Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Rusia învinge Irakul în primul meci de fotbal pe teren propriu de la invazia din Ucraina
- Ucraina cere convocarea Consiliului de Securitate al ONU
- NATO a denunţat "retorica" nucleară "periculoasă şi iresponsabilă" a Moscovei
- Analiza CNN: Ce înseamnă decizia lui Putin de a transfera arme nucleare tactice în Belarus
- Peste 300 de atacuri cibernetice înregistrate în Ucraina, în ultimele două luni
- După luni de așteptare, 17 copii răpiți de ruși s-au întors în sfârșit acasă
- Vladimir Putin: Rusia va amplasa arme nucleare tactice în Belarus
- Sursă ucraineană: rușii au atacat un centru de livrare a ajutoarelor umanitare
- 5.000 de infractori, lăsați în libertate, după ce au luptat în grupul Wagner
- Peste o treime dintre ucraineni cunosc cel puțin o persoană care a murit sau a fost rănită în timpul războiului
- Zelenski: „Nu am primit nicio propunere de pace din partea lui Xi”
- Ministru ucrainean, la ONU: Există riscul unui "scenariu Fukushima în mijlocul continentului european"
Update 22:40 Coriști din întreaga lume și-au unit vocile să cânte pentru pace în Ucraina duminică, aproape 300 de soliști reunindu-se la Madrid, unde a început inițiativa în urmă cu un an.
Sub cerul albastru senin, soliști de la 46 de coruri din capitala spaniolă și din împrejurimi s-au adunat în fața muzeului de artă Reina Sofia și au început să cânte, într-un eveniment la care au participat mii de alte persoane din Europa și America Latină.
În acest an, s-au reunit coruri din 81 de locații din 9 țări, 1.000 de soliști din Ucraina alăturându-și vocile altora din Argentina, Brazilia, Columbia, Danemarca, Germania, Portugalia și Venezuela.
Aflați în piața muzeului, ei au cântat "Dona Nobis Pacem", corul sclavilor evrei din Nabucco de Verdi și, în final, "Cântați un imn pentru pacea noastră", care a fost scris special de compozitorul american Jim Papoulis.
Evenimentul simultan, care a fost transmis în direct pe YouTube, a fost organizat de Choirs for Peace, o inițiativă inițiată de corul din Madrid la o lună după invazia Rusiei în Ucraina, al cărei primă ediție a atras peste 25.000 de cântăreți.
"Muzica unește oamenii... corul este un instrument perfect pentru a răspândi mesaje de pace și unitate", a declarat Mariano Garcia, directorul corului de la biserica Santiago Apostol.
"Deși puterea sa de influență este limitată, credem că toată muzica corală are capacitatea de a ne face pe toți un pic mai conștienți... și ar putea chiar să ajungă la cei care au capacitatea de a decide", a declarat el pentru AFP.
Update 20:40 Selecționata masculină a Rusiei a susținut duminică, la Sankt Petersburg, primul meci pe teren propriu din noiembrie 2021, un amical cu Irak, după ce a fost exclusă din competițiile internaționale din cauza invaziei Moscovei în Ucraina. Rușii s-au impus cu 2-0 cu golurile lui Miranchuk și Pinyaev.
Atât UEFA, organismul european de fotbal, cât și FIFA, forul de conducere al fotbalului mondial, au decis în februarie 2022 că toate echipele rusești - naționale sau de club - vor fi suspendate de la participarea la competiții în urma invaziei.
Federația Rusă de Fotbal (RFU) a evocat posibilitatea de a trece de la UEFA la confederația asiatică (AFC), formată din 47 de națiuni, dar comitetul său executiv nu a propus oficial această idee.
TASS a relatat că aproximativ 20.000 de fani au asistat la meciul de duminică de pe Gazprom Arena, care trebuia să găzduiască finala Ligii Campionilor de anul trecut, înainte ca Rusia să fie privată de această onoare.
Reprezentativa Rusiei a disputat patru meciuri amicale de la invazie, toate în deplasare. Rusia s-a impus cu 2-1 în deplasare în Kârgâzstan în septembrie anul trecut, înainte de remize cu Tadjikistan, Uzbekistan și Iran.
Rusia a fost împiedicată să se califice la Cupa Mondială masculină din 2022, în timp ce echipei feminine i s-a interzis participarea la Campionatul European de anul trecut.
În iulie anul trecut, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a respins apelurile împotriva interdicțiilor formulate de RFU și de patru cluburi rusești.
