Război în Ucraina, ziua 430. Liderul Wagner ameninţă că-şi retrage trupele din Bahmut: "Avem în fiecare zi stive de mii de corpuri pe care le punem în sicrie"

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Ucraina cere Uniunii Europene 18 miliarde de euro ajutor financiar pentru 2024
• Liderul Wagner ameninţă că-şi retrage trupele din Bahmut
• Papa, întâlnire cu refugiați ucraineni în Ungaria
• Pană de curent în cinci sate ruseşti din Belgorod după bombe
• Rusia: rechizitoriu oficializat împotriva fondatorului centrului de apărare a drepturilor civile
• Doi lideri din statele NATO au fost evacuați de urgență într-un adăpost din Kiev, în timpul unui atac rusesc
• Polonia confiscă sediul unei școli rusești la Varșovia
• Kievul înaintează note de protest Poloniei și Uniunii Europene, după interzicerea exporturilor de cereale ucrainene
• Cinci copii, printre morții de la Uman
• Erdogan și Guterres au discutat acordul cerealier care expiră pe 18 mai
• Iohannis: "România beneficiază de cele mai mari garanții de securitate din istorie"
• Radu Tudor, după atacul de la Sevastopol: "Ucraina are nevoie de rachete cu rază medie"
• Atac cu drone în Crimeea, la Sevastopol, la o zi după ce rușii au ucis zeci de oameni la Uman
• Măsurile speciale de protecție convenite cu UE vor permite doar tranzitul cerealelor ucrainene

Update 21:29 - Ministrul ucrainean de finanţe, Sergii Marcenko, le-a transmis sâmbătă omologilor săi din statele Uniunii Europene că Ucraina va avea nevoie anul viitor de cel puţin 18 miliarde de euro ca ajutor macrofinanciar, sumă echivalentă celei oferite Kievului anul acesta de blocul comunitar, şi a cerut în plus începerea reconstrucţiei Ucrainei înainte să se termine războiul cu Rusia, relatează agenţia EFE.

„Nu va fi uşor să ne reducem drastic cheltuielile, aceasta va depinde de campania militară, dar cred că (ajutorul financiar din partea UE n.red) nu va putea fi mai puţin de suma de 18 miliarde pe care o vedem anul acesta”, a indicat ministrul ucrainean la sosirea la o reuniune a miniştrilor europeni de finanţe, desfăşurată la Stockholm, unde a fost invitat.

Miniştrii europeni au reiterat că statele lor vor continua să sprijine Ucraina şi au exprimat „angajamentul total” faţă de reconstrucţia acestei ţări, dar au considerat deocamdată prematur să fie avansată o cifră pentru ajutorul financiar care să fie oferit Kievului anul viitor, ajutor care anul acesta şi în 2022 a fost finanţat prin emitere de datorie comună în cadrul UE.

„Dacă voinţa politică este aici, vom fi capabili să pregătim următorul pachet de ajutor. Dar este prea devreme să vorbim despre sume exacte (pentru 2024), pentru că încă suntem în prima jumătate a anului şi situaţia este incertă în contextul războiului”, a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează la 40 de miliarde de dolari nevoia de asistenţă financiară a Ucrainei pentru 2023-2024 dacă războiul se termină la jumătatea anului viitor, în timp ce finanţarea reconstrucţiei acestei ţări ar necesita, conform Băncii Mondiale, 411 miliarde de dolari, dublul PIB-ului anual al Ucrainei de dinainte de război.

Update 20:30 - Când este întrebată de unde vine indicativul „Vrăjitoarea”, ofițerul Olga Bigar promite să spună toată povestea la finalul războiului. Până atunci tuturor le spune același lucru: numele său are legătură cu faptul că poate incendia cerul.

Bigar este comandant de pluton în cadrul Brigăzii a 241-a din cadrul Forțelor pentru Apărare Teritorială (TDF) și este unul dintre soldații care au captat imaginația publică pe parcursul războiului.

Înrolată imediat după invazie, împreună cu mama și fratele mai mic, a fost trimisă în cele din urmă pe câmpul de luptă de la Bahmut, unde și-a câștigat reputația de luptător de temut. 

Update 19:55 - Liderul grupării ruse de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a ameninţat sâmbătă că-şi retrage trupele din bătălia sângeroasă din oraşul ucrainean Bahmut, din cauza pierderilor mari şi muniţiilor insuficiente.

