Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- BEI va furniza Ucrainei 950 de milioane de euro pentru modernizarea metroului din Kiev
- Miniştrii de Externe din NATO vor discuta despre susţinerea Ucrainei şi a altor parteneri
- Stoltenberg: Putin folosește iarna ca armă în război
- Şapte miniştri de externe ai ţărilor baltice şi nordice s-au deplasat luni la Kiev pentru a-şi reitera sprijinul faţă de Ucraina
- Președintele Belarusului cere Ucrainei să se așeze la masă și să negocieze cu Rusia fără precondiții
- Mamele rusoaice lansează o petiţie online prin care cer Parlamentului retragerea armatei ruse din Ucraina
- Vaticanul se oferă să organizeze negocieri între Rusia și Ucraina
- Oficial ucrainean: Sunt semne că Rusia s-ar pregăti să părăsească centrala ocupată Zaporojie
- Autoritățile ruse din Crimeea au "naționalizat" peste 130 de întreprinderi comerciale și industriale
- S-a restabilit alimentarea cu energie electrică la Kiev
- 32 de persoane ucise în regiunea Herson şi cel puţin 13 rănite în Dnipro
Update 22:46. Orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei a rămas din nou fără alimentarea cu apă, a anunțat primarul Oleksandr Sienkievych, potrivit CNN. Sienkievych a declarat că o stație de pompare din Herson, orașul vecin, a fost avariată în urma unui atac al rușilor – iar orașul depinde acum de apă nepotabilă „pentru o perioadă nedeterminată de timp”. Atacul face parte din campania rusă de atacare a infrastructurii ucrainene care furnizează apă, energie electrică și căldură, pe măsură ce se instalează iarna. „Cu toții așteptam eliberarea Hersonului și a altor teritorii ocupate temporar. După aceea, sistemul de alimentare cu apă a fost reparat cu promptitudine, literalmente într-o săptămână”, a precizat Sienkievych. El a precizat că lucrările de reparații au continuat la rețelele care au fost distruse de apa sărată. „De îndată ce situația de securitate o va permite, vom restabili prompt stația de pompare și vom readuce apa potabilă în orașul Mikolaiv”, a mai spus primarul.
Update 20:55. Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Administraţia de la Kiev au semnat luni, la Bruxelles, un acord care prevede alocarea a 950 de milioane de euro pentru modernizarea reţelei de metrou din Kiev, informează cotidianul Le Monde.
Vor fi acordate 450 de milioane de euro pentru modernizarea sau înlocuirea a aproximativ 50% din vagoanele de metrou, a transmis Banca Europeană pentru Investiţii.
Reţeaua tunelurilor de metrou va fi extinsă după încheierea conflictului dintre Ucraina şi Rusia, ceea ce va necesita investiţii de 500 de milioane de euro.
"Cooperarea cu Primăria din Kiev va contribui la accelerarea acţiunilor de reconstrucţie a capitalei Ucrainei post-conflict, la susţinerea dezvoltării urbane şi la accelerarea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană", a declarat Teresa Czerwińska, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii.
Update 20:15. Secretarul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, s-a întâlnit cu prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, în timpul vizitei sale la Londra, cei doi discutând despre„folosirea îngrozitoare a violenței sexuale de către forțele ruse”.
„Regatul Unit este alături de Ucraina și de toți supraviețuitorii acestor crime josnice”, a scris pe Twitter James Cleverly.
First Lady @ZelenskaUA,
— James Cleverly?? (@JamesCleverly) November 28, 2022
Your campaigning to highlight the horrific use of sexual violence by Russian forces is an inspiration to us all.
The UK stands with Ukraine, and with all survivors of these despicable crimes.#ForSurvivorsWithSurvivors pic.twitter.com/pGyPmBzeQP
Update 19:00. Miniştrii de Externe din statele Alianţei Nord-Atlantice vor discuta, la Bucureşti, despre modalităţile de suplimentare a susţinerii pentru Ucraina şi pentru alte state partenere supuse presiunilor Rusiei, inclusiv Republica Moldova, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
"Aici, la Bucureşti, miniştrii de Externe din statele NATO vor aborda modalităţi de suplimentare a susţinerii pentru Ucraina, precum şi pentru alţi parteneri care se confruntă cu presiuni ruse, Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova. În calitatea de vecin al Ucrainei, aţi demonstrat găzduirea cu generozitate a peste 1,5 milioane de refugiaţi. Aţi facilitat exportarea a milioane de tone de cereale ucrainene, pentru a contribui la atenuarea crizei alimentare mondiale. Şi furnizaţi asistenţă militară semnificativă Ucrainei", a declarat Jens Stoltenberg, conform agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis.
