Război în Ucraina, ziua 307. Vladimir Putin interzice exporturile de petrol rusesc către țările "neprietenoase", de la 1 februarie

Cele mai importante evenimente din ultimele ore:

• Maternitatea unui spital din Herson a fost bombardată de ruși
• Vladimir Putin interzice, de la 1 februarie, exporturile de petrol rusesc către țările "neprietenoase"
• Premierul Italiei a vorbit cu Volodimir Zelenski şi a anunţat sprijin suplimentar pentru Ucraina
• Ucraina a confiscat peste 160.000 de tone de minereu de fier care era depozitat în mai multe depozite subterane din diverse porturi maritime din ţară
• Alertă în Ucraina! Pericol la centrala nucleară de la Zaporojie
• Cel puţin un mort şi mai mulţi răniţi în urma bombardamentelor ruse în estul Ucrainei
• Patriarhia Moscovei îndeamnă rușii să moară pentru patrie 
• 78 de oameni morți după bombardamentele din Herson. Oamenii nu au unde să plece
• Rusia, ultimatum amenințător: ”Îndepliniți toate aceste condiții! Altfel, armata rusă va decide!”
• Forţele ucrainene resping atacuri ruseşti în jurul oraşului Bahmut, în Doneţk
• Şeful Statului Major rus, batjocorit de mercenarii Wagner în Bahmut 
• Ucraina solicită avioane de luptă și nave de război occidentale 

Update 21:00 - Maternitatea unui spital din orașul Herson, din sudul Ucrainei, a fost lovită de un bombardament rusesc, a declarat marți Kyrylo Timoșenko, șeful adjunct al biroului președintelui Ucrainei, citat de CNN.

„Au bombardat locul în care s-au născut astăzi (marți - n.r.) doi copii. Înainte de atac, medicii au reușit să finalizeze o operație de cezariană. În instituție se află cinci femei care născuseră. În mod miraculos, nimeni nu a fost rănit”, a declarat Timoșenko prin intermediul platformei de mesagerie Telegram.

Bombardamentele rusești au avariat, de asemenea, infrastructura civilă din așezarea Antonivka din regiunea Herson și orașul Herson, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei prin intermediul Facebook, adăugând că există victime în rândul civililor.

Între timp, amenințarea atacurilor aeriene și cu rachete asupra instalațiilor de infrastructură critică se menține pe întreg teritoriul Ucrainei, în condițiile în care ofensiva Rusiei a avut loc în direcția Bakhmut și Avdiivka, încercând să îmbunătățească situația tactică în direcția Lyman, au declarat Forțele Armate ale Ucrainei.

Update 19:00 - Vladimir Putin a transmis marți răspunsul Rusiei la plafonarea prețurilor în Occident, semnând un decret care interzice furnizarea de țiței și produse petroliere începând cu 1 februarie, timp de cinci luni, către țările care impun acest plafon, transmite Reuters.

Grupul celor șapte mari puteri, Uniunea Europeană și Australia au convenit în această lună asupra unui plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, începând cu 5 decembrie, din cauza „operațiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina.

Decretul, publicat pe un portal guvernamental și pe site-ul Kremlinului, a fost prezentat ca un răspuns direct la „acțiunile neprietenoase și în contradicție cu dreptul internațional ale Statelor Unite și ale statelor străine și ale organizațiilor internaționale care li se alătură”.

„Livrările de petrol și produse petroliere rusești către entități și persoane fizice străine sunt interzise, cu condiția ca în contractele pentru aceste livrări să fie prevăzută, direct sau indirect, utilizarea unui mecanism de fixare a prețului maxim”, se arată în decret, referindu-se în mod special la Statele Unite și la alte state străine care au impus plafonarea prețurilor.

Decretul, care include o clauză care îi permite lui Putin să anuleze interdicția în cazuri speciale, a precizat: „Aceasta... intră în vigoare la 1 februarie 2023 și se aplică până la 1 iulie 2023”.

Exporturile de petrol brut vor fi interzise de la 1 februarie, dar data interzicerii produselor petroliere va fi stabilită de guvernul rus și ar putea fi după 1 februarie.