"Avem în fiecare zi stive de mii de corpuri pe care le punem în sicrie şi le trimitem acasă", a spus Prigojin, care adesea exagerează, într-un interviu publicat sâmbătă de bloggerul militar rus Semion Pegov, preluat de agenţia DPA.

Din cauza muniţiei de artilerie insuficiente, pierderile în rândul luptătorilor Wagner sunt de cinci ori mai mari decât ar fi fost normal, a argumentat liderul acestei grupări paramilitare aflată în prima linie a asaltului asupra oraşului Bahmut din partea de est a Ucrainei. Mai devreme săptămâna aceasta el a acuzat establishmentul militar rus de "trădare", considerând că numai aceasta poate explica unele decizii militare tactice păguboase şi privarea luptătorilor săi de muniţii.

Prigojin mai spune că i-a scris ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, cerându-i să-i trimită obuze cât mai repede posibil. "Dacă deficitul de muniţie nu este completat, vom fi forţaţi - pentru a nu fugi apoi ca nişte şobolani laşi - să ne retragem sau să murim", a indicat el. Totuşi, liderul grupării Wagner a mai avertizat că, chiar dacă el va retrage unele trupe, aceasta nu înseamnă că frontul se va prăbuşi în alte părţi.

Trupele ruse şi ucrainene luptă din vara trecută pentru controlul oraşului Bahmut. Pierderile în efective şi echipamente sunt mari de ambele părţi, iar armata ucraineană mai controlează în prezent doar un mic sector din vestul oraşului.

Update 18:55 - Papa Francisc s-a întâlnit sâmbătă, în Ungaria, cu ucraineni care au fugit din calea războiului, cărora le-a spus că „un viitor diferit este posibil”.

Potrivit Reuters, Papa Francisc s-a întâlnit cu aproximativ 600 de refugiați, săraci și persoane fără adăpost în cadrul unei vizite la biserica Sfânta Elisabeta din Budapesta, în a doua zi a vizitei sale în Ungaria.

El a urmărit o trupă de cântăreți romi maghiari. Suveranul Pontif a ascultat și poveștile unor familii care au fost nevoite să fugă din calea războiului.

Oleg Yakovlev a povestit că el, soția sa Lyudmila și cei cinci copii ai lor au fost nevoiți să părăsească Dnipro în urmă cu un an, după bombardamentele rusești.

„Am fost bine primiți aici și am găsit o nouă casă, dar mulți au suferit și încă suferă din cauza războiului", i-a spus Yakovlev papei.

De când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, milioane de refugiați au fugit prin Europa Centrală, inclusiv prin Ungaria, și s-au mutat în alte țări. Aproximativ 35.000 au solicitat statutul de protecție temporară în Ungaria.

Papa Francisc a spus că exprimarea compasiunii pentru cei care suferă din cauza sărăciei și a tragediilor este o parte integrantă a faptului de a fi creștin, chiar dacă cei aflați în nevoie sunt necredincioși.

„Chiar și în mijlocul durerii și al suferinței, odată ce am primit balsamul iubirii, găsim curajul necesar pentru a continua să mergem înainte: găsim puterea de a crede că nu este totul pierdut și că un viitor diferit este posibil", a spus el.

‹ ›

Update 17:55 - Linia electrică a fost avariată în urma bombardării satului Novaia Tavolzhanka din regiunea Belgorod de către forţele armate ucrainene, în timp ce locuitorii din cinci sate din regiune au rămas fără electricitate.

Acest lucru a fost declarat de guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, pe canalul său Telegram, după cum a raportat Tass. „Astăzi, Novaia Tavolzhanka a fost vizată de Forţele Armate ale Ucrainei. Potrivit datelor preliminare, nu au fost victime. Linia electrică este deteriorată: locuitorii satelor Arhangelskoie, Şamino, Zaborovka, Murom şi Novaia Tavolzhanka rămân fără electricitate”, a scris Gladkov.

Update 16:30 - Comisia de anchetă a oficializat acuzaţia de dispreţ repetat din partea forţelor militare împotriva lui Oleg Orlov, copreşedintele Centrului Memorial pentru Apărarea Drepturilor Omului, unul dintre fondatorii Memorial, una dintre cele mai importante personalităţi din Rusia în ceea ce priveşte angajamentul faţă de apărarea drepturilor civile. Procesul va avea loc la Tribunalul Districtual Koptevski din Moscova, a comunicat Memorial.

