Război în Ucraina, ziua 464. China îndeamnă Occidentul să nu mai furnizeze armament Ucrainei / SUA insistă pentru înarmare

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Administraţia SUA vrea negocieri cu Rusia şi China pentru controlul armamentului nuclear
• Șeful grupului militar rus Wagner a jucat un rol cheie în invadarea Ucrainei, dar acum își îndreaptă atenția spre Rusia
• O tânără judoka ucraineană a murit în urma unui atac cu rachete rusești asupra Kievului
• Apel fără precedent la televiziunea rusă pentru înlocuirea lui Putin
• China îndeamnă Occidentul să nu mai furnizeze armament Ucrainei / SUA insistă pentru înarmare
• Vladimir Putin, îngrijorat la Consiliul de Securitate al Rusiei
• Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken: "Războiul Rusiei în Ucraina, un eşec strategic"
• Nou atac cu rachete în Kiev
• Olaf Scholz: Garanţiile de securitate pentru Ucraina trebuie să difere de cele ale statelor NATO

Update 22.30. Jucătoarea ucraineană de tenis Elina Svitolina a declarat vineri că nu va da mâna cu adversarele din Rusia și Belarus din respect pentru soldații care luptă pe front în urma invaziei Moscovei în țara sa, de anul trecut.

Svitolina, care a ajuns vineri în turul al patrulea la Roland Garros cu o victorie în fața rusoaicei Anna Blinkova, a refuzat să dea mâna cu adversara sa și a fost huiduită de unii dintre fani.

"A început cu guvernul ucrainean care a mers la întâlnirile cu guvernul rus", a declarat Svitolina.

"Ei (Ucraina) au fost împotriva strângerii de mână pentru că nu împărtășesc aceleași valori, evident, și ceea ce fac rușii în țara noastră".

"Suntem ucraineni, toți uniți pentru un singur obiectiv, acela de a câștiga acest război. Facem tot ceea ce este necesar".

Ucraineana de 28 de ani a cerut în repetate rânduri ca toți jucătorii de tenis ruși și belaruși să fie excluși din competițiile internaționale din cauza invaziei din 2022.

"Eu sunt ucraineancă. Îmi apăr țara, fac tot ce este posibil pentru a sprijini bărbații și femeile care se află acum în prima linie de front și care luptă pentru pământul nostru, pentru țara noastră", a declarat Svitolina.

"Vă puteți imagina bărbatul sau fata din prima linie care se uită la mine și eu mă comport ca și cum nimic nu se întâmplă?".

Invazia Rusiei în Ucraina a fost susținută de Belarus, care a acționat ca un teren de pregătire pentru trupele și armele rusești.

"Eu îmi reprezint țara. Am o voce și am poziția mea în acest război. Ceea ce fac guvernul și soldații ruși este cu adevărat teribil", a declarat Svitolina. "Suntem cu toții uniți, ucraineni, și aceasta este poziția noastră".

Gestul de a refuza o strângere de mână se va repeta cel mai probabil peste câteva zile, când ucraineanca o va înfrunta în turul al patrulea pe rusoaica Daria Kasatkina, a noua favorită, în turul al patrulea.

Kasatkina, care a părăsit Rusia, a criticat războiul, numindu-l un "coșmar" și înțelegând decizia ucrainienilor de a nu da mâna.

"Îi sunt recunoscătoare Dashei (Kasatkina) pentru că a adoptat această poziție. Este ceea ce aștepți și de la ceilalți. Este foarte curajos din partea ei", a spus Svitolina.

Update 21.30. Administraţia de la Washington nu este de acord cu un eventual armistiţiu în Ucraina atât timp cât trupele ruse sunt pe teritoriul ucrainean, a declarat vineri secretarul de Stat american, Antony Blinken.

Aflat în vizită în Finlanda, care a devenit recent membră NATO, Antony Blinken a transmis că nu poate fi niciun armistiţiu în Ucraina, cerând retragerea totală a trupelor ruse. "Nu ar fi o pace corectă sau durabilă, întrucât un armistiţiu i-ar permite preşedintelui Putin să menţină controlul asupra zonelor ocupate, să se reînarmeze şi să atace din nou", a susţinut Antony Blinken, citat de site-ul Tagesschau.de.

Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO furnizează asistenţă militară masivă Ucrainei pentru a respinge invazia militară rusă. Ucraina şi Rusia nu poartă negocieri de pace. Kievul exclude orice negociere până nu sunt retrase trupele ruse de pe teritoriul Ucrainei.

Administraţia Chinei a îndemnat, vineri, Uniunea Europeană şi NATO să nu mai furnizeze armament Ucrainei, pentru a facilita o soluţie de oprire a conflictului cu Rusia, dar secretarul de Stat american, Antony Blinken, a insistat că forţele ucrainene trebuie să primească în continuare armament, în pofida numărului mare de victime civile.

Conform celui mai recent bilanţ al Naţiunilor Unite, publicat în mai, conflictul militar din Ucraina, izbucnit în februarie 2022 prin invazia militară rusă, s-a soldat cu cel puţin 6.910 civili morţi şi 12.414 răniţi în zonele aflate sub controlul serviciilor de securitate ucrainene şi cu 1.985 de civili morţi şi 2.703 răniţi în zonele aflate sub controlul trupelor ruse.

Update 20.40. Administraţia Statelor Unite vrea negocieri "necondiţionate" cu Rusia şi China pentru un sistem de control al armamentului nuclear, a declarat vineri Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintelui Joseph Biden.

"Vrem negocieri necondiţionate pe tema controlului armamentului nuclear" cu Rusia şi China, a declarat Jake Sullivan, conform site-ului Tagesschau.de.

Conform unor oficiali de la Washington citaţi de agenţia The Associated Press, Statele Unite vor crearea unui nou cadru internaţional pentru controlul armelor nucleare, prin acorduri cu Rusia şi, eventual, China.

Rusia a suspendat în februarie participarea la Noul Tratat pentru Reducerea Armamentului Strategic (Noul START), pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina. Washingtonul intenţionează să respecte prevederile Noului Tratat START până la expirarea acestuia, în anul 2026, dar ar vrea crearea unui nou cadru internaţional de control, prin acorduri cu Rusia şi China.

Update 19.00. Șeful grupului militar rus Wagner a jucat un rol cheie în invadarea Ucrainei, dar acum își îndreaptă atenția spre Rusia. Sunt tot mai multe date care arată că Evgeny Prigozhin duce o campanie informaţională de manipulare pe teritoriul acestei ţări. Iar scopul final ar fi răsturnarea puterii actuale. Melissa Bell, corespondent CNN, a prezentat detalii.

De luni de zile, Evgeny Prigozhin a fost lider în Ucraina și a furat lumina reflectoarelor.

"Băieți, nu intimidați militarii ruși."

Batjocură tipică în timp ce anunța retragerea mercenarilor săi Wagner săptămâna trecută, după ce a revendicat primul avans rusesc în Ucraina după luni de zile. Putere pe teren care s-a tradus printr-o confruntare politică mult mai deschisă cu Moscova.

Cunoscut de mult timp sub porecla de bucătarul lui Putin, oligarhul a împărtășit cu președintele rus începuturile umile ale acestuia în cartierele mai dificile din Sankt Petersburg. Se pare că a fost un fost deținut și s-a folosit de ascensiunea lui Putin pentru a construi un vast imperiu de catering.

Când Putin a pus ochii pe Crimeea și estul Ucrainei în 2014, forțele lui Prigozhin erau acolo. Grupul de mercenari Wagner pe care l-a fondat a devenit cunoscut ca armata privată a lui Putin, operând în numele său, dar în umbră, în Orientul Mijlociu și Africa, timp de ani de zile.

Dar a fost nevoie de haosul invaziei rusești din 2022 în Ucraina pentru ca Prigozhin să ajungă el însuși în centrul atenției. Crescându-și puterea și vocea. Pe care a ridicat-o din nou tare în această săptămână împotriva șefilor militari de top ai Rusiei după atacurile cu drone asupra Moscovei care au adus războiul mult prea aproape de casă.

Pentru că propaganda este, probabil, ceea ce Evgeny Prigozhin face cel mai bine. A înființat o faimoasă fermă de troli în Sankt Petersburg, care a fost acuzată de dezinformarea în timpul alegerilor prezidențiale din SUA din 2016.