Plafonarea prețurilor, nemaiîntâlnită nici măcar pe vremea Războiului Rece dintre Occident și Uniunea Sovietică, are ca scop paralizarea visteria statului rus și a eforturilor militare ale Moscovei în Ucraina.

Ministrul de finanțe Anton Siluanov a declarat marți că deficitul bugetar al Rusiei ar putea fi mai mare decât procentul planificat de 2% din PIB în 2023, în condițiile în care plafonarea prețului petrolului comprimă veniturile din exporturi, un obstacol fiscal suplimentar pentru Moscova în condițiile în care cheltuiește foarte mult pentru campania sa militară din Ucraina.

Cu toate acestea, unii analiști au declarat că plafonarea va avea un impact imediat redus asupra veniturilor din petrol pe care Moscova le obține în prezent.

Update 18:30 - Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a vorbit marţi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunţând intenţia de a efectua o vizită la Kiev şi asistenţă suplimentară, inclusiv militară, în valoare de zece milioane de euro.

"Premierul Italiei a confirmat intenţia de a se deplasa la Kiev şi l-a invitat pe preşedintele Zelenski să vină în vizită la Roma", a comunicat Guvernul italian, citat de agenţia de presă Adnkronos.

La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Giorgia Meloni a decis furnizarea de asistenţă suplimentară în valoare de zece milioane de euro şi că analizează posibilitatea furnizării de sisteme antiaeriene Ucrainei.

"I-am mulţumit premierului Italiei pentru solidaritate şi pentru susţinerea oferită Ucrainei", a afirmat Zelenski. Cei doi lideri au discutat şi despre condiţiile planului de pace elaborat de Kiev pentru oprirea conflictului militar cu Rusia.

Update 18:00 - Ucraina a confiscat peste 160.000 de tone de minereu de fier care era depozitat în mai multe depozite subterane din diverse porturi maritime din Ucraina, a anunţat Serviciul de Securitate al ţării (SBU), citat de  Kyiv Independent.

Bunurile confiscate, în valoare de aproximativ 54 de milioane de dolari (aproape 2 miliarde de Hr), aparţineau unei companii deţinute de Alisher Usmanov, un oligarh rus din cercul intim al Kremlinului, potrivit forţelor de ordine.

SBU a scris că firma lui Usmanov a încercat să transporte ilegal minereu de fier ascuns în Rusia pentru nevoile industriei sale metalurgice şi ale complexului militar-industrial.

Cu toate acestea, Procuratura Generală, sub îndrumarea procedurală a căreia se desfăşoară ancheta, a contrazis declaraţia SBU, afirmând că materialele nu trebuiau să fie transferate în străinătate.

În schimb, „o entitate juridică înregistrată într-o ţară din UE, împreună cu companii ruseşti afiliate cu Usmanov”, au expediat bunurile către întreprinderi ucrainene fără a plăti plăţi vamale şi taxe. Ei au folosit mecanismul aşa-numitului „tranzit întrerupt”, potrivit procurorilor.

În acest fel, compania lui Usmanov a cauzat statului ucrainean pierderi de peste 3,2 milioane de dolari (118 milioane de coroane), a adăugat Parchetul General.

Întrebat de Kyiv Independent despre contradicţia dintre cele două rapoarte, serviciul de presă al Procuraturii Generale nu a putut să o explice. Serviciul de presă al SBU nu a putut fi contactat imediat. 

După ce invazia rusă la scară largă a Ucrainei a început pe 24 februarie, Alisher Usmanov a fost sancţionat de către Ucraina, SUA şi UE.

Update 15:50 - O alertă de raid aerian a fost pornită marți, în mai multe regiuni din Ucraina.

Alerta îi avertizează pe ucraineni că rușii bombardează în a treia zi de Crăciun numeroase localități din estul și sudul Ucrainei. Cetățenii sunt invitați să meargă în adăposturile antiaeriene.

Update 15:00. Este alertă în Ucraina, pericol la centrala de la Zaporojie! Armata rusă pregăteşte o operaţiune de "evacuare" forţată şi "urgentă" în Enerhodar, localitatea în care se găseşte centrala nucleară Zaporojie, a anunţat Centrul Naţional de Rezistenţă al Forţelor pentru Operaţiuni Speciale ale Armatei Ucrainei.

