Război în Ucraina, ziua 456. Combatanţii Wagner au început predarea controlului pozițiilor din Bahmut către armata rusă​​​​​​​

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Statele Unite insistă că Ucraina nu trebuie să utilizeze armament american pe teritoriul Rusiei
• NATO şi Kievul au discutat necesităţile şi planurile de reconstrucţie ale Ucrainei
• Rusia și Ucraina au făcut schimb de prizonieri
• Combatanţii Wagner au început predarea controlului pozițiilor din Bahmut către armata rusă
• Ucraina a început contraofensiva, susține consilierul lui Volodimir Zelenski
• Rușii au inundat câmpurile în Zaporojie, de teama contraofensivei ucrainene, spune primarul din Melitopol
• Ucraina, liber la exporturi de cereale fără taxe în Uniunea Europeană până în vara lui 2024
• Rusia primește cale liberă să mute arme nucleare în Belarus
• Președintele Germaniei, în timpul vizitei în România: "Este război în Europa!" 
• Luptătorii din Grupul Wagner au început să se retragă din Bahmut
• Volodimir Zelenski: ”Acesta va fi unul dintre cele mai puternice semnale că Rusia a pierdut!”
• Rușii au atacat masiv Kievul cu drone Shahed
• Germania va cumpăra tancuri și obuziere Leopard pentru a suplini livrările către Ucraina
• Ministrul britanic al apărării s-a întâlnit la Kiev cu piloți ucraineni
• Nava militară rusă Ivan Hurs a fost atacată în Marea Neagră, anunță Moscova
• Putin acuză statele occidentale că organizează "lovituri de stat" din exterior
• Analiză Washington Post: Rusia ar putea pierde Bahmut mult mai repede decât l-a cucerit

Update 21:40 - Statele Unite au cerut de mult timp Ucrainei să nu utilizeze armament american în atacuri comise pe teritoriul Rusiei, afirmă generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme de la Washington, pe fondul acuzaţiilor formulate de Moscova după incursiunea în regiunea Belgorod.

"Regula stabilită cu ucrainenii este să nu utilizeze echipamente furnizate de SUA pentru a comite atacuri în spaţiul geografic al Rusiei", a declarat generalul Mark Milley la finalul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfăşurată prin videoconferinţă.

Mark Milley a precizat, potrivit agenţiei Reuters, că a cerut Comandamentului SUA din Europa să verifice imaginile apărute în mediile online pentru a stabili dacă Ucraina a folosit echipamente militare americane în atacurile din regiunea rusă Belgorod.

Mark Milley a atras atenţia că este improbabil ca forţele militare ucrainene să reuşească eliberarea în scurt timp a zonelor ocupate de armata rusă. "Obiectivele strategice ale Ucrainei se referă la eliberarea întregii ţări. Acest lucru poate fi îndeplinit din punct de vedere militar, dar probabil că nu în termen scurt", a subliniat şeful Statului Major Interarme din SUA. Referindu-se la cererea Ucrainei de a primi avioane de vânătoare F-16, Mark Milley a subliniat că acestea nu sunt "arme-minune", conform site-ului Tagesschau.de.

Update 20:45 NATO şi Ucraina au discutat joi despre nevoile şi planurile de reconstrucţie ale fostei republici sovietice, în timp ce Kievul continuă să se apere împotriva invaziei ruseşti, transmite agenţia EFE.

Discuţia s-a desfăşurat în cadrul unei reuniuni virtuale a Comisiei NATO-Ucraina, la care au luat cuvântul prim-vicepremierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Alianţa a precizat într-un comunicat că participanţii la reuniune au discutat despre "necesităţile şi planurile de reconstrucţie ale Ucrainei într-o etapă critică a luptei" ţării împotriva "invaziei în toată regula a Rusiei" şi în perspectiva summitului liderilor NATO de la Vilnius din 11-12 iulie.

Potrivit comunicatului de presă, Geoană a reamintit în cadrul reuniunii virtuale "sprijinul semnificativ acordat de aliaţii NATO Ucrainei, atât la nivel bilateral, cât şi multilateral", şi a subliniat angajamentul organizaţiei transatlantice de a sprijini Kievul "atât timp cât va fi necesar".

Alianţa a adăugat că Geoană "a subliniat rolul activ al NATO în sprijinirea Ucrainei în tranziţia de la echipamentele şi doctrinele din epoca sovietică la standardele NATO şi în creşterea interoperabilităţii cu NATO, precum şi în susţinerea Ucrainei pentru a face faţă consecinţelor fizice şi sociale ale războiului".

"În cadrul Pachetului cuprinzător de asistenţă convenit la summitul de la Madrid de anul trecut, NATO este deja activă în domenii precum reabilitarea psihologică şi reforma sistemului de achiziţii în domeniul apărării, precum şi în proiecte de deminare umanitară", a precizat organizaţia transatlantică.

Aceasta a adăugat că secretarul general adjunct a afirmat că reuniunea de joi "va ajuta NATO să alinieze şi mai mult sprijinul practic la necesităţile Ucrainei". 

Update 18:20 Ucraina a anunţat, joi, un nou schimb de prizonieri cu Rusia, Kievul precizând că au fost eliberaţi 106 militari ucraineni, relatează CNN.

"Au fost eliberaţi opt ofiţeri şi 98 de soldaţi.Sunt oameni care au luptat la Bahmut, oprind avansarea inamicului spre est. Fiecare dintre ei este erou al ţării noastre", a declarat Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Rusia a transferat Ucrainei şi corpurile a trei militari ucraineni decedaţi.

Nu este clar câţi militari ruşi a eliberat Ucraina în noul schimb de prizonieri.

Până în prezent, de la începerea conflictului militar, au fost eliberaţi din prizonierat 2.430 de ucraineni, inclusiv 139 de civili.

Moscova a obţinut eliberarea unui număr aproximativ egal de militari ruşi.

Update 17:32 Combatanţii Wagner au început predarea controlului pozițiilor din Bahmut către armata rusă regulată.

Informația vine de la șeful companiei paramilitare, Evgheni Prigojin.

"Suntem pe cale să retragem unităţile noastre din Bahmut. Până la 1 iunie, cea mai mare parte a combatanţilor noştri va ajunge în bazele din spatele frontului", a declarat Prigojin.

La rândul său, Ganna Maliar, adjunct al ministrului ucrainean al Apărării, a confirmat că grupul Wagner a cedat controlul armatei ruse în oraşul Bahmut.

Kievul susţine că mai deţine controlul unei zone restrânse din Bahmut, în zona unui monument aviatic situat la periferia sud-vestică a oraşului.

Update 16:51 Forţele ruse care ocupă o parte din regiunea ucraineană Zaporojie au inundat câmpurile în două zone din apropierea liniei frontului, în scopul de a preveni un eventual avans ucrainean.

Declarația vine de la primarul ucrainean al orașului Melitopol, transformat de forţele ruse în capitala zonei pe care o ocupă în Zaporojie.

"Pentru a-şi întări apărarea în jurul oraşului Melitopol, ei folosesc tot ce au la îndemână, de la liniile de apărare din al Doilea Război Mondial până la apă", a scris  Ivan Fedorov pe contul său Telegram.

"Ei inundă câmpurile atât lângă linia frontului, cât şi în direcţia Crimeii, în apropiere de Iakimovka", a continuat el.

La rândul său, Statului Major General ucrainean a confirmat că forţele ruse din Zaporojie se pregătesc de săptămâni întregi pentru a se apăra împotriva mult aşteptatei contraofensive.

Având în vedere poziţia sa geografică, regiunea Zaporojie, unde se află cea mai mare centrala nucleară din Ucraina şi din Europa, este esenţială pentru ambiţiile Kievului de a recuceri peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, notează presa internațională.

Update 16:36 Mult-așteptata contraofensivă ucraineană împotriva trupelor ruse este în curs de desfășurare.

Dezvăluirea a fost făcută de Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt în administrația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

"Contraofensiva are loc deja de câteva zile", a declarat Podoliak într-un interviu acordat televiziunii italiene Rai, difuzat joi dimineață și citat de presa internațională.

"Acesta este un război intens de-a lungul unei frontiere de 1.500 kilometri. Acțiunile noastre au început deja", a continuat oficialul ucrainean.

El a negat, pe de altă parte, implicarea Kievului în recentele incursiuni armate în regiunea rusă Belgorod, pe care Moscova le-a denunțat drept "teroriste" și care au fost revendicate de două grupări de ruși anti-Putin - Corpul Voluntarilor Ruși (RDK) și Liga "Libertate pentru Rusia".

Acești combatanți își au bazele în Ucraina și luptă de partea forțelor ucrainene în războiul declanșat de Rusia.

"Ucraina nu dorește să atace teritoriul rus. Noi folosim armele pe care ni le-ați dat pentru a distruge pozițiile ruse din teritoriile ocupate de Moscova, inclusiv cele din Donbas și din Crimeea", a spus consilierul președintelui ucrainean în dialog cu jurnalistul televiziunii italiene. 

Update 15:30 Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să prelungească până în luna iunie 2024 suspendarea tuturor tarifelor vamale, cotelor şi măsurilor de apărare față de exporturile Ucrainei în țările din blocul comunitar.

Consiliul Uniunii Europene, în care sunt reprezentate guvernele statelor membre, a postat pe Twitter că miniștrii europeni ai Comerțului au convenit această prelungire joi, în cadrul unei reuniuni.

"Prin reînnoirea acestor măsuri, UE continuă să își demonstreze sprijinul politic și economic de neclintit pentru Ucraina, care se confruntă în continuare cu agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei", se precizează într-un comunicat al instituției citate.

Inițial, Uniunea Europeană a eliminat tarifele vamale și alte restricții la produsele agricole și alimentare din Ucraina pentru o perioadă de 12 luni, începând din iunie 2022.

Council demonstrated again today its unwavering support for Ukraine with the extension (another year) of trade liberalisations and other trade concessions.

Check all the details ?

— EU Council Press (@EUCouncilPress) May 25, 2023

Suspendarea tarifelor vamale la exporturile ucrainene în UE a declanșat proteste ample din partea organizațiilor naționale ale fermierilor.

Update 14:24 Moscova și Kievul au semnat un acord privind desfășurarea de arme nucleare tactice în Belarus.

Informația apare în declarații ale Ministerelor Apărării rus și belarus.

Acordul a fost semnat într-o întâlnire desfășurată, joi, la Minsk între miniștrii Apărării din cele două state, Serghei Șoigu și Viktor Krenin,

Documentul precizează procedurile de depozitare a armelor nucleare ruse într-o facilitate specială din Belarus, notează CNN.

Cu această ocazie, ministrul rus a precizat că partea belarusă a primit rachete sisteme operațional-tactice de rachete Iskander-M, care pot fi echipate cu încărcături convenționale, dar și nucleare.

"O parte a aviației militare belaruse a fost transformată pentru a putea utiliza armament nuclear. Militarii care le deservesc au urmat instructaj de specialitate", a spus Șoigu.

Potrivit acestuia, controlul armelor nucleare din Belarus va rămâne la Moscova, relatează Antena 3 CNN.

Update 13:30 În prezent, în Europa se desfășoară un veritabil război, a declarat, joi, la Sibiu, președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier.

El a contextualizat declarația, evocând invazia militară declanșată pe 24 februarie 2022 de Federația Rusă în Ucraina, în urma căreia au murit zeci de mii de oameni, de ambele părți.

"Ne întâlnim și astăzi în condiții speciale, condiții cu care nu a mai crezut nimeni că ne vom reîntâlni. Avem un veritabil război în Europa după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Atâta distrugere, atâtea victime și asta, deja de peste un an", a spus Frank-Walter Steinmeier, potrivit traducerii oficiale.

"Ieri am utilizat această zi pentru a ne asigura reciproc de unitate în Uniunea Europeană și în cadrul NATO și de faptul că prietenia dintre două state, așa cum sunt România și Germania, este atât de importantă pentru a păstra pacea și securitatea", a continuat el.

La Sibiu, Steinmeier s-a întâlnit, alături de președintele Klaus Iohannis, cu reprezentanții comunității germane din România.

Update 11:30 Grupul de mercenari a spus deja că va părăsi orașul după ce a susținut că Rusia a preluat controlul total asupra orașului Bahmut sâmbătă, o afirmație pe care Kievul o neagă. 

În videoclip, Prigojin este văzut stând lângă un tanc, dând mâna cu un grup de bărbați. 

Membrii Wagner au fost puternic implicați în lupta pentru Bahmut, care a fost în centrul uneia dintre cele mai lungi și sângeroase bătălii din război de până acum. 

Atât Rusia, cât și forțele ucrainene, au suferit pierderi uriașe, iar imaginile din satelit arată amploarea devastării lăsate de lupte. Dar unii analiști sugerează că retragerea grupului ar putea lăsa forțele ruse vulnerabile. 

Analistul militar Sean Bell spune că soldații Kievului au potențialul de a valorifica tranziția rusă pentru a încercui orașul. 

„Asta ar lăsa forțele ruse vulnerabile, deoarece a fost lăsată infrastructura limitată pentru a sprijini forțele din oraș”, spune el.

Update 10:00 În discursul său de noapte, Volodimir Zelenski a declarat că primul avion de vânătoare ucrainean F-16 va fi „unul dintre cele mai puternice semnale” că „teroarea rusă a pierdut”. 

”Facem tot ce ne stă în putință pentru a reduce timpul până la obținerea rezultatului, până când pe cerul ucrainean apar avioane noi și puternice cu piloți ucraineni. 

Primul F-16 ucrainean va fi unul dintre cele mai puternice semnale din lume că Rusia va pierde doar din cauza propriei agresiuni, devenind mai slabă și mai izolată. 

Acesta va fi un semnal că rușii au pierdut, iar lumea noastră, care se bazează pe respectul pentru națiunile independente și pe dreptul popoarelor de a-și alege propria cale, a rezistat”, a declarat președintele Ucrainei.  

Mesajul lui vine la o zi după ce Rusia a avertizat că fiecare avion de luptă F-16 construit de SUA, furnizat Ucrainei, va fi o „țintă legitimă” pentru Moscova, scrie skynews.com.

Update 08:50 Rusia a lansat un nou atac masiv cu drone, asupra Kievului, al doisprezecelea din această lună. Administrația militară a capitalei Ucrainei anunță că apărarea antiaeriană a reușit să doboare toate țintele. Alerta aeriană asupra orașului a durat mai mult de trei ore.

Rușii au folosit drone de tip Shahed, conform șefului administrației civile și militare a Kievului.

În cursul nopții, alerte aeriene au fost declanșate și în alte localități, printre care Cernăuți și Harkov, anunță autoritățile ucrainene.

Doar 27% dintre ruși mai susțin continuarea escaladării militare

După 15 luni de război, numărul rușilor care susțin invazia în Ucraina a scăzut, dar nu foarte mult. Ceea ce s-a schimbat este natura suportului. Acum un an, rușii se așteptau la o victorie ieftină și rapidă; acum sprijinul lor se bazează pe necesitate și pe frica de înfrângere.

Potrivit celui mai recent sondaj ExtremeScan, sprijinul pentru război a scăzut cu 13% într-un an — de la 64% în martie și aprilie 2022 la 51% în aprilie 2023. Acest lucru este semnificativ, dar în mod clar nu este suficient pentru a face regimul Putin să tremure.

Russian Field a constatat că doar 27% dintre ruși susțin continuarea escaladării militare, în timp ce 34% doresc discuții de pace. Puțin confuz, 33% sunt în favoarea ambelor opțiuni în același timp. Tendințele sunt suficient de clare – sprijinul pentru război este pe un trend de scădere lent, iar problema este de natură să creeze dezbinare.

Mai important, motivele și justificările pe care oamenii le folosesc pentru a înțelege războiul s-au schimbat, scrie pentru CEPA, Natalia Savelieva, sociolog care a studiat la universități din Rusia și SUA, specializată în cercetarea conflictului din estul Ucrainei.

Interviurile realizate de echipa Laboratorului Public de Sociologie în primăvara anului 2022, după începutul invaziei la scară largă, și în toamna anului 2022, după „mobilizarea parțială” a regimului, aruncă lumină asupra acestor schimbări.

În timp ce studiul de mai târziu arată că rușii sunt mult mai nemulțumiți de consecințele uneori devastatoare ale războiului, inclusiv costul său uman, durata acestuia și reputația globală în scădere a Rusiei, schimbările nu sunt în general dramatice. Cei care în primăvara anului 2022 au manifestat un sprijin puternic pentru război sunt oarecum mai ezitanți. Cei care aveau opinii „totul-este-complicat” s-au mutat oarecum către o perspectivă mai critică sau mai susținătoare. Dar până acum nu există niciun grup de susținători care să se transforme în adversari pasionați.

Există totuși dovezi că opiniile oamenilor despre război sunt acum mai contradictorii și adesea sumbre.

În primăvara anului 2022, mulți oameni credeau că războiul total a fost inevitabil, sau cel puțin așa au justificat decizia lui Putin. Pentru ei, Rusia nu a fost agresorul, ci o victimă forțată să atace Ucraina în autoapărare. Alții au susținut că tocmai faptul că Putin a luat decizia vorbește de la sine: au existat în mod clar motive întemeiate pentru aceasta, chiar dacă nu le-au înțeles complet (sau deloc).

Război în Ucraina, 24 mai | Zece mii de pușcăriași înrolați de Wagner au murit la Bahmut. Informația a fost confirmată de Evgheni Prigojin

Război în Ucraina, 23 mai | Atac cu dronă într-o regiune din Rusia | Viktor Orban: ”Ucraina nu poate câștiga războiul”

Război în Ucraina, 22 mai | Rusia instituie măsuri militare speciale în Belgorod

Război în Ucraina, 21 mai | Zelenski i-a dat asigurări lui Joe Biden că avioanele F-16 americane nu vor ataca teritoriul rusesc

Război în Ucraina, 20 mai | Forțele ucrainene au preluat inițiativa pe câmpul de luptă, în Bahmut, şi au avansat considerabil pe flancuri