Rușii au atacat orașul ucrainean Sumî cu rachete balistice în această noapte. Opt morți 49 de răniți din primele informații
Publicat acum 3 ore si 7 minute
Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Ucraina va produce și dezvolta arme grele și echipamente militare în comun cu cel puțin șase state membre NATO
- Premierul britanic Rishi Sunak vizitează Kievul și promite sprijin
- Cel puțin 437 de copii ucraineni au fost uciși ca urmare a invaziei Rusiei
- Aproximativ 30% din teritoriul Ucrainei este minat ca urmare a războiului
- În această săptămână, Uniunea Europeană a lansat o misiune de instruire pentru soldaţi ucraineni
- Viceministrul Apărării ucrainean: Războiul se va încheia până la sfârșitul primăverii
- Primul tren din Kiev spre Herson pornește după 8 luni de ocupație rusă
- Volodimir Zelenski a cerut vineri noi sancţiuni din partea Occidentului în contextul atacurilor masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei
- Medvedev cere pedeapsa cu moartea pentru militarii ucraineni care ar fi executat 10 prizonieri ruși
- Rusia acuză Ucraina că a executat prizonieri de război
- Aproape jumătate din infrastructura energetică din Ucraina a fost scoasă din funcțiune, spune șeful guvernului de la Kiev
- UE pregătește adoptarea plafonării de preț la petrolul rusesc, după planul G7
- Armata rusă a atacat, vineri, poziţii ucrainene din regiunile Doneţk şi Lugansk, pe frontul din sud-estul Ucrainei
- Procurorul suedez care anchetează exploziile de la gazoductele Nord Stream spune că a fost vorba de un act de sabotaj
UPDATE 21:30 Compania de stat Ukroboronprom (asociație de întreprinderi multiprodus din diferite sectoare ale industriei de apărare din Ucraina ) va produce și dezvolta arme grele și echipamente militare în comun cu cel puțin șase state membre NATO, anunță site-ul web al Ukroboronprom, preluat de European Pravda.
"Ucraina se integrează în complexul militar-industrial al NATO. Ukroboronprom va produce și dezvolta arme grele și echipamente militare în comun cu cel puțin 6 state membre NATO", se arată în mesaj.
Aceste țări implicate în producția comună sunt Polonia, Cehia, Franța, Danemarca și alte câteva țări; acordurile cu acestea nu permit dezvăluirea niciunui detaliu.
"Da, creăm companii comune de apărare, construim linii de producție de muniție în ciclu închis, producem în comun vehicule blindate și sisteme de rachete cu lansare multiplă și dezvoltăm împreună noi arme de înaltă tehnologie. Pentru a face acest lucru, folosim atât instalațiile existente, cât și cele nou create în locații sigure", relatează Ukroboronprom.
"Pentru a impulsiona dezvoltarea proiectelor internaționale de apărare existente și lansarea altora noi, Ukroboronprom și Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei au convenit să își coordoneze în continuare acțiunile. Acest lucru ar trebui să contribuie la atragerea mai multor parteneri străini pentru a consolida industria de apărare a Ucrainei", adaugă Ukroboronprom.
Unul dintre cele mai recente acorduri încheiate a fost cel cu Republica Cehă. Compania ucraineană de stat Ukroboronprom și Agenția interguvernamentală pentru cooperare în domeniul apărării din cadrul Ministerului Apărării din Republica Cehă au convenit să creeze un cluster comun de apărare, potrivit acordurilor încheiate între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și premierul ceh Petr Fiala.
UPDATE 20:00 Premierul britanic Rishi Sunak a anunțat un pachet de apărare aeriană de 60 de milioane de dolari pentru Ucraina în timpul primei sale vizite la Kiev, sâmbătă, potrivit Downing Street.
În timpul întâlnirii sale cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Sunak "a confirmat că Marea Britanie va oferi un nou pachet major de apărare aeriană pentru a ajuta la protejarea civililor ucraineni și a infrastructurii naționale critice de un baraj intens de lovituri rusești", potrivit unui comunicat de presă al Downing Street.