Update 14:00. Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar altele au fost rănite în urma bombardamentelor efectuate de armata rusă în mai multe regiuni din Ucraina, informează agenţia de presă Ukrinform, citată de cotidianul Le Monde.

În ultimele 24 de ore, armata rusă a efectuat bombardamente în regiunile Sumi, Zaporojie, Harkiv, Dnipropetrovsk, Lugansk, Doneţk şi Herson, anunţă autorităţile ucrainene.

Cel puţin o persoană a fost ucisă în regiunea Harkov, două au fost rănite în Doneţk, iar una în Herson, a declarat Kirilo Timoşenko, adjunctul şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev.

Situaţia este "dificilă şi dureroasă" pe frontul din Donbas, necesitând "toată forţa şi concentrarea", a admis luni preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Update 13:00. Preotul Andrei Tkachev din Rusia, un prolific autor popular pe reţelele de socializare, a îndemnat ruşii să meargă pe front. Acesta a declarat că este mai bine să mori cu arma în mână decât să mănânci până la refuz şi să mori înecat în vomă.

Update 12:00. 78 de oameni au murit în urma bombardamentelor din Herson care au început în ajulul Crăciunului. Autorităţile ucrainene recomandă oamenilor să plece din oraşul aflat din asediu, dar mulţi nu au unde să se ducă.

”Bombardamentele nu mai contenesc în Herson, orașul eliberat încă din luna noiembrie. Deși armata rusă s-a retras de cealaltă parte a râului Nipru, continuă să lanseze rachete înspre civilii care au rămas în oraș. 

Numărul victimelor în atacul din ajunul Crăciunului asupra unui centru comercial a ajuns la 68, iar alte 10 persoane au fost ucise, potrivit autorităților. 

Oficialii ucraineni îndeamnă localnicii să se evacueze din oraș. Însă mulți dintre aceștia nu au unde să meargă și rămân să supraviețuiască în subsolurile caselor, așa cum pot, lipsiți de lumină, căldură sau hrană”, transmite corespondentul Antena 3 CNN din Ucraina, Viorica Tătaru. 

Update 11:30. Luptele din timpul Crăciunului s-au concentrat în jurul orașului Bakhmut din estul Ucrainei, a anunțat Ministerul Apărării din Mare Britanie, potrivit Sky News. 

Ministerul britanic a anunțat că în ultimele 48 de ore luptele din Ucraina s-au desfășurat în jurul orașului Bakhmut, situat în estul țării, în regiunea Donețk. 

Rușii continuă să inițieze „frecvente atacuri la scară mică" în această zonă, dar nu reușesc să avanseze, se arată în raportul britanicilor. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat situația de-a lungul liniei frontului din Donbas drept „dificilă și dureroasă". 

„Bakhmut, Kreminna și alte zone din Donbas ... necesită forță și concentrare. Ocupanții își desfășoară toate resursele de care dispun, și acestea sunt resurse considerabile, pentru a câștiga teren", a explicat Zelenski, citat de Mediafax. 

Update 10:10. Rușii Pavel Antov şi Vladimir Bidenov au murit în circumstanţe neobişnuite, într-un hotel din Odisha, India. Cei doi au murit la două zile distanță. 

Antov, în vârstă de 65 de ani, a fost parlamentar și l-a criticat recent pe președintele rus Vladimir Putin pentru războiul din Ucraina. Acesta a murit după ce a căzut de la etajul trei al hotelului în care era cazat. El a fost găsit întins într-o baltă de sânge, în fața hotelului, sâmbătă, 24 decembrie. 

Poliția spune că ar putea fi vorba despre o sinucidere, deoarece acesta ar fi fost deprimat după moartea prietenului său. 

Bidenov a fost găsit întins inconștient în camera sa joi, 22 decembrie și a fost declarat mort de medicii de la spitalul regional. 

Ambasada Rusiei a declarat că poliția din Odisha nu a găsit încă vreo legătură criminală în moartea celor doi cetățenii ai săi, cazați la același hotel, scrie SkyNews.

