Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Volodimir Zelenski, în tranșeele din regiunea Sumî. Președintele ucrainean a inspectat granița cu Rusia
- Traseele dronelor SUA deasupra Mării Negre au fost schimbate,limitând colectarea informaţiilor
- Luptele s-au intensificat în apropierea centralei nucleare Zaporojie din sud-estul Ucrainei
- Rusia susţine că a doborât în Ucraina o rachetă americană GLSDB
- Rusia, pregătită să discute cu șeful Agenției nucleare a ONU situația de la centrala Zaporojie
- Forțele ruse au bombardat o școală și o grădiniță în orașul ucrainean Kramatorsk
- Radu Tudor: "Rusia își dorește cu disperare un război împotriva Occidentului"
- Rusia lansează în largul coastelor Japoniei rachete ce pot fi echipate cu încărcătură nucleară
- Belarus confirmă că va primit arme nucleare rusești pe teritoriul său, la trei zile după ce Putin a făcut anunțul
- Tancurile britanice Challenger sunt deja în Ucraina
- Mai multe explozii au fost semnalate luni noaptea la Kiev în urma unui atac cu drone al rușilor
- Directorul AIEA a discutat cu Zelenski despre securitatea Centralei nucleare Zaporojie
Update 22:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat marţi, 28 martie, unităţile forţelor de securitate ucrainene care protejează frontiera cu Rusia în provincia Sumî din nord-estul Ucrainei, a informat într-un comunicat biroul şefului statului, transmite EFE.
”În timpul călătoriei de lucru în regiunea Sumî, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a verificat îndeplinirea sarcinilor de către unitățile Serviciului de Frontieră de Stat al Ucrainei la granița de stat cu țara agresoare – Federația Rusă. Șeful statului s-a familiarizat direct cu organizarea serviciului de către polițiștii de frontieră și verificările făcute de aceștia la punctele de control”, a transmis Președinția Ucrainei.
Vizita a avut loc la câteva zile după bombardamentele masive ale Rusiei asupra acestei provincii, care a fost parţial ocupată de trupele ruseşti la începutul invaziei la scară largă şi eliberată complet de forţele ucrainene în aprilie 2022.
Potrivit comunicatului, Zelenski a verificat posturile unităţilor Serviciului ucrainean de pază a frontierei de la graniţa cu statul agresor şi s-a interesat de activitatea unităţilor care protejează această zonă.
În cadrul vizitei sale la Sumî, preşedintele ucrainean a participat la ceremonia de marcare a împlinirii unui an de la bătălia din localitatea Ohtîrka împotriva armatei ruse şi de la eliberarea oraşului Trostianeţ de către forţele ucrainene.
Zelenski a decorat soldaţi şi funcţionari publici care au luat parte la aceste evenimente. De asemenea, a înmânat reprezentanților localității Ohtîrka ordinul „Oraș erou”.
”Este o onoare pentru mine să îi ofer astăzi localității Ohtîrka titlul de oraș erou, oraș apărător și oraș învingător. În Regiunea Sumî, în Ohtîrka, onorăm adevăratul curaj cazac și al poporului nostru – eroii noștri, toți bărbații și femeile ucrainene”, a declarat Zelenski.
Vizita vine după ce, în urmă cu câteva zile, preşedintele Ucrainei s-a deplasat în mai multe regiuni din sudul, estul şi nord-estul ţării pentru a vedea la faţa locului situaţia de pe linia frontului şi evoluţia situaţiei din teritoriile recucerite de armata ucraineană.
Update 21:25 Rusia a mutat cu forţa 4.390 de copii orfani pe teritoriul său sau în teritoriile ocupate de ruşi în Ucraina, a declarat vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk, marţi.
Vereshchuk declară că autorităţile din Ucraina transmit toate informaţiile privind răpirea de către ruşi a copiilor ucraineni Curţii Penale Internaţionale (CPI). „Au fost deja colectate suficiente dovezi. Sperăm că eforturile noastre şi presiunea exercitată de comunitatea internaţională ne vor permite să accelerăm procesul de returnare a copiilor noştri”, a declarat oficialul ucrainean, citat de postul de presă Ukrinform.
Cu toate acestea, ombudsmanul Ucrainei, Dmytro Lubinets, a declarat zilele trecute că numărul real al copiilor ucraineni luaţi cu forţa de soldaţii ruşi ar putea fi de „zeci, sau chiar sute de mii”.
Lubinets declară că Ucraina a reuşit până în prezent să returneze peste 300 de copii ucraineni deportaţi de Rusia, iar procesul este în curs de desfăşurare.