"Pachetul de ajutor pentru apărare, în valoare de 50 de milioane de lire sterline, cuprinde 125 de tunuri antiaeriene și tehnologie pentru a contracara dronele mortale furnizate de Iran, inclusiv zeci de radare și capacități de război electronic antidronă", continuă comunicatul.
În timpul vizitei sale surpriză în capitala ucraineană, Sunak a depus flori la un memorial pentru morții de război din Ucraina și a aprins o lumânare la un memorial pentru victimele foametei Holodomor din anii 1930, potrivit comunicatului.
Premierul s-a întâlnit, de asemenea, cu ucraineni care au povestit munca lor de salvare a supraviețuitorilor din dărâmături și de stingere a incendiilor provocate de atacurile aeriene rusești și de atacurile cu mortiere.
Sunak și-a exprimat mândria că Marea Britanie "a fost alături de Ucraina încă de la început", afirmând că vizita sa a însemnat angajamentul de a "continua să fie alături de Ucraina, în timp ce aceasta luptă pentru a pune capăt acestui război barbar și a oferi o pace dreaptă".
În plus față de pachetul de apărare aeriană, Sunak s-a angajat, de asemenea, să finanțeze cu 14 milioane de dolari (12 milioane de lire sterline) răspunsul Programului Alimentar Mondial în Ucraina, precum și cu 5 milioane de dolari (4 milioane de lire sterline) răspunsul Organizației Internaționale pentru Migrație în Ucraina.
UPDATE 18:00 Noul prim-ministru al Marii Britanii, Rishi Sunak, a efectuat sâmbătă prima sa vizită la Kiev, promițând să continue sprijinul ferm pentru Ucraina, care a fost un punct central al politicii predecesorilor săi, relatează Reuters.
"Marea Britanie știe ce înseamnă să lupți pentru libertate", a declarat Sunak pe Twitter. "Suntem alături de voi până la capăt".
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat sâmbătă o înregistrare video a întâlnirii cu Sunak.
"Cu prieteni ca voi alături de noi, suntem încrezători în victoria noastră. Ambele noastre națiuni știu ce înseamnă să lupți pentru libertate", a scris Zelenski pe Twitter.
Sunak, un fost ministru de finanțe, a preluat funcția luna trecută, după scurta perioadă de timp în care Liz Truss a fost premier. Atât ea, cât și predecesorul ei, Boris Johnson, au făcut din sprijinul public pentru Ucraina o parte importantă a agendei lor, iar Sunak a declarat că acest lucru va continua.
UPDATE 17:00 Punctul de trecere a frontierei (PTF) moldo-ucrainene, Ocnița-Sokireni și-a sistat temporar activitatea. Potrivit unui comunicat al Poliției de Frontieră, motivul este deconectarea energiei electrice pe partea ucraineană, transmite Radio Chișinău, relateză Rador.
În același timp, instituția menționează că PTF Ceadîr Lunga-Novîe Traianî și Unguri-Bronița și-au reluat activitatea în regim normal, iar la punctele Lipcani-Podvirievca și Medveja-Zelionaia (rutier/locale) se permite ieșirea din Ucraina doar cetățenilor ucraineni.
Amintim că Ucraina se confruntă în ultima perioadă cu întreruperi periodice ale energiei electrice, având sistemul energetic afectat de bombardamentele masive ale Federației Ruse.
UPDATE 15:00 Cel puțin 437 de copii ucraineni au fost uciși ca urmare a invaziei Rusiei, a declarat sâmbătă procurorul general al Ucrainei, citat de Reuters.
Pe lângă cei 437 de copii morți în război, peste 837 de copii au fost răniți, se arată într-un bilanț despre care oficialii ucraineni au spus că „nu este final”, deoarece încă verifică informațiile din zonele de luptă activă, zonele eliberate și teritoriul încă ocupat de forțele rusești.
Regiunea estică Donețk a fost cea mai afectată, cu 423 de copii uciși sau răniți, a precizat procurorul.