Majoritatea federațiilor sportive internaționale au exclus sportivii din Rusia și din aliatul său Belarus de la invazie, dar unele încep acum să le permită revenirea în competiții.
Update 19:30 O dronă a explodat în centrul oraşului rus Kireievsk, situat la circa 220 de kilometri sud de Moscova, potrivit autorităţilor ruse fiind vorba despre o dronă Tupolev Tu-141 lansată de Ucraina, relatează Reuters.
Două persoane au fost rănite şi trei clădiri rezidenţiale sunt avariate, au anunţat serviciile de urgenţă ruse. Drona era încărcată cu explozivi şi a provocat un crater la locul deflagraţiei.
Au apărut pe social media şi imagini de la faţa locului, ce arată un crater noroios lângă o clădire cu acoperişul şi zidurile serios avariate.
Unknown object fell, exploded and created a crater in Kireevsk, Russia pic.twitter.com/8Gt3Zaqemn
— Special Kherson Cat ??? (@bayraktar_1love) March 26, 2023
Armata ucraineană a efectuat în ultimele luni mai multe atacuri cu drone adânc în interiorul teritoriului rus, folosind inclusiv vechi drone sovietice Tupolev Tu-141/143, având ca ţintă baze aeriene sau obiective logistice de natură să afecteze capacitatea de luptă a armatei ruse în războiul din Ucraina.
Update 18:00 Ucraina a cerut convocarea urgentă a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU şi a cerut statelor occidentale şi Chinei să determine Rusia să înceteze "şantajul nuclear", după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin că Rusia va staţiona arme nucleare tactice în Belarus, relatează agenţiile Reuters, AFP şi EFE.
"Ucraina aşteaptă din partea Marii Britanii, Chinei, Statelor Unite şi Franţei acţiuni eficace pentru a contracara şantajul nuclear al Kremlinului", a indicat Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
"Cerem ca o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU să fie convocată imediat în acest scop", adaugă acesta.
Update 17:00 NATO a denunţat "retorica" nucleară "periculoasă şi iresponsabilă" a Moscovei.
"NATO rămâne vigilentă şi monitorizăm îndeaproape situaţia. Nu am observat nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să ne determine să ne-o ajustăm pe a noastră", a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO Oana Lungescu.
"Rusia şi-a încălcat sistematic angajamentele asupra controlului armamentelor, cel mai recent suspendându-şi participarea la Tratatul Noul START", a adăugat ea.
Update 16:00 Când Vladimir Putin rostește cuvântul „nuclear”, lumea devine atentă, iar asta pare să se numere printre motivele care îl determină pe liderul de la Kremlin să lanseze amenințarea, relatează CNN
Vladimir Putin tocmai ce și-a anunțat intenția de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus, țara vecină aliată de unde și-a lansat parțial invazia asupra Ucrainei, în februarie 2022.
Ca de fiecare dată când liderul de la Kremlin face un anunț, lumea trebuie să se uite cu atenție la detalii și să studieze contextul acestuia.
Armele pe care Putin plănuiește să le transfere în Belarus nu sunt nicidecum uriașele rachete balistice intercontinentale ale Rusiei, adică armele strategice nucleare ce pot suna sfârșitul lumii. Putin vorbește, de fapt, de arme nucleare tactice - mici, dar puternice, acestea pot fi folosite în scopul de a atinge anumite obiective pe câmpul de luptă.
În ultimul an, Putin a adus în repetate rânduri în discuție riscul unui război nuclear, în special atunci când operațiunea sa militară se poticnea.
Situația de pe câmpul de luptă ar putea fi și de data asta explicația pentru anunțul lui Putin. Liderul de la Kremlin se confruntă cu o mulțime de probleme.
Forțele rusești bombardează continuu din aer orașele ucrainene, dar pe teren nu reușesc să înainteze prea mult.
Apoi, cu excepția unor noi acorduri comerciale, Putin nu a obținut prea multe de la summitul cu Xi Jinping. În schimb, Rusia a ieșit din această vizită cu statutul de partener junior al Chinei.
O altă sursă de probleme este mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele lui.
În ceea ce privește subtextul anunțului său recent, Putin își apăra decizia susținând că vine ca reacție la munițiile antitanc cu uraniu sărăcit pe care Marea Britanie le va furniza Ucrainei.
Spunând că este vina părții adverse, Putin denunță ceea ce consideră a fi o escaladare foarte periculoasă. Regatul Unit respinge ideea că obuzele cu uraniu sărăcit au legătură cu armele nucleare, scopurile lor fiind pur convenționale.