Update 19:42 Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al apărării, a lăudat Marea Britanie în timp ce a făcut o plimbare în ceea ce a spus că este primul tanc de luptă principal britanic Challenger 2 care a ajuns în Ucraina, relatează The Guardian.
Marea Britanie a declarat în ianuarie că va trimite 14 dintre aceste tancuri în Ucraina, care se pregătește pentru o posibilă contraofensivă împotriva forțelor rusești care au invadat-o în urmă cu 13 luni.
Reznikov a scris pe Twitter că tancurile „au sosit recent în țara noastră” și a postat un videoclip în care apare stând într-unul din șirul lung de tancuri pe un câmp deschis, toate arborând steagul galben și albastru al Ucrainei.
„A fost o plăcere să mă plimb cu primul tanc de luptă principal ucrainean Challenger 2 MBT [main battle tank]”, a scris Reznikov. „Aceste mașinării fantastice își vor începe în curând misiunile de luptă”.
În videoclip, el a făcut semnul cu degetul mare în sus și i-a mulțumit secretarului britanic al apărării, Ben Wallace, pentru tancuri.
„Minunat, Ben”, a spus el în engleză. „Este … o marfă foarte bună. Mulțumesc foarte mult din partea Ucrainei către Regatul Unit”.
Update 19:02 Decizia Statelor Unite de a modifica rutele dronelor de recunoaştere după incidentul cu avioane de vânătoare ruse produs pe 14 martie în Marea Neagră limitează capacitatea de a colecta informaţii despre războiul din Ucraina, afirmă un oficial american.
Washingtonul a decis ca dronele militare să zboare în zone situate spre sudul Mării Negre, ca reacţie la incidentul din 14 martie, când un aparat american de tip MQ-9 s-a prăbuşit după presupusa coliziune cu un avion de vânătoare rus.
Schimbarea traseelor "limitează, în mod clar, capacitatea noastră de a colecta informaţii" despre războiul din Ucraina, a declarat un oficial american, sub protecţia anonimatului, citat de postul de televiziune CNN. Oficialul citat a explicat că sateliţii de spionaj pot compensa această problemă într-o anumită măsură, dar aceştia stau durate de timp mult mai scurte deasupra ţintelor vizate.
Întrebat despre noile trasee ale dronelor militare americane, generalul Patrick Ryder, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, a declarat: "Nu facem comentarii despre misiuni, rute sau programări de operaţiuni. Nu discutăm despre operaţiuni de colectare de informaţiilor, dar putem spune că menţinem capabilităţi semnificative de colectare a informaţiilor" în regiunea Mării Negre şi în alte zone.
Washingtonul şi Moscova îşi atribuie reciproc responsabilitatea pentru incidentul aerian produs pe 14 martie deasupra Mării Negre, soldat cu prăbuşirea unei drone militare de tip MQ-9 a Statelor Unite. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a transmis un avertisment Rusiei, cerându-i să acţioneze în mod "sigur şi profesionist". "Acest episod periculos intervine într-un context de acţiuni agresive şi riscante efectuate de piloţi ruşi în spaţiul aerian internaţional. Statele Unite vor continua să trimită aparate de zbor oriunde permite dreptul internaţional. Rusia are obligaţia de a utiliza aeronavele militare în mod sigur şi profesionist", a declarat Lloyd Austin imediat după incident.
În schimb, Administraţia de la Moscova a cerut Washingtonului să evite incursiunile aeriene în apropierea spaţiului aerian al Rusiei şi în apropierea zonelor din sud-estul Ucrainei ocupate de armata rusă. Anatoly Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, a afirmat că drona militară americană prăbuşită pe 14 martie în Marea Neagră se apropia "deliberat şi în mod provocator" de spaţiul aerian rus, astfel că forţele aeriene ruse au fost nevoite să reacţioneze.
Administraţia de la Moscova a acuzat Statele Unite de implicare directă în războiul din Ucraina. "Este destul de evident ce fac aceste drone, misiunea lor nu este deloc paşnică, pentru garantarea securităţii culoarelor maritime. Este vorba despre implicarea directă a operatorilor acestor drone în conflict şi împotriva noastră", a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Moscova acuză frecvent Statele Unite şi naţiunile aliate că vor să aplice o "înfrângere strategică" Rusiei prin susţinerea Ucrainei. Washingtonul argumentează că oferă armament Ucrainei pentru a se apăra de invazia militară rusă.
Update 18:15 Luptele s-au intensificat în apropierea centralei nucleare Zaporojie din sud-estul Ucrainei, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, relatează Sky News.
Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avertizat că a crescut și mai mult posibilitatea unui accident nuclear.
Ieri s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a continuat să acuze trupele ruse că țin „ostatic” cea mai mare centrală nucleară din Europa, în discursul său de noapte adresat națiunii.
Vorbind pentru Associated Press, Grossi a spus că „există un nivel crescut de luptă, luptă activă”.
„Echipele mele de acolo raportează zilnic despre atacuri, sunetul armelor grele. Acest lucru este practic constant”, a spus el,
În timp ce ultimul bombardament direct asupra centralei a avut loc în noiembrie, zona înconjurătoare era încă lovită, a spus șeful agenției nucleare, menționând că „avem mult mai multă activitate militară și se anunță mai multe”.
Dar Grossi a spus că a considerat că ajungerea la un acord cu cele două părți privind protejarea fabricii este „aproape”.
El a adăugat: „Văd un nivel crescut de pericol. Cred că aici principiul este evitarea unui accident, iar posibilitatea de a-l avea este în creștere. Aceasta este o chestiune de fapt”.
Update 16:30 Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi că a doborât o rachetă americană GLSDB, prima confirmare că Ucraina a primit din partea SUA astfel de muniţii, care au raza de acţiune cea mai mare dintre toate proiectilele furnizate oficial de Occident armatei ucrainene pentru a o susţine în războiul cu Rusia, transmit agenţiile Reuters şi AFP.
"Apărarea antiaeriană (...) a doborât 18 rachete ale sistemului HIMARS şi o rachetă ghidată GLSDB", a indicat Ministerul rus al Apărării în comunicarea sa zilnică despre evoluţia campaniei militare în Ucraina. Anunţul menţionează că racheta a fost doborâtă în ultimele 24 de ore, fără a preciza zona.
Statele Unite au anunţat la începutul lunii februarie că vor include în ajutorul militar oferit Ucrainei şi bombe cu diametru mic lansate de la sol (Ground Launched Small Diameter Bombs - GLSDB). Acestea sunt rachete cu aripi rabatabile care planează către ţinte aflate la o distanţă de până la 150 de kilometri şi pot fi lansate cu lansatoarele multiple de rachete primite deja de Ucraina de la aliaţii săi occidentali.
Această nouă armă implică creşterea substanţială faţă de raza de acţiune de 80 de kilometri a rachetelor lansate cu sistemele HIMARS şi poate acoperi practic tot teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse, cu excepţia Crimeii, forţând eventual Moscova să-şi mute depozite de muniţii şi alte instalaţii militare mult mai departe de linia frontului, probabil chiar direct pe teritoriul rus.
Ucraina cere în continuare Occidentului să-i furnizeze rachete cu rază lungă de acţiune pentru a putea lovi centre de comandă, linii de aprovizionare şi alte ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului.
Update 14:44 Un atac cu rachete rusești a avariat în noaptea de luni spre marți o grădiniță și o școală din orașul Kramatorsk, în regiunea Donețk din estul Ucrainei, au anunțat autoritățile ucrainene.
Șase case și o clădire nerezidențială au fost, de asemenea, avariate, notează CNN citând surse locale.
Într-o postare pe Telegram, Consiliul municipal din Kramatorsk a comunicat că nu au fost raportate victime.
Atacul a avut loc după loviturile cu rachete rusești lansate mai devreme asupra orașului Sloviansk, aflat în apropiere, în care au fost ucise cel puțin două persoane.
Potrivit lui Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, atacul din Sloviansk s-a soldat cu rănirea altor 28 de persoane.
Update 14:06 Rusia este pregătită să discute cu șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) despre situația de la centrala nucleară Zaporojie, a anunțat, marți, Agenția rusă de stat pentru energie nucleară, Rosatom.
Moscova este pregătită să negocieze "asigurarea securității nucleare" și un acord privind evoluția situației de la centrală în timpul vizitei preconizate de Rafael Grossi la Zaporojie în această săptămână, a declarat Renat Karcea, un consilier al directorului general al Rosatom.
"Suntem deschiși la aceste întrebări", a spus oficialul rus, conform agenției RIA Novosti.
Rusia a capturat centrala la începutul lunii martie 2022. De atunci, experți internaționali și ucraineni au lansat avertismente cu privire la riscurile unui dezastru nuclear care ar putea afecta mii de oameni.
Update 13:02 Rusia a lansat, printr-unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Vladimir Putin, un avertisment direct către Statele Unite ale Americii.