Organizația Națiunilor Unite a declarat că cel puțin 16.295 de civili au fost uciși de la invazia Rusiei din 24 februarie, pe care Kievul și liderii occidentali au denunțat-o ca fiind un act de agresiune neprovocată. Moscova neagă că ar fi vizat civili.
UPDATE 13:28 Aproximativ 30% din teritoriul Ucrainei este minat ca urmare a războiului, ceea ce corespunde unei dimensiuni de aproximativ două ori suprafaţa Austriei, a anunţat vineri serviciul pentru situaţii de urgenţă de la Kiev pe site-ul său, informează dpa. Suprafaţa şi numărul minelor de pe teritoriul ucrainean au crescut de zece ori faţă de perioada de dinaintea războiului, care a început pe 24 februarie, precizează sursa citată.
Minele terestre sunt folosite de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei între trupele guvernamentale ucrainene şi separatiştii pro-ruşi, susţinuţi de Moscova, în 2014. În regiunile Herson şi Nikolaev este în curs procesul de deminare, se mai arată în comunicat. O suprafaţă de peste 8.000 de kilometri pătraţi urmează să fie deminată. Preşedintele serviciului pentru situaţii de urgenţă, Serhii Krik, a declarat că speră ca în următoarele zile alimentarea cu energie electrică să fie restabilită în zonele recucerite. El a adăugat că va dura câteva luni pentru a restabili infrastructura din zona Herson.
UPDATE 12:25 În această săptămână, Uniunea Europeană a lansat o misiune de instruire pentru soldaţi ucraineni. Este cea mai mare misiune militară a UE de până acum. La reuniunea miniştrilor apărării de la Bruxelles, conturul său a devenit mai clar. În ceea ce priveşte livrarea de arme pentru Ucraina pentru a înlocui stocurile epuizate, UE avertizează statele membre cu privire la riscul de a acţiona pe cont propriu, notează Agerpres.
La începutul acestei săptămâni, UE a lansat oficial o misiune de instruire pentru trupele ucrainene, numită Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă pentru Ucraina (EUMAM Ukraine). Decizia generală de a stabili misiunea de instruire fusese deja luată de către miniştrii de externe în 17 octombrie.
Ungaria a fost singura ţară care nu a votat pentru, dar a făcut uz de posibilitatea unei abţineri constructive, ceea ce înseamnă că ţara nici nu participă la misiune, nici nu o finanţează. Austria declarase deja că va sprijini misiunea, dar nu a intenţionat să fie o parte activă a sa.
Aceasta este cea mai mare misiune de instruire pe care UE a lansat-o vreodată. Ea îşi propune să pregătească iniţial 15.000 de soldaţi ucraineni pentru câmpul de luptă. Misiunea este desemnată iniţial pentru doi ani şi este de aşteptat să coste în jur de 60 de milioane de euro pe an.
Banii provin de la Instrumentul European pentru Pace al blocului comunitar, un fond deja tensionat în mod serios, întrucât este exploatat şi pentru a acoperi costul livrărilor de arme de la membri ai UE către Ucraina. Misiunea va fi realizată de aproximativ 20 de state membre.
UPDATE 11:16 Generalul-maior în retragere Volodimir Havrylov, viceministrul Apărării din Ucraina, spune că națiunea sa nu se va opri din luptă până la victorie și că nici măcar un atac nuclear rusesc nu ar pune capăt luptei duse pentru alungarea forțele invadatoare ale Kremlinului.
Forțele ucrainene ar putea fi din nou în Crimeea până la sfârșitul lunii decembrie, iar întregul război cu Rusia se va încheia până în primăvară, a prezis ministru adjunct al apărării ucrainean, Volodimir Havrylov, un general-maior în retragere, scrie Sky News.
Acesta a declarat că țara sa nu se va opri din luptă până la victorie și a luat în calcul chiar și posibilitatea unui atac nuclear rusesc.
Într-un interviu acordat Sky News, ministrul a declarat că, în opinia sa, probabilitatea unui atac atomic din partea Rusiei este scăzută, dar a precizat: „Da, ar fi o dramă”. El a continuat: „Pentru toată lumea va fi doar - Dumnezeu știe ce scenariu - dar aceasta (un atac nuclear tactic - n.r.) nu este o amenințare care să ne oprească să... continuăm războiul nostru”.