Update 09:45. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a neutralizat peste 4.500 de atacuri cibernetice asupra țării în acest an, a declarat un oficial, conform CNN, citat de Mediafax. 

Ilya Vitiuk, șeful departamentului de securitate cibernetică al SBU, a declarat e că Ucraina "a intrat în 2022 cu opt ani de experiență în războiul hibrid", adăugând că "în momentul invaziei, eram deja pregătiți pentru cele mai rele scenarii". "Iar atacurile cibernetice masive pe care le-am respins în ianuarie și februarie au devenit un "antrenament" suplimentar înainte de invazie", a spus el.

Scara atacurilor cibernetice este acum mult mai mare, în special în comparație cu anii precedenți, a spus el. În 2020, au fost înregistrate aproape 800 de atacuri cibernetice, în timp ce în 2021 a sărit la 1.400, iar în 2022 numărul a crescut de peste trei ori. "Astăzi, țara agresoare lansează în medie peste 10 atacuri cibernetice pe zi. Din fericire, societatea ucraineană nici măcar nu știe despre majoritatea dintre ele", a declarat Vitiuk.

El a adăugat că atacatorii vizează energia, logistica, facilitățile militare, bazele de date guvernamentale și resursele de informații.

"Monitorizăm riscurile și amenințările în timp real, 24/7. Cunoaștem pe nume majoritatea hackerilor din serviciile speciale rusești care lucrează împotriva noastră. Lucrăm la documentarea lor", a spus Vitiuk, declarând că aceștia vor fi audiați la un viitor tribunal militar internațional.

Update 08:00. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a dat luni Ucrainei un ultimatum pentru a îndeplini propunerile Moscovei, inclusiv cedarea teritoriului pe care Rusia îl controlează, sau armata acesteia va decide problema, la o zi după ce președintele Vladimir Putin a declarat că este deschis la negocieri. 

Kievul și aliații săi occidentali au respins oferta lui Putin de a vorbi, forțele acestuia lovind orașele ucrainene cu rachete, iar Moscova continuă să ceară Kievului recunoașterea cuceririi unei cincimi din țară. 

Kievul spune că va lupta până când Rusia se va retrage. 

„Propunerile noastre pentru demilitarizarea și denazificarea teritoriilor controlate de regim, eliminarea amenințărilor la adresa securității Rusiei care vin de acolo, inclusiv noile noastre pământuri, sunt bine cunoscute inamicului”, a declarat Lavrov, citat de agenția de presă de stat TASS.  

"Ideea este simplă: îndepliniți toate aceste condiții pentru binele vostru. În caz contrar, problema va fi decisă de armata rusă", a mai declarat Lavrov, potrivit Reuters.

Update 07:30. Într-un interviu acordat agenției The Associated Press, Dmitro Kuleba a afirmat că mediator la summit-ul pentru pace ar putea fi secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres. Dar Kuleba crede că Rusia ar putea fi invitată doar dacă un tribunal internațional ar formula acuzații privind crime de război comise în Ucraina.

"Orice război se termină pe cale diplomatică. Orice război se încheie ca rezultat al acțiunilor de pe câmpul de luptă şi la masa negocierilor. Națiunile Unite ar putea fi cel mai bun loc pentru organizarea acestui summit (...)", a afirmat Kuleba.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres "s-a dovedit a fi un mediator eficient, un negociator eficient şi, cel mai important, un om cu principii şi integritate. De aceea, am saluta participarea sa activă", a precizat Kuleba.

Întrebat dacă Rusia ar trebui invitată la acest summit, ministrul ucrainean de Externe a precizat că Moscova ar trebui să fie mai întâi acuzată de crime de război de către o instanță internațională. "Pot fi invitați dacă va fi făcut acest pas", a subliniat Kuleba.

Ministrul ucrainean de Externe a minimizat afirmațiile oficialilor de la Moscova privind disponibilitatea de a participa la negocieri. "Ei spun constant că sunt pregătiți de negocieri, ceea ce nu este adevărat, deoarece tot ce fac pe câmpul de luptă demonstrează contrariul", a insistat Kuleba, potrivit Mediafax. 