Putin a anunțat că Rusia a început deja să construiască o instalație de depozitare pentru armele nucleare tactice în Belarus, care va fi gata până în iulie. Nu a furnizat o dată exactă sau când vor fi transferate propriu-zis aceste arme.
Putin nu a uitat să menționeze faptul că în prezent Rusia staționează în Belarus 10 avioane capabile să poarte arme nucleare, precum și un număr de sisteme de rachete cu rază scurtă Iskander, care pot de asemenea să lanseze arme nucleare.
Liderul de la Kremlin a precizat că nu va transfera Belarusului controlul asupra armelor nucleare tactice, un fapt semnificativ în sine în contextul în care Alexandr Lukașenko cere de mult Rusiei să-i ofere atare capabilități.
În 1994, Lukașenko a semnat un acord prin care renunța la armele nucleare strategice pe care Belarusul le deținea la sfârșitul Războiului Rece, subliniază ei.
De ce a luat Lukașenko o astfel de decizie? Un diplomat a indicat că va fi necesar ca armele să fie întreținute de forțele rusești care ar staționa permanent pe teritoriul belarus, semn că Lukașenko a intrat și mai mult sub controlul lui Putin.
Pe de altă parte, administrația Biden nu a dat semne că ar fi prea neliniștită de anunțul lui Putin. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Adrienne Watson, a admis că SUA monitorizează implicațiile declarației lui Putin, dar a adăugat: „Nu am văzut niciun motiv pentru a ne ajusta propria poziție nucleară strategică și nici niciun indiciu că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară. Rămânem angajați în apărarea colectivă a alianței NATO".
Și totuși, mutarea armelor nucleare tactice rusești în Belarus le aduce mai aproape nu doar de granițele Ucrainei, ci și de cele ale Poloniei, Lituaniei și Letoniei, țări aliate NATO.
Mișcarea lui Putin ridică nivelul de amenințare în Europa, ceea ce a fost și intenția lui Putin, conchide analiza realizată de CNN.
Update 14:00 În condiţiile în care exodul producătorilor auto occidentali a redus opţiunile pentru consumatorii din Rusia, companiile din China încearcă să umple golul, forţând ruşii să-şi depăşească ezitările şi să apeleze la brandurile chineze, arată datele analizate de Reuters.
Brandurile chineze, cum ar fi Haval, Chery şi Geely sunt responsabile acum pentru aproape 40% din vânzările de maşini noi în Rusia, arată datele agenţiei ruse Autostat şi ale companiei de consultanţă PPK, faţă de sub 10% în perioada ianuarie-februarie 2022, profitând de oportunitatea ieşirii de pe piaţa rusă a unor firme ca Renault, Nissan şi Mercedes.
Update 12:30 Rusia a luat Belarusul "ostatic nuclear", a reacționat Kievul după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunțat că va desfăşura arme nucleare "tactice" pe teritoriul aliatului său, relatează AFP, preluat de Agerpres.
"Kremlinul a luat Belarusul ostatic nuclear", a postat pe Twitter secretarul Consiliului de securitate ucrainean Oleksii Danilov, adăugând că această decizie este un "pas către destabilizarea internă a ţării".
Anunţul preşedintelui rus "maximizează nivelul de percepţie negativă şi de respingere publică a Rusiei şi a lui Putin în societatea belarusă", a apreciat Oleksii Danilov.
"Rusia are cu ce să răspundă. Noi avem, fără a exagera, sute de mii de obuze de acest tip. Nu le utilizăm deocamdată", a declarat liderul de la Kremlin.
Moscova s-a folosit de teritoriul Belarusului pentru a-şi lansa ofensiva asupra Kievului anul trecut sau pentru a efectua tiruri, potrivit autorităţilor ucrainene.
Update 11:00 Echipa Ucrainei de Răspuns în Situații de Urgență Informatică (CERT-UA), a afirmat că au fost înregistrate peste 300 de atacuri cibernetice în ultimele două luni.
„Acesta este aproape jumătate din numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când Rusia se pregătea pentru o invazie la scară largă, iar activitatea hackerilor era anormal de mare”, se arată într-un comunicat, potrivit The Kiev Independent.
Încă de la începutul acestui an, CERT-UA a înregistrat o creștere masivă a numărului de atacuri care vizează spionajul datelor. Hackerii ruși ar folosi un malware care include de cele mai multe ori programare de colectare a datelor și acces de la distanță la dispozitivele utilizatorilor.