Prigozhin a fost sancționat de SUA, deși a negat orice implicare. Acum, el își duce personal mașina de propagandă și prin Rusia, mutând atenția asupra a ceea ce el numește inamicul de acasă, cu ambiții politice proprii din ce în ce mai evidente. Cât timp sistemul era stabil, nu era loc pentru el, iar el aștepta și aștepta. Apoi sistemul a început să se prăbușească, iar el a găsit deschiderea și a dat buzna în sistem.

Iar sistemul politic al Rusiei, la fel ca și istoria sa, pare a fi ceva de care Prigozhin este foarte conștient.

Toate aceste diviziuni pot sfârși într-o revoluție, la fel ca în 1917. Mai întâi se vor ridica soldații, iar după aceea se vor ridica cei dragi lor. Prin amenințările foarte puțin voalate ale lui Prigozhin, el speră acum, de asemenea, în mod clar, că societatea rusă ar putea fi pregătită pentru un mesaj chiar mai dur decât cel al omului care a contribuit la crearea sa.

Update 18.00. O judoka ucraineană în vârstă de nouă ani, pe nume Victoria Ivashko, a murit în timpul bombardamentelor din districtul Desnyan din Kiev. Un atac cu rachete rusești la primele ore ale zilei de joi (1 iunie) a ucis cel puțin trei persoane, inclusiv doi copii, informează insidethegames.

Potrivit președintelui Federației ucrainene de judo (FJU), Mykhailo Koshlyak, Ivashko a câștigat prima sa competiție într-un eveniment din capitală.

Koshlyak a declarat că moartea judoka este "dureroasă pentru întreaga familie a judoului ucrainean".

"Antrenorul Vikăi spune că era un copil incredibil, foarte calm, curajos și vesel... dar un alt atac cu rachete rusești a dus-o pe fată la cer", a scris președintele FJU, Koshlyak, pe Facebook.

"De ieri, când am aflat această veste teribilă, nu am reușit să-mi găsesc locul.

"Acest lucru este foarte dureros pentru întreaga familie ucraineană de judo.

"Până în prezent, 483 de copii au murit în timpul războiului de amploare din Ucraina.

"Am pierdut deja 300 de sportivi. Rămânem treji în fiecare noapte pentru că sună sirene nesfârșite, drone și rachete zboară dinspre Rusia...

"Între timp, judoka-militari ai armatei ruse urcă pe covoarele lumii cu sprijinul IJF - Federația Internațională de Judo. Astăzi începe turneul de calificare olimpică cu Grand Prix-ul de la Dushanbe. Între timp noi îngropăm copii practicanți de judo...

"Sincere condoleanțe familiei și prietenilor regretatei Victoria Ivashko..."

Incidentul s-a petrecut în timp ce încercau să se refugieze într-un adăpost antiaerian în timpul atacului cu rachete.

În total, 10 rachete au fost lansate joi asupra Kievului, forțele armate ucrainene afirmând că toate au fost doborâte.

Update 16.50. Un politician rus a lansat un atac neobișnuit la adresa președintelui Vladimir Putin, cerând ca liderul rus să fie înlăturat din funcție, relatează Daily Mail.

Politicianul de opoziție Boris Nadejdin, care a criticat invazia Rusiei în Ucraina, a afirmat în timpul unei apariții la canalul NTV că rușii trebuie să aleagă un alt lider la alegerile din anul 2024. 

„Trebuie să alegem pe altcineva, și nu pe Putin”, a afirmat Nadejdin. „Totul va fi bine atunci”, a mai precizat el. 

Update 15.27. Administraţia Chinei a îndemnat, vineri, Uniunea Europeană şi NATO să nu mai furnizeze armament Ucrainei, pentru a facilita o soluţie de oprire a conflictului cu Rusia, dar secretarul de Stat american, Antony Blinken, a insistat că forţele ucrainene trebuie să primească în continuare armament.

"China consideră că, dacă vrem cu adevărat să punem capăt acestui război, să salvăm vieţi şi să instaurăm pacea, este important să încetăm să transferăm armament pe câmpul de luptă, altfel tensiunile nu vor face decât să crească", a declarat Li Hui, emisarul chinez responsabil de eforturile diplomatice pentru oprirea conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina, citat de cotidianul Le Monde.

