Război în Ucraina, ziua 331. Ministrul român al Apărării și șeful SMAp, la Ramstein: "Trebuie să oferim sprijin multidimensionat Ucrainei"

Cele mai importante evenimente din ultimele ore: 

• Statele Unite vor cataloga Grupul paramilitar rus Wagner drept "organizaţie criminală transnaţională"
• Şeful Statului Major Interarme din SUA: Războiul cu Rusia va trebui să se încheie prin negocieri
• Rusia a calificat vineri drept o "provocare" şi o "escaladare periculoasă" reuniunea aliaţilor occidentali ai Kievului în Germania axată pe noile ajutoare militare pentru Ucraina
• Ministrul Apărării și șeful SMAp, la Ramstein: Trebuie să oferim sprijin multidimensionat Ucrainei
• Un convoi ONU a ajuns în apropiere de Soledar
• Pavel Filatiev, soldatul rus care s-a refugiat în Franța: "Exclus ca Putin să se așeze de bună voie la masa negocierilor"
• Marea Britanie se alătură inițiativei de creare a unui tribunal internațional pentru "crimele de agresiune" ale Rusiei
• Răspunsul Moscovei la noul pachet militar de 2,5 miliarde de dolari din SUA pentru Ucraina
• Zelenski și-a pierdut răbdarea: "Dați-ne tancuri! Nu avem timp!"
• Grupul Wagner provoacă scandal în Serbia
• Soldații ruși din Makiivka, fotografiați înainte să fie spulberați de rachete HIMARS
• Rusia se pregătește să se apere în cazul unui atac aerian
• Angajamentul de la Tallinn: nouă state europene promit Ucrainei un ajutor fără precedent
• Ucrainenii învață tehnici de deminare de la experți cambodgieni

Update 22:15 Statele Unite vor cataloga Grupul paramilitar rus Wagner drept "organizaţie criminală transnaţională", a anunţat vineri seară John Kirby, coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă.

John Kirby a afirmat că Departamentul Trezoreriei de la Washington va aplica sancţiuni împotriva Grupului Wagner.

"Acţiunile confirmă ameninţarea transnaţională generată de Grupul Wagner, inclusiv prin modelul de comportament de activităţi criminale grave", a afirmat John Kirby, potrivit postului de televiziune CNN.

Oficialul american a precizat că Grupul Wagner a trimis aproximativ 50.000 de combatanţi pe frontul din estul Ucrainei. De altfel, Kirby a acuzat Coreea de Nord că furnizează armament Grupului Wagner, lucru negat recent de regimul de la Phenian.

"Transferurile de armament din Coreea de Nord sunt o încălcare directă a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite", a afirmat John Kirby.

Update 20:55 Şeful Statului Major Interarme din SUA, generalul Mark Milley, a afirmat vineri seară că va fi "foarte dificil" ca armata ucraineană să elibereze teritorii anul acesta, reiterând că, cel mai probabil, războiul cu Rusia va trebui să se încheie prin negocieri.

"Din punct de vedere militar, eu menţin ideea că anul acesta ar fi foarte, foarte dificil să fie evacuate forţele ruse de pe orice centimetru pătrat de teritoriu ocupat al Ucrainei. Ceea ce se poate face este continuarea apărării, stabilizarea frontului", a declarat Mark Milley, potrivit postului de televiziune CNN, la finalul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei.

Şeful Statului Major Interarme din SUA nu a exclus total posibilitatea ca armata ucraineană să înregistreze câştiguri teritoriale. "Nu spun că acest lucru este imposibil, dar va fi foarte, foarte dificil. Cred că este posibil să fie făcut acest lucru, în funcţie de furnizarea de echipamente şi de instruirea tuturor pentru utilizarea echipamentelor. În acest caz, cred că ucrainenii vor fi capabili să efectueze o operaţiune ofensivă semnificativă", a subliniat Milley.

Şeful Statului Major Interarme din SUA a reiterat opinia sa că războiul Rusiei în Ucraina probabil se va încheia "prin negocieri", nu pe câmpul de luptă.

Generalul Mark Milley a sugerat şi în noiembrie 2022 că în Ucraina este necesară o soluţie negociată, atrăgându-şi critici din partea unor membri ai Administraţiei de la Washington.

Update 19:45 Rusia a calificat vineri drept o "provocare" şi o "escaladare periculoasă" reuniunea aliaţilor occidentali ai Kievului în Germania axată pe noile ajutoare militare pentru Ucraina, în timp ce trupele ruse declară că avansează în est şi sud-estul teritoriului ucrainean, relatează EFE.