Update 09:40 După luni de așteptare, 17 copii răpiți de ruși s-au întors în sfârșit acasă
Un grup de 17 copii ucraineni deportați de Rusia pe teritoriul său aju ajuns de curând înapoi în țară. Imaginile publicate de o organizație de caritate care a ajutat la reîntoarcerea copiilor arată cum aceștia coboară dintr-o dubă și îi întâmpină apoi pe cei dragi.
După recucerirea teritoriilor de către forțele ucrainene, rușii au refuzat să se ocupe de returnarea acestor copii așa că problema a fost lăsată în seama părinților.Aceștia au reușit cu eforturi uriașe să își vadă copiii în sfârșit acasă.
Potrivit autorităților de la KIev, peste 16.000 de copii au fost deportați în Rusia de la începutul invaziei și până în prezent
Update 08:20 Contraofensivă ucraineană, iminentă. Trupele rusești se află în impas
O contraofensivă ucraineană este iminenta, o spun comandanții ucraineni în condițiile în care forțele rusești se află în acest moment în impas. Ca urmare rușii și-ar muta acum ofensiva în alte orașe din regiune. Conform oficialilor ucraineni, în ultimele ore circa 1020 de soldați ruși au fost uciși în peste 80 de atacuri eșuate de lângă Bahmut.
Majoritatea celor uciși ar fi făcut parte din forțele paramilitare, Wagner. Aceștia încercau să captureze orașul dar au fost respinși de forțele Kievului.
Epuizarea continuă a soldaților Kremlinului care luptă pentru Bahmut, va permite Ucrainei să facă acest pas cât mai curând posibil, iar asta în încercarea de a recupera o parte din teritoriile ocupate de ruși mai susțin autoritățile ucrainene. Între timp Zelenski a declarat că Ucraina nu poate începe încă contraofensiva din cauza lipsei de arme.
Atacurile sângeroase au continuat și în ultimele 24 de ore. Zece oameni au murit și alți 20 au fost grav răniți.
Cu toate că pe câmpul de luptă nu fac progrese semnificative, rușii afirmă că sunt pregătiți pentru contraofensiva ucraineană. Vicepreședintele consiliului de securitate rus Dmitri Medvedev susține că declarațiile oficialilor ucraineni privitoare la contraofensivă, fac mai degrabă obiectul unei propagande.
În plus, acesta amenință că Rusia va folosi arme nucleare dacă Ucraina va încerca totuși să recucerească teritoriile ocupate de ruși. "Fiecare zi de furnizare de arme occidentale Ucrainei, aduce apocalipsa nucleară și mai aproape", a declarat Medvedev.
Rusia va amplasa arme nucleare tactice în Belarus, a anunțat sâmbătă președintele rus Vladimir Putin, potrivit BBC.
Președintele Putin a declarat că această mișcare „nu va încălca acordurile de neproliferare nucleară”. Vladimir Putin a comparat situația cu armele americanilor din Europa, potrivit presei de stat din Rusia.
De asemenea, rușii nu vor transfera controlul asupra armelor sale către Minsk. Depozitul pentru armele din Belarus va fi construit până la 1 iulie.
Putin nu a precizat când vor fi transferate armele în Belarus. Totuși, un număr mic de sisteme de rachete tactice Iskander, care pot fi folosite pentru a lansa arme nucleare, au fost deja transferate în Belarus.
Va fi pentru prima dată de la mijlocul anilor '90 încoace când Moscova va avea arme nucleare în afara țării, potrivit BBC. Regimul din Belarus este un aliat ferm al Kremlinului și un susținător al invaziei din Ucraina.
Război în Ucraina, 25 martie | Peste o treime dintre ucraineni cunosc cel puțin o persoană care a murit sau a fost rănită în timpul războiului
Război în Ucraina, 24 martie | ONU constatat atrocităţi comise de forţele militare ucrainene şi ruse împotriva prizonierilor de război
Război în Ucraina, 23 martie | Volodimir Zelenski spune că victoria e posibilă anul acesta: ”Dacă Europa ezită, răul ar avea timp să se regrupeze”
Război în Ucraina, 22 martie | Oraşul Harkov lăudat şi medaliat de Volodimir Zelenski pentru rezistenţa în faţa forţelor militare ruse
Război în Ucraina, 21 martie | Moscova ameninţă cu un "răspuns corespunzător", după ce Londra a anunţat că va oferi Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit
