare de către NATO spre flancul estic est prin porturile de la Marea Nordului.
"Nu mai avem timp. Ceea ce nu facem pe timp de pace, nu va fi gata în caz de criză sau de război", a avertizat un general NATO, după ce Ucraina a fost lăsată fără ajutor financiar de Congresul Statelor Unite iar asistența financiară a Uniunii Europene este, momentan, blocată de Ungaria.
Update 15:00 Rusia și Ucraina au efectuat un important schimb de prizonieri de război, la doar o săptămână după ce un avion de transport rusesc Il-76 s-a prăbușit în regiunea de graniță Belgorod, după o aparentă lovitură cu rachete a forțelor Kievului.
Rusia a acuzat, atunci, Ucraina pentru incident și a susțintut că în avion se aflau prizonieri de război ucraineni, fără a aduce dovezi în acest sens.
Ambele tabere au ordonat o anchetă privind prăbușirea aparatului.
Miercuri, atât Rusia, cât și Ucraina au comunicat că au fost schimbați aproximativ 200 de prizonieri de fiecare parte.
Oficialii Kievului au anunțat că au recuperat 207 de militari din prizonierat. În schimb, Moscova a spus că fiecare parte a predat "exact" 195 de prizonieri de război.
"Oamenii noștri s-au întors. 207 dintre ei. Îi aducem acasă, indiferent care este situația", a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o postare însoțită de fotografii cu foștii prizonieri de război.
Our people are back. 207 of them. We return them home no matter what.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 31, 2024
We remember each Ukrainian in captivity. Both warriors and civilians. We must bring all of them back. We are working on it.
The Ukrainian team has done another excellent job. Budanov, Yermak, Usov, Maliuk,… pic.twitter.com/ZNNdTz3mKO
Update 14:00 Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, le-a cerut reprezentanților din industria militară să "nu se mai prostească" și să crească în continuare producția de sisteme de artilerie autopropulsate.
Șoigu a vizitat, marți, fabricile producătoare de armament din orașul Ekaterinburg și a anunțat că Rusia și-a crescut producția de rachete de apărare aeriană, după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat orașe și infrastructura energetică.
Cu aceeași ocazie, ministrul rus a reproșat reprezentanților unei fabrici militare că nu produc suficientă artilerie autopropulsată.
"Ascultați, nu vă mai prostiți, băieți. Ne-am ocupat de asta în 2022. Ar fi trebuit să avem aceste mașini funcționând la capacitate maximă în 2023. Aș dori să primesc în decurs de o săptămână o propunere specifică despre cum vom atinge indicatorii stabiliți de președinte (Vladimir Putin.) Acest lucru trebuie făcut, deoarece toate aceste comenzi sunt legate de efectuarea unei munci foarte specifice pe câmpul de luptă", a spus Serghei Șoigu.
Directorul certat de ministru a spus, la rândul său, că fabrica a crescut deja producția de șase ori în ultimii doi ani.
Rusia și-a plasat economia pe picior de război și le-a impus uzinelor din sectorul de apărare o producție non-stop, pentru a satisface nevoile de pe frontul din Ucraina.
Update 13:00 Vicepremierul rus Aleksandr Novak a declarat că nu există discuții, nici cu Ucraina și nici cu Uniunea Europeană, despre o prelungire a acordului de tranzit al gazelor rusești.
Acordul expiră la sfârșitul anului 2024.
Conform documentului încheiat pe cinci ani între Moscova și Kiev, în 2019, Rusia exportă gaze în Europa prin Ucraina și plătește acestei țări pentru utilizarea rețelei sale de gazoducte.
Update 12:00 Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât 14 dintre cele 20 de drone „kamikaze” de tip Shahed pe care Rusia le-a lansat în cursul nopții, au anunțat forțele aeriene, citate de Kyiv Indepnedent.
Dronele au fost folosite de Rusia venit din trei direcții: Primorsko-Akhtarsk în regiunea Krasnodar din Rusia, orașul rus Kursk și Cape Chauda în Crimeea. De asemenea, armata rusă a tras trei rachete balistice Iskander din Crimeea și regiunea Voronej.
Apărarea Ucrainei a doborât 14 drone deasupra regiunilor Mikolaiv, Zaporojie, Kirovohrad, Dnipropetrovsk și Harkov. Un atac cu dronă rusească asupra Harkovului în seara zilei de 30 ianuarie a rănit 3 persoane și a deteriorat infrastructura civilă.
Update 11:15 Ucraina va primi în curând primul lot mare de rachete cu rază mai lungă de acţiune fabricate în premieră de Boeing, GLSDB, o armă ce promite să extindă raza de acţiune a armatei ucrainene până în adâncimea teritoriului controlat de Rusia, potrivit unor surse familiare cu acest subiect, citate de Politico şi Reuters.
Rachetele au fost testate cu succes în SUA. Potrivit Politico, primele astfel rachete ar putea ajunge "pe câmpul de luptă" chiar de miercuri, 31 ianuarie. Aceste arme nou-nouţe, bombe de precizie cu rază mai lungă de acţiune, nu există nici măcar în arsenalul armatei americane.