"Considerăm aceasta drept o instigare provocatoare deschisă din partea Occidentului, care ridică miza conflictului, ceea ce va duce inevitabil la creşterea numărului de victime şi la o escaladare periculoasă", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Noile livrări de arme "nu vor schimba nimic în ceea ce priveşte înaintarea Rusiei în realizarea obiectivelor sale", a avertizat la rândul său purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Potrivit lui, "nu trebuie să se exagereze importanţa noului ajutor militar în ceea ce priveşte capacitatea sa de a face diferenţa" pe câmpul de luptă pentru că, dimpotrivă, a opinat el, "va crea şi mai multe probleme Ucrainei" din cauza "întreţinerii şi a reparaţiilor" de care vor avea nevoie aceste arme.

Grupul de contact pentru apărarea Ucraina, care reuneşte peste 50 de aliaţi ai Kievului, s-a concentrat vineri pe cererea de sprijin militar suplimentar pentru Kiev, inclusiv furnizarea de tancuri germane Leopard 2.

Deşi a primit promisiuni privind noi livrări de armament, Kievul nu a obţinut un răspuns definitiv cu privire la furnizarea de tancuri Leopard de către Germania.  

Update 18:30  Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, au participat la a opta reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina - Ukraine Defense Contact Group (UDCG), care a avut loc vineri, în Baza Aeriană Ramstein, Germania.

Reuniunea UDCG a fost condusă de secretarul american al apărării, Lloyd Austin și la ea au participat delegații ministeriale din peste 50 de țări NATO și partenere.

În deschiderea lucrărilor, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut o alocuțiune prin sistem videoconferință.

La conferința de la Ramstein au fost prezenți, de asemenea, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Christopher G. Cavoli și o delegație reprezentând Uniunea Europeană.

A fost prezentă, de asemenea, o delegație ucraineană condusă de ministrul apărării Oleksi Reznikov.

Scopul reuniunii a fost acela de a analiza situația actuală privitoare la războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă, precum și stadiul acordării de asistență militară și umanitară Ucrainei de către țările participante.

Oficialul român a evidențiat implicarea României pentru sprijinirea Ucrainei, punând accentul pe dimensiunea umanitară, acordarea de asistență medicală și acțiunile de evacuare medicală aeriană în alte state pentru pacienți ucraineni răniți.

Totodată, ministrul Apărării a subliniat demersurile făcute de România pentru a facilita tranzitul a peste 11 milioane de tone de cereale din Ucraina spre zonele unde erau necesare.

„Cred cu tărie că am dat dovadă de hotărâre și eficiență în sprijinirea Ucrainei vecine, dar și în consolidarea unității noastre. Peste 50 de țări și organizații s-au reunit pentru o singură cauză, susținând o națiune liberă și democratică, împotriva agresiunii ilegale şi neprovocate a Federației Ruse. Trebuie să continuăm să oferim sprijin multidimensional Ucrainei pentru a o ajuta să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Consider că unitatea noastră, valorile împărtășite și democrația nu sunt doar simple declarații, ci se constituie în acțiuni care produc rezultate concrete.”, a transmis ministrul Angel Tîlvăr în cadrul reuniunii.

De asemenea, oficialul român a subliniat sprijinul constant pe care România îl dă, în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, pentru proiectele și inițiativele de sprijin pentru Ucraina, dar şi în ceea ce privește regimul de sancțiuni internaționale care vizează Federația Rusă.

‹ ›

Update 17:20  Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a afirmat vineri că Germania şi alte ţări analizează atent argumentele în favoarea sau împotriva furnizării de tancuri Ucrainei, ţinând cont de evoluţiile unui război care durează deja de aproape un an.

"Referitor la furnizarea de tancuri Leopard, nu există o opinie unanimă", a declarat Boris Pistorius cu ocazia reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfăşurată în Baza militară germană Ramstein.

Boris Pistorius a negat că Berlinul blochează "unitatea" coaliţiei care este favorabilă furnizării de armament avansat Ucrainei, dar a argumentat că există şi argumente în favoarea aprovizionării Ucrainei cu tancuri şi împotriva unei astfel de acţiuni.

"Există motive bune pentru livrarea de tancuri şi motive bune împotriva livrării. Şi, ţinând cont de situaţia generală a unui război care durează deja de aproape un an, toate argumentele pro şi contra trebuie analizate foarte atent, iar această evaluare este împărtăşită explicit de mulţi aliaţi", a afirmat Pistorius, conform postului de televiziune CNN.

Un raport al Serviciului german de Informaţii (BND) care indică pierderi substanţiale ale armatei ucrainene în orăşelul Bahmut şi în alte zone de pe frontul din estul ţării a generat îngrijorare în Parlamentul german, conform publicaţiei Der Spiegel.