Orlov, care are 70 de ani şi în arest la domiciliu, riscă o pedeapsă de până la trei ani de închisoare. Dosarul a fost deschis datorită unei postări pe Facebook cu traducerea articolului intitulat „Au vrut fascismul, l-au prins” semnată de însuşi Orlov, care condamna invadarea Ucrainei publicată de Mediapart. 

Update 15:40 Președinții Cehiei și Slovaciei, Petr Pavel și Zuzana Caputova, au fost evacuați de urgență într-un adăpost anti-bombardament din capitala Ucrainei.

S-a întâmplat în timpul vizitei celor doi șefi de stat din NATO, care a avut loc vineri la Kiev.

Liderul ceh urma să discute cu liderii tătarilor din Crimeea în momentul în care s-a declanșat alarma.

'Discuțiile continuă. Datorită alarmei aeriene, ne-am întâlnit în condiții improvizate', a semnalat el pe contul său de Twitter.

Alarma s-a întins pe mai bine de 40 de minute. Pavel și Caputova au ajuns în Ucraina în noaptea de joi spre vineri, venind cu trenul din Polonia.

Este noaptea în care rușii au lansat cel mai mare atac cu rachete asupra Ucrainei în ultimele aproape două luni, atac care s-a soldat cu 26 de morți și numeroși alți răniți.

După încheierea alarmei, președinta Slovaciei a ieșit, prima, din adăpost, în timp ce președintele ceh a rămas să termine discuțiile, potrivit Antena 3 CNN.

Update 15:00 Tensiunile s-au accentuat între Polonia și Rusia, după ce polonezii au confiscat școala ambasadei ruse din Varșovia, relatează presa internațională.

Autoritățile poloneze au efectuat confiscarea în baza unei decizii judecătorești.

După acest demers, Rusia va depune un protest diplomatic față de ceea ce consideră a fi confiscarea ilegală a școlii ambasadei sale din Varșovia, a spus ambasadorul Moscovei în Polonia.

Televiziunea de stat TVP Info a anunțat că mai mulți polițiști au ajuns, sâmbătă, în fața școlii din Varșovia, destinată copiilor diplomaților.

"Este dreptul ambasadorului să facă acest protest. Deocamdată, nu știm dacă l-a făcut sau nu, așteptăm acest lucru. Opinia noastră, care a fost confirmată de instanțe, este că această proprietate aparține statului polonez și a fost luată de Rusia în mod ilegal", a explicat Lukasz Jasina, un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe.

Relațiile dintre Polonia și Rusia - afectate de mai multe realități istorice - s-au deteriorat și mai mult de la declanșarea războiului din Ucraina.

De altfel, Varșovia s-a profilat drept unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kievului, în pofida recentului scandal al cerealelor ucrainene.

Update 14:14 Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că a transmis note de protest reprezentanților polonezi și ai Uniunii Europene în Ucraina.

Reacția vine ca urmare a limitării importurilor de cereale ucrainene în țările UE, măsură calificată de Kiev drept "inacceptabilă".

"Astfel de restricții, indiferent de motive, nu sunt conforme cu Acordul de asociere Uniunea Europeană - Ucraina și cu principiile și normele pieței unice a UE. Există toate temeiurile legale pentru reluarea imediată a exporturilor de produse agricole ucrainene către Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Bulgaria, precum și pentru continuarea exporturilor neîngrădite către alte state membre ale UE și, în general, pentru tranzitul neîngrădit al tuturor produselor ucrainene către alte țări, atât în interiorul, cât și în afara UE", se spune într-o declarație a Ministerului de Externe de la Kiev, dată publicității sâmbătă.

Instituția citată a făcut apel la partenerii săi să găsească o "soluție echilibrată".

"Aceasta este singura modalitate de a contracara cu succes războiul agresiv la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida piața unică a UE, la care Ucraina va deveni membră", se mai spune în declarație. 

Update 13:28 Cinci copii se numără printre morții din Uman, după ce o rachetă a lovit o clădire de apartamente.

Informația vine de la Igor Klimenko, ministrul ucrainean de Interne.

Anchetatorii și experții criminaliști au identificat 22 dintre cele 23 de persoane ucise în atacul de vineri dimineață, a precizat ministriul. 

El a spus că cinci copii, inclusiv doi băieți - cu vârste de un an și 16 ani - și trei fete - cu vârste de 8, 11 și 14 ani - se numără printre cei uciși.

Rusia a declanșat, vineri, cel mai sângeros atac asupra civililor ucraineni din ultimele luni.

