Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar numeroase altele au fost rănite, duminică, în bombardamente efectuate de armata rusă în mai multe zone din Ucraina
- Lavrov spune că Moscova „nu va ierta” SUA pentru faptul că au refuzat să elibereze vize jurnaliştilor ruşi
- ISW: În Kremlin au loc dispute aprige despre cum să continue războiul din Ucraina
- Rusia ameninţă Grupul G7 cu anularea Acordului cu Ucraina privind exporturile de cereale
- Ambasadorul Chinei la Paris a pus la îndoială suveranitatea Ucrainei. Reacția Franței
- G7 condamnă utilizarea de către Rusia a alimentelor ca instrument de „coerciţie geopolitică”
- Cel puțin cinci rachete rusești au lovit orașul Harkov și în împrejurime
- Rusia foloseşte centrala nucleară de la Zaporojie pentru a şantaja lumea cu un dezastru, afirmă Zelenski
- Preşedintele Braziliei cere iniţierea urgentă a negocierilor între Rusia şi Ucraina
- Moscova anunţă expulzarea a „peste 20” de diplomaţi germani
- Cele șase tancuri Leopard promise de Spania Ucrainei au plecat vineri seara pe mare și vor ajunge la destinație în următoarele zile
- SUA au furnizat Ucrainei asistenţă militară în valoare de peste 35 de miliarde de dolari de la începerea războiului
- În Crimeea au intrat în acțiune instalațiile antiaerene
- Temerile legate de un accident nuclear la Zaporojie cresc din nou
- Zelenski a transmis un mesaj compatrioților săi în care le sugerează că o contraofensivă ucraineană este iminentă
Update 21:30 - Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar numeroase altele au fost rănite, duminică, în bombardamente efectuate de armata rusă în mai multe zone din Ucraina, anunţă autorităţile ucrainene.
O persoană a fost ucisă, iar alte două au fost rănite în provincia Herson, unde armata rusă a efectuat 54 de atacuri cu obuze de artilerie, a declarat guvernatorul regional, Oleksandr Prokudin, citat de site-ul Tagesschau.de.
Autorităţile militare ucrainene au raportat aproximativ 45 de atacuri ruse aspra oraşelor Avdiivka şi Bahmut.
În oraşul Nikopol, situat în regiunea Dnipropetrovsk, trei civili au fost răniţi în atacuri ruse, conform agenţiei Ukrinform.
În schimb, armata rusă a raportat atacuri ucrainene asupra oraşului Doneţk. Nu au fost înregistrate victime.
Statul Major al armatei ucrainene au confirmat că a efectuat duminică 11 raiduri aeriene asupra unor poziţii militare ruse.
Update 20:00 - Lavrov spune că Moscova „nu va ierta” SUA pentru faptul că au refuzat să elibereze vize jurnaliştilor ruşi
Moscova „nu va ierta” Statele Unite pentru faptul că au refuzat să elibereze vize jurnaliştilor ruşi care îl însoţesc pe şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, luni şi marţi la ONU, a declarat duminică ministrul rus înainte de plecarea sa la New York. „Nu vom uita, nu vom ierta”, a avertizat Lavrov în faţa presei, denunţând o decizie „laşă” a Washingtonului.
Update 18:15 - În Kremlin au loc dispute aprige despre cum să continue războiul din Ucraina. Vladimir Putin dorește noi câștiguri teritoriale, iar comandanții militari și fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, vor să treacă în defensivă în așteptarea unei contraofensive ucrainene, se arată într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Analiștii ISW au atras din nou atenția asupra articolului lui Prigojin, în care scria că Rusia a atins obiectivele „operațiunii militare speciale” în Ucraina și trebuie oprită și să se concentreze pe apărarea teritoriilor cucerite până acum.
„Comentariile lui Prigojin au urmat unei discuții cu privire la rezultatele întâlnirii de la Ramstein, angajamentul Occidentului de a pregăti mai mulți soldați ucraineni și sprijinul militar continuu pentru Ucraina”, se arată în raportul ISW. Apelurile lui Prigojin de a consolida apărarea rusă în teritoriile ocupate și discuțiile frecvente despre perspectivele contraatacurilor ucrainene atrag atenția, deoarece indică faptul că încearcă să întărească discuția în spațiul informațional intern rus. Rusia, însă, continuă să desfășoare operațiuni ofensive în regiunile Donețk și Lugansk”.
Prigojin susține, de asemenea, ca Rusia să se concentreze pe menținerea liniei frontului actual, mai degrabă decât să caute mai multe câștiguri, astfel încât forțele ruse să își poată recâștiga capacitatea de luptă pentru operațiuni ofensive ulterioare. Aceeași poziție o are și comandamentul militar rus, care probabil încearcă să-l convingă pe Putin să treacă și la operațiuni defensive, dar este posibil să nu reușească să-i transmită direct acest mesaj lui Putin.
„Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major General al Rusiei, Valeri Gherasimov, înţeleg probabil ameninţarea unei contraofensive ucrainene, dar probabil că continuă să trimită contractori pentru a spori operaţiunile ofensive fără sens la insistenţele lui Putin”, se mai spune în raport. „Surse de la Kremlin au indicat anterior că Putin preferă loialitatea decât competența, iar acest sentiment probabil îi împiedică pe Șoigu și Gherasimov să se concentreze pe crearea condițiilor optime pentru o apărare eficientă”.
Insistența continuă a lui Putin asupra operațiunilor ofensive rusești sugerează că nu a fost convins de grupul care dorește să înghețe războiul de-a lungul actualei linii de front.
Într-un raport anterior, ISW a afirmat că Prigojin, cu declarația sa despre înghețarea războiului, i-a înfuriat pe reprezentanții așa-numitului „club al patrioților furioși” , care-l include și pe teroristul rus Igor Ghirkin și pe liderul marionetă al Rusiei în Donețk, Pavlo Gubarev. În special, ei au fost revoltați că autoritățile ruse nu l-au arestat pe Prigojin pentru apelurile sale și le-au caracterizat drept apeluri pentru „încălcarea integrității teritoriale a Federației Ruse”.
Update 16:40 - Un tânăr din Cluj se antrenează în poligoanele din Ucraina pentru a participa la contraofensiva de eliberare a teritoriilor ocupate ilegal de Rusia. Operaţiunea ar putea începe în câteva săptămâni. Până atunci, câteva mii de străini care fac parte din legiunea străină se pregătesc pentru misiuni de asalt care vor avea loc în Herson, Harkov şi zona Donbas.
Oficial, statul român nu a trimis niciun militar în Ucraina, însă în trupele de luptători ar putea fi câteva zeci, sau chiar sute de voluntari români. Selecţia este una riguroasă. Toţi cei care sunt primiţi în forţele armate ale Ucrainei trebuie să fi fost militari, poliţişti sau jandarmi de carieră şi să fi avut experienţă în teatrele de operaţiuni.
După câteva luni de antrenamente, ei sunt trimişi în zonele fierbinţi de pe front, pentru a opune rezistenţă atacurilor ruseşti sau pentru a recuceri teritorii.
Update 15:50 - Administraţia de la Moscova a avertizat că va anula Acordul cu Ucraina privind exporturile de cereale pe Marea Neagră dacă Grupul G7 decide interzicerea totală a vânzărilor de produse în Rusia.
Iniţiativa Grupului G7 privind "interzicerea totală a exporturilor spre ţara noastră este frumoasă, mai ales că implică o interzicere pe bază de reciprocitate a importurilor din ţara noastră, inclusiv în cazul produselor foarte sensibile pentru G7". "Într-un astfel de caz, Acordul cerealelor şi numeroase alte lucruri de care ei au nevoie vor fi oprite", a declarat fostul preşedinte şi prim-ministru rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului prezidenţial pentru Securitate Naţională, citat de agenţia Reuters.
Oficiali din cadrul Preşedinţiei japoneze a Grupului G7 au afirmat în urmă cu câteva zile, potrivit agenţiei Kyodo, că organizaţia naţiunilor puternic industrializate analizează posibilitatea interzicerii aproape în totalitate a exporturilor spre Rusia.
Miniştrii Agriculturii din Grupul G7 au cerut, duminică, prelungirea Acordului dintre Rusia şi Ucraina, mediat de ONU şi Turcia, privind exporturile de cereale pe Marea Neagră. Acordul va expira pe 18 mai, dacă Moscova nu va accepta prelungirea acestuia.
Rusia a formulat o serie de obiecţii privind prelungirea Acordului cerealelor. Moscova a insistat pentru facilitarea exporturilor ruse de cereale şi fertilizatori. Acordul actual permite acest lucru, dar Rusia este nemulţumită de unele aspecte practice. Acordul cerealelor, semnat în 2022, este garantat de Turcia şi de Naţiunile Unite.
"Condamnăm tentativele Rusiei de a utiliza alimentele ca instrument pentru destabilizare şi ca mijloc de presiune geopolitică şi confirmăm angajamentul nostru de a fi solidari şi de a susţine ţările afectate de folosirea de către Rusia a alimentelor ca armă", au transmis miniştrii Agriculturii din Grupul G7, potrivit site-ului Tagesschau.de, cu ocazia reuniunii desfăşurate în oraşul japonez Miyazaki. Din Grupul G7 fac parte Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Japonia.
Update 12:00 - Franța și statele baltice Estonia, Letonia și Lituania și-au exprimat consternarea după ce ambasadorul Chinei la Paris a pus sub semnul întrebării suveranitatea fostelor țări sovietice, precum Ucraina.
Întrebat despre poziția sa cu privire la faptul că Crimeea face sau nu parte din Ucraina, ambasadorul chinez Lu Shaye a declarat într-un interviu difuzat vineri la televiziunea franceză că, din punct de vedere istoric, Crimeea a făcut parte din Rusia și a fost oferită Ucrainei de fostul lider sovietic Nikita Hrușciov.
„Aceste țări din fosta URSS nu au un statut real în dreptul internațional, deoarece nu există niciun acord internațional care să materializeze statutul lor suveran”, a spus Shaye.