Noua bombă, care se poate deplasa aproximativ 150 de kilometri, este de aşteptat să fie "o capacitate semnificativă pentru Ucraina", a declarat pentru Politico un oficial american. "Le oferă o capacitate pe care nu au avut-o de a lovi mai adânc, completând arsenalul lor de foc cu rază lungă de acţiune", a spus oficialul american.
Update 10:00 Kievul a declarat miercuri că forțele rusești au atacat Ucraina cu 20 de drone și trei rachete în timpul nopții. Sistemele de apărare aeriană au doborât cel puțin 12 drone. Ucraina este supusă unui bombardament aerian persistent din partea forțelor ruse de aproape doi ani și a făcut apel la aliații din Occident pentru a-și consolida sistemele de apărare.
Forțele aeriene au declarat că Rusia a lansat 20 de drone de atac de concepție iraniană asupra Ucrainei, precum și trei rachete balistice.Aceasta a adăugat că sistemele de apărare aeriană, în principal în regiunile sudice și estice de-a lungul frontului, au doborât cel puțin 12 drone. Ucraina nu a făcut nicio mențiune cu privire la rachete, potrivit AFP.
Oficialii au oferit puține informații despre eventualele pagube provocate de asalt Totuși, poliția din regiunea estică Harkov, la granița cu Rusia, a declarat că un supermarket și case rezidențiale au fost avariate în urma atacului.
Update 08:30 Șeful serviciilor secrete militare ucrainene (GUR) Kirilo Budanov a declarat, la televiziunea națională pe 30 ianuarie, că ofensiva în curs a Rusiei în Ucraina se va încheia până începutul primăverii anului 2024, relatează Kyiv Independent. Budanov a spus că ofensiva actuală nu a făcut progrese semnificative din momentul în care a început la în noiembrie 2023. Potrivit Statului Major ucrainean, trupele ruse încearcă să avanseze în sectoarele Kupiansk, Lîman, Bahmut și Avdiivka din estul Ucrainei.
Budanov a recunoscut că trupele ruse au făcut „unele progrese” lângă Avdiivka, unde Moscova suferă pierderi grele în încercarea de a încercui orașul din prima linie, la doar kilometri de orașul Donețk, ocupat de armata rusă. „Dar acest lucru nu este ceea ce se așteptau, nici măcar aproape”, a spus Budanov.
Potrivit lui Budanov, Rusia și-a stabilit obiectivul de a ajunge la granițele administrative ale regiunilor Donețk și Luhansk, ajungând rapid la râul Chorni Zherebets. „Undeva la începutul primăverii, ofensiva va fi complet epuizată. Facem o mișcare, inamicul face o mișcare. Acum este rândul inamicului. Se va termina, iar apoi va începe a noastră”, a spus el.
Update 00:01 Conflictul dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și șeful Statului Major General, Valeri Zalujni, pare să fi atins cote alarmante în urma eșecului unei contraofensive ucrainene. Tensiunile au crescut în ultimele săptămâni, iar situația a atins un punct critic odată cu presupusa cerere de demisie adresată lui Zalujni.
Un deputat ucrainean din opoziție, Oleksii Goncearenko, care susține poziția generalului, a dezvăluit pentru cotidianul The Guardian că Zelenski i-ar fi cerut lui Zalujni să demisioneze, iar acesta ar fi refuzat. Goncearenko consideră că aceasta ar putea fi rezultatul unui conflict de personalitate și afirmă că nu există probleme fundamentale între cei doi. Cu toate acestea, el sugerează că biroul lui Zelenski ar fi îngrijorat de faptul că Zalujni face declarații politice în loc de declarații de natură militară.
Rumori despre o posibilă demitere a lui Zalujni au apărut pe rețelele de socializare, însă Ministerul Apărării a negat prompt aceste speculații, menționând că informația nu este adevărată. Totuși, situația rămâne neclară, iar Goncearenko sugerează că decizia finală privind destituirea lui Zalujni poate depinde de evaluarea reacției publice și internaționale.
The Guardian indică faptul că înlocuitorul cel mai probabil pentru Zalujni ar putea fi Kirilo Budanov, comandantul serviciilor militare de spionaj, cunoscut pentru operațiuni sub acoperire împotriva Moscovei. Budanov a fost anterior menționat ca posibil înlocuitor al ministrului Apărării Oleksii Reznikov, într-o altă situație similară de demisie, într-o "saga lungă" de speculații din 2023.
Război în Ucraina, 30 ianuarie 2024 | Statele Uniunii Europene au căzut de acord să folosească banii din activele bancare rusești pentru reconstrucția Ucrainei
Război în Ucraina, 29 ianuarie 2024 | Oficiali ucraineni: Rusia pare să fi început ofensiva pe mare parte din linia frontului
Război în Ucraina, 28 ianuarie 2024 | Avionul militar prăbuşit la Belgorod, doborât sau nu? Șeful ucrainean al Informațiilor: "Nu sunt dovezi despre persoanele de la bord"
Război în Ucraina, 27 ianuarie 2024 | Putin ar fi discutat cu SUA o eventuală încetare a conflictului din Ucraina. Kremlinul neagă
Război în Ucraina, 26 ianuarie 2024 | Kremlinul dezminte că Putin ar fi contactat SUA pentru discuții privind pacea în Ucraina