"Politicienii americani, prinși în capcana propriei lor propagande, rămân încrezători că, în cazul unui conflict direct cu Rusia, Statele Unite sunt capabile să lanseze un atac preventiv cu rachete, după care Rusia nu va mai putea răspunde. Este o prostie foarte periculoasă. Rusia este răbdătoare și nu intimidează pe nimeni cu avantajul său militar, însă are arme moderne, unice, capabile să distrugă orice adversar, inclusiv Statele Unite, în cazul unei amenințări la adresa existenței sale", a declarat Nikolai Patrușev (foto, stânga), secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse pentru ziarul Rossiyskaya Gazeta.
Analistul militar și realizatorul TV Radu Tudor crede că mesajul oficialului rus este destinat, cu precădere, propagandei ruse și consumului intern.
Pe de altă parte, astfel de mesaje arată că Rusia a redevenit Uniunea Sovietică, apreciază jurnalistul.
Rusia își dorește cu disperare un război la adresa Occidentului, deși niciun stat membru NATO sau al Uniunii Europene nu a amenințat vreodată Rusia (...) deși această manipulare ordinară de tip sovietic făcută de Nicolai Patrușev servește doar propagandei interne, doar pentru prostirea și păcălirea rușilor de rând.
Nu există niciun fel de dorință, niciun fel de plan, niciun fel de mesaj agresiv din partea Occidentului la adresa Rusiei. Nu și-a dorit nimeni, niciodată, nici să invadeze, nici să desființeze Rusia. Dimpotrivă, noi ne-am dorit aici, la NATO, o Rusie predictibilă, stabilă, dar, dacă se poate, și democratică. Asta e ceva mai greu.
Pe de altă parte, s-a dovedit că ne-am înșelat în acești 32 de ani, când am crezut că Rusia poate fi o țară civilizată, normală, cu care poți avea un dialog.De la un moment dat încolo, Rusia a redevenit Uniunea Sovietică, cu tot ceea ce înseamnă amenințări, inclusiv la adresa României, în mod explicit, dar și cu această retorică absolut aberantă și extrem de periculoasă, cum că ei ar putea ataca și teritoriul Statelor Unite.
Să fim avertizați că Moscova rămâne cel mai mare pericol la adresa lumii libere și civilizate și trebuie să luăm în serios orice mișcare militară pe care o face. Trebuie să-i supraveghem 24 din 24 pentru a preveni orice surpriză care poate fi periculoasă pentru noi", a spus Radu Tudor la Antena 3 CNN.
Update 12:00 Flota rusă din Pacific a lansat o pereche de rachete supersonice către o țintă a cărei poziție simulată se afla în largul coastelor Japoniei.
Lansarea a avut loc marți, potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de CNN.
"O echipă formată din două nave a efectuat un atac comun cu rachete împotriva unui scut maritim care simula o navă de război inamică. Ținta a fost angajată cu succes la o distanță de 100 km printr-o lovitură directă cu două rachete de croazieră Moskit", arată instituția citată.
Potrivit informațiilor din surse publice, Moskit (foto următoare) este o rachetă supersonică anti-navă care poate atinge o viteză maximă în gama Mach 2 - Mach 3 (de 2, respectiv de 3 ori viteza sunetului).
Are o lungime ce circa 10 metri, o greutate de 4,5 tone și o rază de acțiune între 120 și 250 de kilometri.
Poate fi echipată cu o încărcătură explozibilă convențională de 300 de kilograme sau cu un focos cu fisiune-fuziune de 120 de kilotone.
Spre comparație, explozia bombei care a distrus Hiroșima la 6 august 1945 a generat o energie echivalentă cu cea a 15 kilotone de TNT.
Update 11:00 Belarus a anunțat, marți, că a decis să găzduiască arme nucleare tactice rusești.
Ministerul belarus de Externe a justificat decizia afirmând, într-o declarație, că Minskul a acționat pentru a se proteja de Occident.
"În ultimii doi ani și jumătate, Republica Belarus a fost supusă unor presiuni politice, economice și informaționale fără precedent din partea Statelor Unite, a Regatului Unit și a aliaților săi din NATO, precum și a statelor membre ale Uniunii Europene.
Având în vedere aceste circumstanțe, precum și preocupările și riscurile legitime în sfera securității naționale care decurg din acestea, Belarus este obligat să răspundă prin consolidarea propriilor capacități de securitate și apărare”, se arată în document.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, sâmbătă, că țara plănuiește să desfășoare arme nucleare tactice în Belarus, cel mai apropiat aliat al Moscovei.
Autoritățile de la Minsk au comunicat că planurile Rusiei nu contravin acordurilor internaționale de neproliferare.