Franța a reacționat duminică prin declararea „solidarității sale depline” cu toate țările aliate afectate, despre care a spus că și-au dobândit independența „după decenii de opresiune”, scrie Reuters.
„În ceea ce privește în mod specific Ucraina, aceasta a fost recunoscută pe plan internațional în interiorul granițelor, inclusiv în Crimeea, în 1991, de către întreaga comunitate internațională, inclusiv China”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.
Purtătorul de cuvânt a adăugat că China va trebui să clarifice dacă aceste comentarii reflectă sau nu poziția sa.
Cele trei state baltice, care au făcut parte în trecut din Uniunea Sovietică, au reacționat în același mod ca și Franța.
Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns unei solicitări din partea Reuters de a comenta declarațiile ambasadorului.
Update 10:00 - Miniştrii Agriculturii din Grupul celor şapte ţări puternic industrializate (G7) au condamnat duminică folosirea de către Rusia a alimentelor „ca mijloc destabilizator şi instrument de coerciţie geopolitică” în timpul invaziei sale în Ucraina, transmite EFE, citată de Agerpres.
Grupul celor Şapte a adoptat o declarație comună la finalul reuniunii lor de două zile din oraşul japonez Miyazaki, la care a luat parte şi reprezentantul UE.
Update 09:00 - Cel puțin cinci rachete rusești au lovit orașul Harkov și în împrejurime. Au fost avariate clădiri civile, potrivit autorităților locale.
Oleh Sinegubov, guvernatorul regiunii, a afirmat că o casă a fost lovită în satul Kotliari, la sud de Harkov, şi că o rachetă a declanşat un incendiu major chiar în oraş, relatează news.ro.
A large fire in Kharkiv after Russia attacked the city with S-300 missiles pic.twitter.com/j5356IufHk
— Giorgi Revishvili (@revishvilig) April 22, 2023
Update 08:00 - Președintele ucrainean cere sancțiuni internaționale împotriva industriei nucleare rusești. Zelenski afirmă că Rusia se foloselte de centrala de la Zaporojie ca de o armă pentru șantaj.
„Este important că au fost lansate măsuri restrictive globale împotriva industriei nucleare ruseşti. Această industrie nu numai că generează fonduri pentru bugetul agresorului, dar ajută şi la crearea unei dependenţe a altor state pe teritoriul cărora se implementează proiecte nucleare pretins "energetice". Pentru Kremlin, orice energie este o armă. Pentru ei, energia nucleară este, de asemenea, o armă”, a arătat preşedintele Volodimir Zelenski.
„Exact acest lucru se întâmplă la centrala nucleară Zaporojie, pe care Rusia o foloseşte ca armă de şantaj la nivel mondial, pentru a şantaja lumea cu un dezastru”, a adăugat Volodimir Zelenski.
*
Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a reafirmat, sâmbătă, apelul pentru iniţierea negocierilor între Rusia şi Ucraina în scopul găsirii unei soluţii de oprire a conflictului militar.
"Administraţia mea a criticat lezarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar noi pledăm pentru o soluţie negociată de oprire a conflictului. Avem nevoie urgent de constituirea unui grup de naţiuni care să poarte negocieri atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia", a afirmat Luiz Inacio Lula da Silva, conform site-ului Tagesschau.de, cu ocazia întrevederii pe care a avut-o la Lisabona cu preşedintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa.
"Portugalia are o altă poziţie: noi pornim de la premisa că eventualul drum spre pace recunoaşte în primul rând dreptul Ucrainei de a reacţiona la invazie", a declarat, la rândul său, Marcelo Rebelo de Sousa.
Lula da Silva a respins criticile că ar fi de partea Rusiei sau Chinei, subliniind, conform agenţiei Reuters, că nu încearcă să fie pe placul nimănui. "Eu doar încerc să găsesc o alternativă pentru oprirea conflictului, prin construirea păcii", a subliniat preşedintele Lula da Silva.
Administraţia Braziliei a pledat constant pentru încheierea prin negocieri a conflictului izbucnit prin invazia militară rusă în Ucraina. Preşedintele Luiz Inácio Lula da Silva a criticat recent, în cursul vizitei în China, abordarea Statelor Unite şi a Uniunii Europene. "Statele Unite trebuie să înceteze stimularea războiului şi să înceapă să discute despre pace. Şi Uniunea Europeană trebuie să înceapă să discute despre pace", a afirmat Luiz Inácio Lula da Silva.
În replică, Washingtonul l-a acuzat pe preşedintele Braziliei că ar imita propaganda rusă şi chineză.
Război în Ucraina, 22 aprilie | Pericol de explozie la centrala nucleară de la Zaporojie
Război în Ucraina, 21 aprilie | Șeful Pentagonului: ”Aliaţii au adus în Ucraina tancuri, blindate şi echipamente pentru nouă brigăzi”
Război în Ucraina, 20 aprilie | Rusia "spală" petrol în țări prietene, iar benzina și motorina ajung în Uniunea Europeană
Război în Ucraina, 19 aprilie | Ucraina nu va anunța data contraofensivei de primăvară
Război în Ucraina, 18 aprilie | Ministrul de Externe din Brazilia critică sancțiunile aplicate Rusiei