"Nu îi putem permite lui Vladimir Putin (preşedintele Rusiei - n.red.) să câştige. Acest lucru le-ar arăta liderilor autoritarişti din întreaga lume că îşi pot atinge scopurile utilizând forţa militară, iar lumea ar fi transformată într-un loc mai periculos pentru noi toţi. Prin urmare, este în interesul nostru de securitate să susţinem Ucraina", a subliniat Jens Stoltenberg.
Miniştrii de Externe din statele membre NATO se reunesc la Bucureşti, marţi şi miercuri, pentru a discuta despre conflictul din Ucraina şi despre modalităţile de consolidare a apărării comune.
Update 17:50. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că președintele Rusiei, Vladimir Putin, folosește iarna ca „armă în războiul împotriva Ucrainei” și încearcă să distrugă infrastructura de gaze și sistemul de energie electrică al țării vecine.
Întrebat în conferința de presă de la București, ce informații are despre faptul că Rusia ar urma să aibă noi atacuri asupra orașelor din Ucraina, Jens Stoltenberg a spus că Putin folosește iarna ca pe „armă de război”.
„Președintele Putin încearcă să distrugă sistemul de alimentare cu energie electrică, infrastructura de gaze și serviciile de bază pentru populația Ucrainei. Președintele Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă în războiul împotriva Ucrainei. Este un lucru îngrozitor și trebuie să fim pregătiți pentru alte atacuri în continuare”, a spus secretarul general al NATO.
De asemenea, Stoltenberg a spus că aliații NATO și-au sporit sprijinul pentru Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.
„Se furnizează asemenea sisteme care pot face față amenințărilor puse de diverse tipuri de drone dar și rachete balistice, rachete de croazieră. Mă aștept ca unul din mesajele de la ministeriala de Externe de la București va fi encesitatea de a spori și mai mult furnizarea de sisteme antiaeriene, dar și de piese de schimb, pregătire și muniție pentru diversele sisteme antiaeriene, pentru că trebuie să ajutăm Ucraina să se apere împotriva acestui tip groaznnic de război”, a mai spus Stoltenberg.
Update 17:15. Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său kazah Kasîm-Jomart Tokaev şi-au afişat luni unitatea, lăudând legăturile istorice dintre ţările lor, după divergenţe asupra conflictului din Ucraina, informează AFP.
„Pentru Kazahstan, Rusia a fost mereu şi rămâne principalul partener strategic”, a declarat Tokaev în timpul unei întrevederi cu Putin, la Kremlin, potrivit Agerpres.
Tokaev a salutat „relaţiile profunde în domenii foarte diferite” între Moscova şi Astana, precizând că are „mari proiecte pentru capitalul rus” în Kazahstan şi promiţând să facă „tot posibilul” pentru a asigura prezenţa „permanentă” a acestuia în ţara sa.
Update 16:00. Şapte miniştri de externe ai ţărilor baltice şi nordice s-au deplasat luni la Kiev pentru a-şi reitera sprijinul faţă de Ucraina care se confruntă cu întreruperi masive de curent cauzate de atacurile ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, informează Reuters, citată de Agerpres.
„Noi, miniştrii de externe ai Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei, Suediei, suntem astăzi la Kiev, pentru (a exprima) deplina solidaritate cu Ucraina", a scris şeful diplomaţiei lituaniene pe Twitter.
„În pofida ploii de bombe şi brutalităţii barbare a Rusiei, Ucraina va câştiga!", a scris ministrul lituanian, postând o fotografie cu oficiali în gara feroviară din Kiev.
Cel mai recent bombardament intens al Rusiei, miercuri, a provocat cele mai mari pagube de la începutul conflictului, lăsând milioane de ucraineni fără lumină, apă sau căldură.
Rusia susţine că nu vizează populaţia civilă, iar Kremlinul a declarat că loviturile Moscovei asupra infrastructurii energetice sunt o consecinţă a refuzului Kievul de a negocia.
Update 15:00. Peste 1.000 de militari ruși au fost puși oficial sub acuzare pentru comiterea crimelor de război pe teritoriul Ucrainei. Din totalul militarilor acuzați, peste 100 se afla deja în custodia autorităților ucrainene. Acestea susțin că cele mai grave fapte s-au comis pe teritoriile ocupate de armata rusă, în special în localități situate la nord-vest de Kiev, dar şi în regiunea Harkov. Acuzați nu sunt doar militarii care au comis astfel de fapte pe perioada ocupației teritoriilor ucrainene, ci şi cei care de pe teritoriul Federației Ruse sau din teritoriile ocupate lansează atacuri cu rachete asupra localităților din Ucraina.
Update 13:00. Autoritățile de la Kiev fac o "greșeală" prin formularea de precondiții pentru negocierile cu Rusia. Declarația îi aparține președintelui belarus, Alexandr Lukașenko, care îl acuză pe omologul său ucrainean, Zelenski, că încalcă principiile clasice ale procesului de negociere. Lukașenko insistă că la masa negocierilor NU ar trebui să lipsească principiul compromisului. E motivul pentru care, spune el, Zelenski greșește atunci când pune condiții în avans.
"Greșeala ucrainenilor, a lui Volodimir Zelenski, este că încalcă principiile clasice ale procesului de negociere. Mai ales atunci când discută cu gigantul Rusia. Ei bine, nu poți pune condiții în avans", a declarat Lukașenko în timpul unui interviu acordat televiziunii de stat ruse.
"Stați la masa negocierilor și puneți acolo toate condițiile. Iar al doilea principiu este unul clasic – compromisurile", a spus Lukașenko.
Moscova folosește Minskul ca bază de atac pentru războiul său neprovocat împotriva Ucrainei. La începutul conflictului, președintele rus Vladimir Putin a ordonat ca trupele să intre în Ucraina prin granițele rusești și belaruse.
Zelenski a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care a exclus orice negocieri cu Putin.
Update 11.45. Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei rămâne sub controlul Rusiei, au declarat în această dimineață autoritățile instalate de Moscova în orașul apropiat Enerhodar.
Anunțul vine după ce un oficial ucrainean a sugerat că forțele ruse se pregătesc să plece.
"Mass-media răspândește în mod activ știri false conform cărora Rusia intenționează să se retragă din Enerhodar și să părăsească (fabrica). Aceste informații nu sunt adevărate", a scris administrația instalată de Rusia pe aplicația Telegram, potrivit SkyNews.
Ieri, șeful companiei de stat de energie nucleară a Ucrainei a declarat că există semne că forțele ruse s-ar putea pregăti să elibereze centrala Zaporojie pe care au cucerit-o în martie, la scurt timp după invadarea Ucrainei.
Update 10:00. Bombardamente rusești au lovit regiunea centrală ucraineană Dnipropetrovsk în cursul nopții, a declarat luni un oficial local, citat de CNN.
Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, a anunțat într-o postare pe Telegram că nu s-au înregistrat victime, dar trei comunități din apropierea orașului Nikopol au fost lovite de artileria grea.
"Mai mult de 30 de obuze au căzut în zone rezidențiale", a declarat Reznichenko, adăugând că detaliile atacurilor sunt în curs de investigare.
Nikopol este situat peste râu de centrala nucleară Zaporojie, care este ocupată de forțele ruse din martie. Duminică, șeful furnizorului de energie nucleară din Ucraina a declarat că societatea a primit informații potrivit cărora rușii se pregătesc să părăsească centrala. Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a publicat nicio informație care să susțină declarația șefului Energoatom, Petro Kotin, iar CNN a contactat instituția de supraveghere nucleară a ONU pentru a face un comentariu.
Update 09:00. Atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene au vizat "întreaga națiune ucraineană" și au reprezentat un efort de a forța Kievul să se predea, echivalând cu un genocid, a declarat procurorul general ucrainean pentru BBC.