Update 09:00 Mai multe explozii au fost semnalate luni noaptea la Kiev în urma unui atac cu drone al rușilor.
Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a declarat că un magazin din vestul orașului a luat foc în urma atacului.
El a menționat că nu au fost disponibile imediat informații în legătură cu eventuale victime.
Apărarea aeriană a capitalei ucrainene a comunicat că a doborât 13 drone lansate de ruși.
Update 08:00 Tancurile britanice Challenger sunt deja în Ucraina.
Informația provine de la Irina Zolotar, consilier al ministrului ucrainean al Apărării, care nu a precizat numărul acestor care de luptă.
Anterior, Germania a confirmat, luni, că a trimis Kievului 18 tancuri de luptă Leopard 2 și 40 de blindate de infanterie Marder.
Update 00:03 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus luni directorului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, că nu poate exista "securitate nucleară" în Ucraina fără retragerea armatei ruse de la centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de peste un an de trupele Moscovei.
"Fără retragerea imediată a trupelor şi a personalului rusești de (la centrală) şi din teritoriile adiacente, orice inițiativa care urmărește restaurarea siguranței şi securității nucleare este sortită eșecului", a spus el, conform președinției ucrainene.
Cei doi s-au întâlnit luni la stație hidroelectrică la Dnipro, în regiunea Zaporojie. Această stație hidroelectrică este însărcinată cu alimentarea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de armata rusă şi deseori supusă unor întreruperi de curent.
"Rolul dvs. pentru asigurarea securității energetice a Ucrainei este extrem de important astăzi", a reamintit Zelenski, potrivit Agerpres.
Grossi este așteptat în următoarele zile la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, pentru a doua sa vizită la fața locului de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.
"Îmi voi continua eforturile pentru a proteja centrala nucleară în timpul conflictului în derulare şi voi conduce viitoarea noastră rotație regulată de experți spre şi dinspre centru", a precizat duminică Grossi.
Luni, Zelenski şi Grossi "au fost informați despre măsurile luate pentru a proteja centrala hidroelectrică de la Dnipro în caz de noi atacuri" rusești, conform președinției ucrainene, care a precizat într-un comunicat că infrastructura locului este "distrusă considerabil".
"Am avut cu dl. Zelenski o discuție bună despre protecție" la această stație şi "despre angajații săi", a scris Grossi într-o postare pe Twitter, adăugând o fotografie cu ei doi.
Anterior luni, Zelenski s-a deplasat în regiunea Zaporojie, "în prima linie" pe frontul sudic.
"Regiunea Zaporojie. Poziții în prima linie. Sunt onorat să fiu aici astăzi, alături de militarii noștri", a transmis el pe contul său de Telegram, însoțindu-şi mesajul cu un video în care se vede cum le oferă medalii soldaților.
"Vă mulțumesc că ne protejați statul şi pe noi. Vă mulțumesc că ne protejați locuințele, integritatea teritorială şi viața în Ucraina", le-a spus el militarilor, conform unui comunicat al președinției ucrainene.
Conform sursei citate, Zelenski s-a deplasat luni la postul de comandă al grupului operațional de trupe pentru regiunea Zaporojie, unde a avut loc o reuniune cu responsabilii militari din regiune.
Președintele ucrainean a mers de asemenea la locul unui atac rusesc asupra unui imobil de locuit în orașul Zaporojie, care a făcut un mort şi circa 30 de răniți miercurea trecută.
El a vizitat, de asemenea, un spital militar, unde a discutat cu răniți de război și personal medical, conform președinției.
Săptămâna trecută, Zelenski s-a deplasat în regiunea Herson (sud), ocupată parţial de Rusia, după ce a fost în apropiere de Bahmut, epicentru al luptelor în Est, şi în regiunea Harkov (nord-est).
Război în Ucraina, 27 martie | Zelenski a mers pe frontul din regiunea Zaporojie | Germania a transferat Ucrainei tancuri Leopard 2
Război în Ucraina, 26 martie | Rușii susțin că o dronă ucraineană a provocat o explozie în centrul unui oraş rus
Război în Ucraina, 25 martie | Peste o treime dintre ucraineni cunosc cel puțin o persoană care a murit sau a fost rănită în timpul războiului
Război în Ucraina, 24 martie | ONU constatat atrocităţi comise de forţele militare ucrainene şi ruse împotriva prizonierilor de război
Război în Ucraina, 23 martie | Volodimir Zelenski spune că victoria e posibilă anul acesta: ”Dacă Europa ezită, răul ar avea timp să se regrupeze”