Afacerile ucrainenilor în România: construcţiile, energia sau producţia de ciocolată

Condițiile avantajoase de pe piaţa locală, mai ales prin raport cu zbuciumul militar de la ei de acasă, i-au făcut pe mai mulţi oameni de afaceri ucraineni să găsească în România o oază ofertantă de business.

Fie că este vorba despre vânzări de ciocolată, despre construcţii de autostrăzi sau despre investiţii în energie regenerabilă, companiile ucrainene au ales să parieze pe potenţialul pe care îl găsesc în România, relatează Mediafax.

În construcţii, s-a remarcat recent Automagistral-Pivden, o companie din Ucraina care a realizat mai multe lucrări de infrastructură în ţara-vecină şi care se află în căutare de contracte şi în România, figurând, în anunţurile CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), ca fiind înscrisă la licitaţiile pentru realizarea celor trei loturi din autostrada Bacău-Paşcani.

Astfel, compania apare înscrisă pe listă pentru fiecare dintre loturile Săuceşti (jud. Bacău) - Trifeşti (jud. Neamţ), de 30,3 km, Trifeşti (jud. Neamţ) - Gherăeşti (jud. Neamţ), de 18,9 km, şi Mirceşti (jud. Iaşi) - Paşcani (jud. Iaşi), de 28,1 km. Câştigătorii licitaţiilor, la care s-au înscris şi companii din România şi Turcia, nu au fost încă anunţaţi.

Automagistral-Pivden şi-a înce­put activitatea în anul 2004, cu doar câteva zeci de angajaţi şi puţine e­chipamente. Compania are experien­ţă în construirea de autostrăzi, men­tenanţa lor şi alte proiecte rutiere. În 2020, şi-a creat o divizie de construcţii de poduri, iar pe parcursul anului trecut a restaurat peste 40 de astfel de obiective şi a lucrat la întreţinerea a peste 6.500 de kilometri de drumuri, de pe tot teritoriul Ucrainei, având însă lucrări şi în Republica Moldova. Compania, cu sediul în Odesa, se ocupă şi de producţia de asfalt.

În Ucraina, Automagistral-Pivden este unul dintre constructorii cei mai activi în realizarea infrastructurii rutiere, alături de alte trei firme adjudecându-şi 40% din licitaţiile organizate din martie 2020 până la începutul acestui an, în contextul unui amplu program de refacere a infrastructurii început de Ucraina înaintea declanşării războiului. Aceeaşi companie a fost subcontractată şi pentru construirea unei piste pe aeroportul Odesa.

Oleksandr Boiko, cel care deţine compania Automagistral-Pivden, este, potrivit presei ucrainene, un apropiat al preşedintelui Volodimir Zelensky. Oleksandr Boiko are businessuri şi în domeniul imobiliarelor, iar la începutul acestui an a cumpărat o clădire deţinută de Banca Naţională a Ucrainei în schimbul a circa 11 milioane de euro.

Energia este un alt domeniu în care ucrainenii au văzut o oportunitate pentru a face business în România. Astfel, recent, DTEK Renewables International, companie deţinută de Rinat Ahmetov, a devenit partenerul Finas Group, companie clujeană care operează şi pe piaţa de energie verde, intenţia celor două entităţi fiind de a dezvolta pe termen mediu proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro, după cum au anunţat cele două părţi.

DTEK Renewables International administrează un portofoliu de energie verde de 950 MW în Ucraina, solar şi eolian, compania lansând în 2019 o emisiune de obligaţiuni de 325 de milioane de euro, cu termen de cinci ani. Emisiunea de obligaţiuni a fost intermediată de Raiffeisen Bank şi Renaissance Capital, bancă de investiţii rusească concentrată pe pieţele emergente şi de frontieră. DTEK Renewables face parte din holdingul SCM, deţinut de Ahmetov, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură.