Milioane de oameni din Ucraina se confruntă cu întreruperi de energie electrică pe o vreme geroasă, în urma atacurilor susținute ale Rusiei.
În prezent se depun eforturi pentru a reconecta locuințele deconectate de la electricitate. Oficialii spun că Hersonul a fost acum complet realimentat, după recucerirea orașului de către trupele ucrainene la începutul acestei luni.
Dar locuitorii din 14 regiuni și din capitala Kiev rămân sub restricții de utilizare, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.
Genocidul implică "intenția de a distruge, în totalitate sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios", potrivit unei definiții oferite de Convenția ONU privind genocidul. Printre actele care pot fi calificate se numără uciderea sau provocarea de vătămări grave membrilor acelui grup - sau transferarea forțată a copiilor în altă parte.
În interviul acordat BBC, procurorul general ucrainean Andriy Kostin a declarat că, pe lângă atacurile asupra rețelei energetice, 11.000 de copii ucraineni au fost deportați cu forța în Rusia.
Kostin a declarat că biroul său investighează rapoarte privind peste 49.000 de crime de război și crime de agresiune de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă pe 24 februarie.
El a observat că "același tip de comportament" a fost observat în fiecare așezare ucraineană ocupată de forțele ruse.
O crimă de război constituie o încălcare a așa-numitelor "reguli" de război stabilite de tratatele internaționale, inclusiv de Convențiile de la Geneva.
Printre altele, convențiile stipulează că civilii trebuie să fie protejați. Rusia a fost acuzată în mod repetat de încălcarea acestei reguli.
Update 08:30. Forțele și cetățenii ucraineni trebuie să fie pregătiți pentru „noi lovituri”, a avertizat președintele Volodimir Zelenski potrivit SkyNews.
Pe măsură ce temperaturile sunt la limita înghețului în toată țara, iar cetățenii continuă să se confrunte cu pene de curent, liderul ucrainean a avertizat că această criză „nu se va calma”.
”Înțelegem că teroriștii plănuiesc noi lovituri. Știm sigur acest lucru”, a spus Zelenski în discursul său video de noapte. „Și atâta timp cât au rachete, din păcate, nu se vor calma”.
Zelenski a continuat spunând că săptămâna viitoare ar putea fi la fel de dificilă ca săptămâna precedentă, când atacurile asupra infrastructurii electrice i-au supus pe ucraineni la cele mai grave întreruperi de curent de când trupele ruse au invadat țara.
El a adăugat: „Forțele noastre de apărare se pregătesc. Întreaga țară se pregătește.
„Am elaborat toate scenariile, inclusiv cu partenerii noștri”.
Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a declarat că Ucraina face o "greșeală" prin formularea de precondiții pentru negocierile cu Rusia, argumentând că astfel de precondiții nu permit începerea negocierilor, potrivit CNN.
"Greșeala ucrainenilor, a (președintelui) Volodimir Zelenski, este că încalcă principiile clasice ale procesului de negociere. Mai ales atunci când discută cu gigantul Rusia. Ei bine, nu poți pune condiții în avans", a declarat Lukașenko în timpul unui interviu acordat televiziunii de stat ruse.
"Stați la masa negocierilor și puneți acolo toate condițiile. Iar al doilea principiu este unul clasic – compromisurile", a spus Lukașenko.
Zelenski a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care a exclus orice negocieri cu Putin.
"Suntem pregătiți pentru un dialog cu Rusia, dar cu un alt președinte al Rusiei", a declarat Zelenski luna trecută.
Război în Ucraina, 27 noiembrie | Oficial ucrainean: Sunt semne că Rusia s-ar pregăti să părăsească centrala nucleară Zaporojie
Război în Ucraina, 26 noiembrie | Rusia se declară "profund şocată" de moartea ministrului de externe din Belarus
Război în Ucraina, 25 noiembrie | În Liov, transplanturile de organe se fac fără energie electrică
Război în Ucraina, 24 noiembrie | Atac armat cu cel puțin trei morți în sud-vestul Rusiei. Atacatorul și-a pus capăt zilelor
Război în Ucraina, 23 noiembrie | Polonia cere Germaniei să trimită lansatoare de rachete Patriot în Ucraina