Însă secretarul de Stat american, Antony Blinken, susţine că furnizarea de armament Ucrainei este singura soluţie de obţinere a unei "păci veritabile".

"Tocmai pentru că nu ne facem iluzii privind aspiraţiile preşedintelui Putin, credem că premisele pentru o diplomaţie concretă şi pentru o pace veritabilă sunt crearea unei Ucraine mai puternice, capabilă de acţiuni în sensul descurajării militare şi apărării în cazul unei noi agresiuni", a declarat Antony Blinken, într-un discurs rosit în Finlanda, care a devenit recent membră NATO.

Uniunea Europeană şi NATO furnizează asistenţă militară masivă Ucrainei pentru a respinge invazia militară rusă. Ucraina şi Rusia nu poartă negocieri de pace. Kievul exclude orice negociere până nu sunt retrase trupele ruse de pe teritoriul Ucrainei.

Update 14.40. Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, s-a arătat îngrijorat pentru prima dată de la începutul războiului în Ucraina, de situaţia din propria ţară.

Preşedintele Federaţiei Ruse le-a cerut membrilor Consiliului de Securitate să se concentreze pe asigurarea securităţii interne, având în vedere eforturile intense ale "inamicului" de a "complica lucrurile în Federaţia Rusă". Putin a declarat că răuvoitorii nu trebuie lăsaţi să destabilizeze Rusia.

"Trebuie să facem toate eforturile posibile pentru a nu le permite să facă acest lucru sub nicio formă. Trebuie să îi oprim cu orice cost!", a declarat Vladimir Putin.

Update 14.20. Războiul Rusiei în Ucraina a fost un eşec strategic, a declarat Antony Blinken, secretarul de stat al SUA. Oficialul american a făcut declaraţia, astăzi, în cadrul unei conferinţe la Helskini, Finlanda.

"Războiul agresiv al lui Putin împotriva Ucrainei a fost un eşec strategic, care a diminuat puterea, interesele şi influenţa Rusiei pentru mulţi ani de acum înainte", a declarat Antony Blinken.

Totodată, secretarul de stat al SUA a mai declarat că Rusia stă mult mai rău astăzi, din punct de vedere militar, economic şi geopolitic, decât înainte de invazia Ucrainei.

"Acolo unde Putin a încercat să îşi arate puterea a dezăluit slăbiciune. Unde a încercat să dividă, a unit", a mai explicat Blinken.

Update 12.00. Trei oameni au murit pe autostrada H20 Mariupol-Donetsk, în urma detonării unei mine terestre, a anunțat Petro Andriușcenko, consilierul primarului din Mariupol, relatează The Guardian.

Potrivit oficialului, totul s-a întâmplat în apropiere de Olenivka, unde în iulie 2022, o rachetă a lovit o închisoare din orașul controlat de forțele ruse, în care erau ținuți soldați ucraineni capturați la Mariupol. Cel puțin 53 dintre ei au fost uciși.

Update 11.40. Forțele ucrainene de la Kiev au declarat vineri că au doborât 36 de rachete și drone rusești în capitală și în jurul acesteia în cursul nopții, iar două persoane au fost rănite de resturile căzute, înainte ca autoritățile să ridice alertele de raid aerian în cea mai mare parte a țării.

Rusia a lansat aproximativ 20 de atacuri cu rachete și drone asupra Kievului de la începutul lunii mai, o creștere a numărului de lovituri care, potrivit guvernului, pare să aibă ca scop deraierea pregătirilor Ucrainei pentru o contraofensivă majoră, scrie Reuters.

O declarație a Forțelor Aeriene arată că apărarea sa aeriană a doborât 15 rachete de croazieră și 21 de drone. Acesta a precizat că un val de drone a fost lansat joi noaptea, urmat de o salvă de rachete de croazieră în timp ce oamenii dormeau, în jurul orei locale 03:00.

Update 11.00. Mai mulți guvernatori ruși au raportat vineri, 2 iunie, atacuri asupra regiunilor lor, aflate lângă frontiera cu Ucraina, relatează CNN.