Şi apetitul pentru ciocolată a fost o nişă pentru oamenii de afaceri ucraineni, cea mai bună dovadă fiind creşterea spectaculoasă pe care a obţinut-o pe piaţa locală brandul Roshen, produs de compania cu acelaşi nume controlată de miliardarul ucrainian Petro Poroşenko. Producătorul a intrat în topul celor mai vândute branduri de ciocolată şi dulciuri pe bază de ciocolată din punct de vedere al vânzărilor în valoare, situându-se pe locul trei într-un top realizat de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Primele locuri pe podium sunt completate de Milka şi Kinder, branduri cu o istorie mult mai mare decât Roshen, inclusiv pe piaţa românească.

În 2021, compania Roshen One, parte din grupul internaţional Roshen, a avut o cifră de afaceri de 167,9 milioane de lei (circa 34 mil. euro), în creştere cu 36% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

Poroşenko a început în anii ‘90 să cumpere fabrici de ciocolată din Ucraina, Rusia, Lituania şi Ungaria, pe care le-a organizat în grupul Roshen. Astfel, Roshen este un brand relativ tânăr pe piaţa de ciocolată. Petro Poroşenko este supranumit „regele ciocolatei”, iar averea lui era estimată în 2021 de revista internaţională Forbes la 1,6 miliarde de euro. El a fost preşedinte al Ucrainiei în perioada 2014-2019, dar nu a fost votat pentru al doilea mandat.

Creşterea interesului ţărilor europene pentru piaţa din România se vede şi în alte investiţii recent anunţate, tot în contextul războiului de la graniţa României. De pildă, compania finlandeză Nokian Renkaat Oyj a ales oraşul Oradea pentru o investiţie de 650 de milioane de euro într-o fabrică nouă de anvelope. Decizia a venit ca urmare a încetării activităţii companiei din Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina, astfel că operaţiunile Nokian din Rusia au fost vândute către operatorul local de petrol Tatneft în schimbul sumei de 400 mil. euro.

Noua fabrică urmează să fie construită la Oradea, iar motivul pentru care compania a ales nord-vestul României este apropierea faţă de Europa Centrală, precum şi disponibilitatea energiei verzi din zonă, scopul fiind ca aceasta să fie prima fabrică fără emisii de carbon.

Interesul pentru România a crescut mult odată cu războiul de la graniţă, iar exemplele amintite sunt numai câteva argumente în acest sens.

„Putem atrage investitorii străini prin potenţialul de a deveni hub regional pentru ţări ca Bulgaria, Grecia, Ungaria, Moldova, Ucraina. Poziţionarea geografică este un avantaj”, spunea recent, la emisiunea online ZF Logistica businessului, Laurenţiu Duică, managing partner şi cofondator al Winstone Real Estate Services.

Cu o infrastructură mai dezvoltată şi un mediu de business predictibil, fără surprize de la o zi la alta, potenţialul României ar fi chiar şi mai mare, a mai spus el.

Schimburile comerciale ale României cu Ucraina au fost foarte mici în 2021, prin comparaţie cu relaţiile comerciale ale României cu alţi vecini. România a exportat bunuri în valoare de 700 de mil. de euro în Ucraina, în vreme ce valoarea importurilor din aceeaşi ţară a fost de 1,3 mld. de euro, deci raporturi comerciale de 2 mld. de euro, faţă de schimburi de bunuri de aproape 7 mld. de euro cu Bulgaria, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În primele cinci luni ale anului 2022 însă, România a avut schimburi comerciale (exporturi şi importuri) de un miliard de euro cu Ucraina, în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut.

Război în Ucraina, 26 decembrie | Ucraina va cere eliminarea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU

Război în Ucraina, 25 decembrie | Mihailo Podoliak: "Uciderea femeilor, copiilor şi bătrânilor în Ajun de Crăciun! Iată ce înseamnă "pacea rusească"

Război în Ucraina, 24 decembrie |  Explozii puternice în Herson, în Ajunul Crăciunului: 10 morţi şi 58 de răniţi

Război în Ucraina, 23 decembrie | Risc mare de conflict între SUA și Rusia, avertizează ambasadorul Moscovei la Washington

Război în Ucraina, 22 decembrie | Vladimir Putin spune că "există antidot" la sistemul Patriot pe care SUA a anunțat că îl trimite în Ucraina