Update 16:09 Primul convoi umanitar al ONU a ajuns în zona controlată de Ucraina în jurul orașului Soledar.

Localitatea minieră a fost devastată după luni de lupte între forțele ruse și cele ucrainene.

Săptămâna trecută, Moscova a anunțat că trupele sale au capturat Soledar, la două zile după ce grupul paramilitar privat Wagner a anunțat același lucru, cu "precizarea" că a reușit cucerirea orașului fără aportul forțelor guvernamentale ruse.

Vineri dimineață, convoiul Națiunilor Unite a ajuns în teritoriul controlat de militarii Kievului în apropiere de Soledar, a confirmat un purtător de cuvânt al ONU, Jens Laerke, citat de CNN.

"Colegii noștri din Ucraina au ajuns în această dimineață în zonele controlate de guvern, aproape de Soledar, în estul regiunii Donețk, cu un convoi umanitar de trei camioane, pentru a sprijini peste 800 de persoane rămase în comunitățile din jurul orașului. Este primul convoi umanitar inter-agenții care a ajuns în această zonă", a spus Laerke într-o conferință de presă la Geneva.

Vehiculele din convoi livrează alimente, apă, produse de igienă și consumabile medicale localnicilor, care "au mare nevoie de asistență", a precizat purtătorul de cuvânt. 

Laerke a menționat că ONU a anunțat în prealabil atât Ucraina, cât și Rusia cu privire la sosirea convoiului.

Update 15:30 Presa internațională semnalează apariția cărții "Zov", scrisă de Pavel Filatiev, un fost militar din trupele ruse de asalt care au luptat în Ucraina.

Filatiev a scris cartea - al cărei subtitlu este "Soldatul rus care a spus 'nu' războiului din Ucraina" - în așteptarea răspunsului autorităților franceze la cererea sa de azil.

În prezent, fostul militar nu are slujbă sau casă, relatează agenția spaniolă EFE, căreia autorul cărții i-a acordat un interviu prin intermediul unei platforme video.

În această cronică de război și, în același timp, autobiografică, Pavel Filatiev vorbește despre un an 2022 în care a petrecut două luni în Ucraina fără să știe cu adevărat dacă lupta împotriva NATO, împotriva Ucrainei, împotriva mercenarilor sau a naziștilor.

Cât despre ce urmează să se întâmple mai departe, fostul militar exclude posibilitatea ca Putin să se așeze de bunăvoie la masa dialogului.

În opinia sa, președintele rus a început războiul pentru a evita ca popularitatea lui "să cadă în picaj".

Filatiev crede totuși că cele două armate au ajuns la un nivel de "paritate" în care va fi mult mai dificil să se înregistreze progrese semnificative, cu excepția mai multor situații extreme încă neîntâlnite: dacă în joc factori externi, dacă Putin ajunge "pe lumea cealaltă" sau dacă Rusia decide să folosească armamentul nuclear. 

Update 14:30 Marea Britanie a anunţat, vineri, că s-a alăturat unui grup de parteneri internaţionali care susţin urmărirea penală a Rusiei în faţa justiţiei internaţionale pentru invadarea Ucrainei.

"Aceste atrocităţi nu trebuie să rămână nepedepsite. Iată de ce Regatul Unit a acceptat invitaţia Ucrainei de a se alătura acestei coaliţii, contribuind cu expertiza noastră juridică pentru a explora opţiunile pentru a ne asigura că liderii Rusiei sunt traşi în mod complet la răspundere pentru faptele lor", a declarat ministrul de externe britanic James Cleverly.

Reacția Londrei vine după ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, la sfârşitul lunii noiembrie, demersuri având ca rezultat crearea unui tribunal special însărcinat cu judecarea crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei.

Luni, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a făcut, la rândul său, apel la un "nou format" al tribunalului.

Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărui sediu este la Haga, are competenţa să judece crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise în Ucraina.

În competența instanței de la Haga nu intră, însă, "crimele de agresiune" ale Rusiei, deoarece Moscova şi Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma care a instituit tribunalul.

Apreciind că discuţiile pentru crearea unui astfel de tribunal pentru "crime de agresiune" ar putea dura, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a spus marţi, în plenul Parlamentului European, că trebuie luată în calcul, într-o primă fază, crearea unui Parchet internaţional pentru strângerea de probe.

Update 13:30 Obiectivele Rusiei în Ucraina nu vor fi "cu nimic" schimbate de cel mai recent pachet de asistență militară anunțat de Washington pentru Kiev. 