Atacul, care a atras condamnarea internațională, a avut loc în jurul orei locale 4 dimineața.

Barajul de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune a fost lansat de avioane rusești din zona Mării Caspice, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene.

Update 12:30 Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au discutat despre acordul privind transportul de cereale din Ucraina pe Marea Neagră.

Discuțiile au vizat modul în care se poate garanta îmbunătățirea, extinderea și prelungirea acestei înțelegeri mediate, anul trecut, de Turcia și ONU cu Rusia și Ucraina.

Acordul, care permite exportul în siguranță de cereale ucrainene pe Marea Neagră, expiră în data de 18 mai iar Moscova a semnalat că nu este dispusă să-l mai prelungească.

Reprezentanții Moscovei au acuzat faptul că Occidentul refuză să elimine obstacolele din calea exporturilor de cereale și îngrășăminte rusești.

Update 11:30 Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Veteranilor de Război, în care a menționat și conflictul din Ucraina.

"Îi sărbătorim, astăzi, pe veteranii de război, eroi ai neamului românesc care au luptat și s-au jertfit în cele două conflagrații mondiale pentru idealurile naționale. Dragostea de țară, apartenența la neam și curajul au călăuzit faptele de arme ale veteranilor de război pe câmpul de luptă. Și datorită lor România este astăzi un stat suveran și independent, unitar și indivizibil. Loialitatea, dârzenia și sacrificiul suprem de la Mărăști, Mărășești și Oituz, Oarba de Mureș și Carei dăinuie peste decenii în memoria poporului român și continuă să inspire tinerele generații prin puterea exemplului pe care îl reprezintă", a transmis președintele Iohannis.

Șeful statului a menționat războiul din Ucraina și NATO în mesajul său adresat veteranilor români.

"Agresiunea militară brutală a Federației Ruse împotriva Ucrainei ne reamintește tuturor ororile războiului și ne face să prețuim, cu atât mai mult, sacrificiul și dăruirea veteranilor noștri pentru apărarea independenței, a suveranității și a integrității teritoriale ale României. România este astăzi un stat membru robust și respectat al NATO și al Uniunii Europene și un partener strategic de încredere al Statelor Unite ale Americii. Tratăm cu maximă responsabilitate provocările de securitate actuale și suntem un actor important în angrenajul internațional de gestionare a acestora. Ne îndeplinim cu consecvență angajamentele asumate în context european și euroatlantic, acționăm ca un pilon de stabilitate solid în regiunea Mării Negre și participăm activ la consolidarea securității pe Flancul Estic al NATO.

Țara noastră beneficiază, în prezent, de cele mai solide garanții de securitate din istorie. Unitatea și solidaritatea care ne definesc în cadrul NATO sporesc forța apărării noastre colective, iar prezența substanțială a aliaților pe teritoriul național este o dovadă concretă în acest sens", a conchis președintele.

Update 10:30 Analistul militar și realizatorul de televiziune Radu Tudor a comentat la Antena 3 CNN aparentul răspuns al Ucrainei după ce rușii au distrus, în urmă cu o zi, un bloc de locuințe în orașul Uman și au ucis zeci de civili.

Atacul cu drone de la Sevastopol este menit să limiteze capacitatea Rusiei de a a provoca moarte și distrugere în Ucraina, susține analistul militar.

"La Sevastopol se află cartierul general al flotei ruse la Marea Neagră, iar de pe navele și submarinele flotei ruse au fost lansate rachete asupra civililor. Au murit mii de oameni din cauza acestor atacuri. Ucraina își dorește să elimine potențialul distructiv, potențialul Rusiei de a ucide pe teritoriul Ucrainei, și a lovit acele rezervoare cu combustibil care alimentează navele ruse, nave care sunt folosite la omorârea civililor ucrainieni, la distrugerea infrastructurii civile și infrastructurii energetice (...) Ceea ce vedem acum s-ar putea extinde, ar putea continua în zilele următoare, pentru că trebuie țintite cartierele generale, hub-urile logistice și de alimentare cu combustibil ale Rusiei, în așa fel încât să nu mai poată avea resurse pentru a omorî în continuare oameni nevinovați pe teritoriul Ucrainei (...)

E nevoie de o mobilizare și mai puternică din partea statelor care sprijină Ucraina. Această țară are nevoie de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, cu o precizie foarte bună (...)  În momentul acesta, cred că victoria Ucrainei este posibilă, prin eliberarea teritoriilor ocupate și recâștigarea suveranității și integrității teritoriale.