Două drone au atacat vineri dimineață instalații de combustibil și energie din regiunea Smolensk, în vestul Rusiei, a declarat guvernatorul interimar Vasily Anokhin, care a precizat că nu au fost înregistrate victime sau "daune critice". Bombardamente au fost raportate și în regiunea Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz acuzând direct Forțele Armate Ucrainene.

Update 10.00. Două persoane, printre care și un copil, au fost rănite în urma atacului lansat noaptea trecută de forțele ruse asupra Kievului, au anunțat autoritățile locale, citate de Ukrainska Pravda.

De asemenea, mai multe case și mașini au fost distruse. Potrivit Procuraturii Generale, victimele sunt un copil de 11 ani și un bărbat de 68 de ani.

Update 09.25. Mai multe drone au fost doborâte în timpul nopții deasupra orașului Kursk din vestul Rusiei, a declarat guvernatorul regiunii cu același nume, Roman Starovoyt, într-o postare pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

"În această noapte, sistemul de apărare aeriană din apropierea orașului Kursk a doborât mai multe drone ucrainene", a scris Starovoyt. Kievul nu a negat, nici nu a confirmat atacul cu drone.

Update 08.16. Sistemele de apărare antiaeriană din Kiev au distrus 30 de rachete şi drone în noaptea de joi şi până vineri dimineaţă, potrivit unui oficial militar ucrainean citat de CNN.

Într-o postare pe Telegram, în această dimineaţă, Serhiy Popko, şeful Administraţiei Militare a Oraşului Kiev, a catalogat atacul Rusiei drept al şaselea val de rachete şi drone în ultimele şase zile.

Update 08.05. Ucraina este, din nou, sub teroarea bombardamentelor ruseşti. Primarul din Kiev, Vitali Kliciko, a anunţat că mai multe explozii au avut loc în această dimineaţă.

"Au fost explozii în oraş, apărarea antiaeriană funcţionează, un alt val de drone se îndreaptă spre Kiev", a scris primarul pe contul său de Telegram. Ieri, de Ziua Copilului, o fetiţă, mama ei şi o altă femeie au fost ucise într-un atac cu rachete ruseşti asupra Kievului.

Garanţiile de securitate pentru Ucraina trebuie să fie diferite de cele pe care le au naţiunile din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, a declarat, joi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, cu ocazia summitului Comunităţii Politice Europene.

"Ţinând cont de actuala situaţie, nu se pune problema admiterii unui nou stat membru. Trebuie să ne concentrăm cu toţii pe modul în care fiecare ţară poate susţine Ucraina", a afirmat Olaf Scholz, potrivit agenţiei Reuters, la finalul summitului Comunităţii Politice Europene, desfăşurat în Republica Moldova.

Întrebat despre garanţiile de securitate pe care Ucraina le solicită din partea NATO, Scholz a precizat: "Trebuie să fie concepute astfel încât să ofere Ucrainei securitatea de care are nevoie pentru a fi ferită de pericolul unui atac şi, în acelaşi timp, trebuie să stabilizeze Ucraina".

Cu ocazia reuniunii, preşedintele Vododimir Zelenski a insistat că Ucraina trebuie să devină membră NATO, cerând o decizie clară cu ocazia summitului de la Vilnius, Lituania.

Anterior, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a prezentat poziţia Guvernului de la Berlin, care nu este de acord cu aderarea rapidă a Ucrainei la NATO. "Este valabilă politica porţilor deschise, aşa cum NATO a transmis clar. Dar la fel de clar este că nu putem vorbi despre aderarea unei ţări în cursul unui război", a subliniat Baerbock cu ocazia reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, desfăşurată în Norvegia.

Război în Ucraina, 1 iunie | Iohannis și Zelenski s-au întâlnit în Republica Moldova și au transmis o declarație comună la CPE

Război în Ucraina, 31 mai | SUA oferă asistență suplimentară pentru Ucraina

Război în Ucraina, 30 mai | Ministrul britanic de Externe afirmă că Ucraina are dreptul să comită atacuri pe teritoriul Rusiei

Război în Ucraina, 29 mai | Josep Borrell: ”Rusia nu va intra în negocieri dacă nu câştigă războiul”

Război în Ucraina, 28 mai | Rusia avertizează Occidentul: ”Este un joc cu focul, fără niciun dubiu”