În schimb, vor fi probleme pentru Ucraina, a estimat, vineri, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de CNN.

"Consecințele vor fi cu semnul minus. Am spus în repetate rânduri că astfel de livrări nu vor schimba fundamental nimic, ci doar vor adăuga probleme Ucrainei", a declarat Peskov vineri, în timpul dialogului său zilnic prin telefon cu jurnaliștii.

Comentariile sale vin în timp ce reprezentanții statelor aliate s-au reunit la Ramstein, în Germania, pentru discuții privind ajutorul militar în Ucraina.

La evenimentul de la Ramstein a intervenit prin legătură video și președintele ucrainean, care și-a reiterat solicitările privind trimiterea de artilerie grea, rachete antiaeriene și tancuri pentru forțele sale armate.

"Toate aceste tancuri au nevoie atât de întreținere, cât și de reparații (...), așa că acest lucru se va adăuga la problemele Ucrainei, dar nu va schimba nimic în ceea ce privește progresul părții ruse în atingerea obiectivelor sale", a apreciat Dmitri Peskov.

Cu o zi înainte, Pentagonul a anunțat un pachet de securitate în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina.

Acest pachet include, în premieră, vehicule blindate Stryker și mai multe vehicule de luptă Bradley, care ar putea fi folosite împotriva oricărei potențiale ofensive rusești în Ucraina în primăvara acestui an.

Update 12:30 Președintele ucrainean a invocat, vineri, în fața aliaților urgența nevoii de tancuri pentru Kiev în războiul declanșat de Moscova. 

"Vă mulțumesc pentru condoleanțe și pentru pachetul de asistență militară (...) Cred că unitate noastră va deveni și mai puternică. Avem însă mult timp la dispoziție? Nu, teroarea nu îngăduie multe discuții. Oraș după oraș (ucrainean, n.r.) este distrus de armele care sunt ațintite asupra sa. Războiul început de Rusia nu permite întârzieri. Ar trebui să vă mulțumesc de sute de ori pentru ajutorul deja acordat, însă sute de mulțumiri nu înseamnă sute de tancuri. Nu pot să pun vorbe în locul armelor de care am nevoie pentru a combate artileria rusă. Nu pot pune vorbe în locul rachetelor antiaeriene (...) Timpul rămâne o armă în mâinile rușilor. Trebuie să ne grăbim, timpul trebuie să devină arma noastră. Alături de sistemele de apărare antiaeriană și de artilerie, tancurile și blindatele ne-ar ajuta foarte mult", a declarat președintele ucrainean, prin legătură video, în fața participanților la evenimentul de la baza militară Ramstein din Germania.

El a cerut miniștrilor Apărării din statele care ajută Ucraina să nu permită "o nouă ordine mondială în care va ura va face legile" și să-și dubleze eforturile în favoarea țării sale.

Update 11:30 Un videoclip difuzat în mass-media din Rusia care prezintă "voluntari sârbi" antrenându-se pentru a lupta alături de trupele Moscovei în Ucraina a stârnit scandal la Belgrad.

Materialul a fost realizat de grupul paramilitar privat Wagner în limba sârbă pentru a încuraja recrutările în această țară.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a reacționat la televiziunea națională, relatează BBC.

"De ce voi, cei de la Wagner, faceți apel la oamenii din Serbia, când știți că este împotriva legilor noastre?" a spus Vucic.

Scandalul a readus la suprafață criticile care susțin că Serbia că acordă prioritate prieteniei sale cu Rusia în fața de proiectului de aderare la Uniunea Europeană.

Președintele Vucic a insistat că țara sa a fost neutră în războiul din Ucraina și a menționat că nu a vorbit cu președintele rus Vladimir Putin "de multe luni".

"Pentru noi, Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina și așa va rămâne", a spus liderul de la Belgrad într-o declarație recentă.

Serbia a votat în mod constant în favoarea rezoluțiilor la ONU care condamnă agresiunea Rusiei însă, pe de altă parte, nu s-a raliat sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană.

În consecință, parlamentarii europeni au adoptat o rezoluție prin care cer suspendarea negocierilor de aderare cu Belgradul până când țara aprobă, la rândul său, sancțiunile la adresa Rusiei.

Update 10:30 Internauții ruși au distribuit pe Telegram fotografii din interiorul școlii din Makiivka, folosită drept cazarmă de trupele ruse și spulberată de o lovitură cu rachetă efectuată de forțele ucrainene.

Imaginile, care au ajuns apoi pe alte rețele sociale, arată ce se petrecea în clădire înainte să fie distrusă.