Important este ca noi să fim alături în continuare de Ucraina, pentru că pentru noi n-ar fi decât un mic efort financiar. Pentru ei este efortul care face diferența dintre viață și moarte, dintre existență și dispariție", a spus Radu Tudor la Antena 3 CNN.

Update 09:30 Un atac cu drone a avut loc în portul Sevastopol din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.

Imagini postate pe rețelele de socializare arată mai multe rezervoare de combustibil în flăcări.

Mihail Razvojaev, guvernatorul susținut de Rusia în Sevastopol, a precizat că incendiul s-a extins pe aproximativ 1.000 de metri pătrați în zona "Golful cazacilor" și că informațiile inițiale indică faptul că a fost provocat de o dronă, notează CNN.

"Este un incendiu de gradul 4. Informațiile privind victimele sunt în curs de actualizare", a scris menționat oficialul.

Sevastopol este cel mai important oraș din Crimeea.

Atacul de sâmbătă vine la o zi după ce rușii au ucis zeci de civili în toată Ucraina, în cel mai semnificativ val de atacuri rachete din ultimele aproape două luni, relatează Antena 3 CNN.

La Uman, o rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe și a ucis cel puțin 23 de oameni, între care și copii.

În urma atacului de la Uman, președintele Volodimir Zelenski a cerut o ripostă din partea întregii lumi și a spus că Rusia se află "tot mai aproape de pedeapsă".

Update 00:01 Măsurile excepționale agreate de Comisia Europeană cu România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia vor permite doar tranzitul cerealelor ucrainene spre alte state, afirmă diplomați din Uniunea Europeană citați de site-ul Politico.eu.

Conform diplomaților europeni citați, România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia pot suspenda importurile directe de cereale ucrainene, dar trebuie să permită tranzitul acestora spre alte țări din Uniunea Europeană sau spre state terțe.

Polonia a salutat acordul. "Tocmai am finalizat acorduri cu Uniunea Europeană privind interzicerea importurilor acestor produse agricole, care au condus în primul rând la destabilizarea pieței poloneze", a declarat premierul Mateusz Morawiecki.

Comisia Europeană a ajuns la un acord de principiu cu state central și est-europene, inclusiv cu România, pentru protejarea intereselor fermierilor, dar şi pentru tranzitul produselor agricole ucrainene, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al instituției europene. "Comisia Europeană a ajuns la un acord de principiu cu Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia privind produsele agricole. Am acționat pentru abordarea preocupărilor exprimate atât de fermierii din țările UE, cât şi de către Ucraina", a declarat vineri seară, prin Twitter, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Afaceri economice.

"Principalele elemente ale acordului, convenite şi cu Ucraina, sunt: retragerea măsurilor unilaterale aplicate de Polonia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria. Vor fi măsuri excepționale de protecție pentru patru produse: grâu, porumb, rapița şi semințe de floarea soarelui. Va exista un pachet de susținere în valoare de 100 de milioane de euro pentru fermierii afectați din cinci state membre UE", a precizat Valdis Dombrovskis, subliniind că vor fi efectuate verificări şi pentru protejarea altor produse agricole, inclusiv uleiul de floarea soarelui, și vor fi activități pentru asigurarea exporturilor de cereale ucrainene spre alte țări pe "culoare de solidaritate".

"Salut acordul de principiu privind tranzitul a patru tipuri de cereale și semințe ucrainene. Este un acord care garantează atât capacitatea Ucrainei de a efectua exporturi, pentru a continua să ofere alimente în lume, cât și existența fermierilor noștri", a reacționat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Război în Ucraina, 28 aprilie | Ucraina anunță că pregătirile de contraofensivă se apropie de sfârșit

Război în Ucraina, 27 aprilie| Război în Ucraina, ziua 428 | România, al doilea stat UE care se dotează cu dronele turcești Bayraktar, folosite cu succes împotriva armatei ruse

Război în Ucraina, 26 aprilie | Reacții prudente la Washington și Moscova după discuția dintre Xi Jinping și Volodimir Zelenski

Război în Ucraina, 25 aprilie I Ucraina, între ciocan și nicovală: fie îi reușește contraofensiva, fie negociază pacea cu rușii pe teritoriul său

Război în Ucraina, 24 aprilie | O dronă ucraineană dotată cu dispozitive explozive s-ar fi prăbuşit la periferia Moscovei