Astfel, în mai multe fotografii se vede cum soldații ruși organizaseră o petrecere de Anul Nou în sălile școlii.

"Soldații ruși din Makiivka au făcut o petrecere de Revelion. Este una din ultimele poze înainte ca rachetele HIMARS să-i șteargă de pe fața pământului - pe ei și pe alți 600 de militari ruși", se spune pe contul Twitter al utilizatorului @Tendar.

Presa internațională, coroborând informații din suse ruse și ucrainene, a relatat că forțele Kievului au lovit clădirea școlii din Makiivka cu rachete HIMARS imediat după miezul nopții de 31 decembrie 2022.

Surse neoficiale au spus că în acest atac ar fi murit aproape toți cei 600 de soldați ruși din clădire, în vreme ce Rusia a publicat un bilanț oficial mult mai scăzut, de 89 de morți.

Russian troops in Makiivka were having a party for New Years Eve. This is one of their last pictures before HIMARS missiles wiped them and another 600 Russian soldiers out. #Makiivka #Ukraine #Donetsk pic.twitter.com/8FRyl1DCvD

— (((Tendar))) (@Tendar) January 15, 2023

Update 08:30 Rusia se pregătește să se apere în cazul unui atac aerian.

Mai multe sisteme de apărare antiaeriană Panţîr au fost amplasate pe clădiri administrative din Moscova pentru a intercepta eventuale aeronave și rachete balistice.

Un astfel de sistem a fost instalat chiar pe acoperișul Ministerului Apărării de la Moscova.

De asemenea, în imaginile și videoclipurile apărute pe Twitter se vede cum un alt sistem este ridicat cu macaraua pe acoperișul unei clădiri care aparține Ministerului Educației, aflată în apropierea Kremlinului.

Potrivit oficialilor militari ruși, sistemele ale căror fotografii au apărut pe rețelele sociale ar putea fi folosite și împotriva unor amenințări de dimensiuni mai mici, cum ar fi dronele militare sau comerciale.

Update 00:01 Angajamentul de la Tallinn: nouă state europene promit Ucrainei un ajutor fără precedent.

Regatul Unit, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania au fost reprezentate de miniștrii apărării la reuniunea din capitala Estoniei, în timp ce reprezentanţi din Danemarca, Olanda, Cehia şi Slovacia au fost, de asemenea, prezenţi.

În document, semnatarii condamnă „atacurile Rusiei menite să terorizeze populaţia Ucrainei, inclusiv atacurile intenţionate împotriva populaţiei civile şi a infrastructurii civile, care pot constitui crime de război”.

„Împreună vom continua să sprijinim Ucraina pentru a trece de la rezistenţa la expulzarea forţelor ruseşti de pe teritoriul ucrainean. Prin reunirea aliaţilor şi partenerilor, ne asigurăm că intensificarea sprijinului militar global este cât mai strategică şi coordonată posibil”, se arată în declaraţie.

Semnatarii documentului notează că noul nivel de sprijin pentru Ucraina necesită furnizarea de tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă care să opereze împreună cu grupuri de artilerie divizionare şi „focuri de precizie care să permită ţintirea nodurilor logistice şi de comandă ruseşti din teritoriul ocupat”.

„Prin urmare, ne angajăm să urmărim în mod colectiv livrarea unui set de donaţii fără precedent, inclusiv tancuri de luptă principale, artilerie grea, apărare antiaeriană, muniţii şi vehicule de luptă pentru infanterie pentru apărarea Ucrainei”, subliniază semnatarii Angajamentului de la Tallinn.

Aceştia au îndemnat, de asemenea, alţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice şi parteneri să "urmeze exemplul şi să contribuie cu propriile pachete de sprijin planificate cât mai curând posibil pentru a asigura o victorie pe câmpul de luptă ucrainean în 2023".

Război în Ucraina, 19 ianuarie | Ministrul german al Apărării: "Împreună cu partenerii noştri, vom continua să susţinem Ucraina în lupta pentru libertate, independenţă teritorială şi suveranitate"

Război în Ucraina, 18 ianuarie | Mircea Geoană: NATO trebuie să se pregătească pentru un efort "îndelungat" în contextul conflictului militar din Ucraina

Război în Ucraina, 17 ianuarie | Europa dă fuga să-și facă plinul cu motorină din Rusia înainte de introducerea noilor interdicții

Război în Ucraina, 16 ianuarie | ONU a comunicat un nou bilanț al victimelor civile în Ucraina

Război în Ucraina, 15 ianuarie | Creşte bilanţul atacului cu rachetă din Dnipro: 29 de morţi şi 73 de răniţi