În ceea ce privește perspectiva unor discuții de pace cu Kremlinul, Havrylov a declarat că acestea vor avea loc numai după ce trupele rusești vor fi gata să părăsească fiecare centimetru din Ucraina, inclusiv peninsula Crimeea, pe care președintele Vladimir Putin a confiscat-o în 2014, și porțiuni din estul Ucrainei, care au fost deținute de separatiștii susținuți de Rusia în ultimii opt ani.
„Există o decizie în interiorul societății din Ucraina că mergem până la capăt”, a declarat el la Londra, în timpul unei călătorii în Marea Britanie în această săptămână.
„Nu contează ce fel de scenariu este pe masă. Oamenii au plătit mult sânge, multe eforturi pentru ceea ce am realizat deja. Și toată lumea știe că orice amânare sau conflict înghețat este doar continuarea acestui război împotriva existenței Ucrainei ca națiune”, a mai spus generalul.
Trupele ucrainene, cu armament occidental, au obținut o victorie extrem de importantă la începutul acestei luni, odată cu recucerirea orașului Herson, situat în sudul țării, forțând trupele rusești să se retragă înapoi pe malul estic al râului Dnipro. Acesta fusese singura capitală regională cucerită de Rusia.
Întrebat dacă acest succes a făcut ca alte obiective să pară mai probabile, cum ar fi recucerirea Crimeei, Havrylov a spus: „Este doar o chestiune de timp și, bineînțeles, am dori să o facem cât mai curând”.
El a spus că acest lucru ar putea fi ajutat de ceea ce se numește un eveniment „lebădă neagră” - ceva imprevizibil - care să se întâmple în Rusia, cum ar fi prăbușirea bruscă a regimului Putin.
„Cred că Rusia se poate confrunta cu o lebădă neagră în țara lor, în interiorul Rusiei, iar acest lucru poate contribui la succesul nostru cu Crimeea”, a declarat ministrul, vorbind într-o engleză fluentă.
A existat „și o opțiune militară, de asemenea, cu un fel de combinație de forțe, resurse și altceva”.
„Putem interveni în Crimeea, de exemplu, până la sfârșitul lui decembrie. Posibil, posibil. Nu este exclus să fie așa”, a adăugat el.
Havrylov a estimat că trupele ucrainene vor continua să lupte și în timpul iernii, exploatându-și elanul, în pofida condițiilor grele, cu temperaturi scăzute și epuizare.
El a precizat că nu au avut de ales, deoarece orice pauză în operațiuni ar oferi părții ruse o șansă mai mare de a-și reface stocurile și de a aduce întăriri.
„Ei sunt interesați doar să facă o pauză în acest război pentru a se regrupa, pentru a aduce mai mulți oameni din partea patriei... acesta este visul. De aceea... nu avem dreptul să ne oprim. Trebuie să avansăm”, a spus el.
În ceea ce privește momentul în care războiul se va încheia, Havrylov a declarat că, în calitate de militari, este important să fie pregătiți pentru o luptă lungă, dacă Rusia este capabilă să se întărească.
„Bineînțeles, în acest caz, războiul va dura ceva timp. Dar sentimentul meu este că, până la sfârșitul primăverii, acest război se va încheia”, a mai spus ministrul adjunct.
UPDATE 10:30 Primul tren a pornit vineri de la Kiev către orașul eliberat Herson, după aproape 8 luni de ocupație rusă. La bord s-au aflat peste 200 de pasageri.
„Acesta este trenul victoriei noastre!” a scris Kyrylo Timoșenko, șef adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei, pe Telegram.
UPDATE 08:42 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri noi sancţiuni din partea Occidentului în contextul atacurilor masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei, informează dpa.
"Este necesar un nou pachet de sancţiuni europene", a spus preşedintele Zelenski într-un mesaj video adresat studenţilor irlandezi."Agresiunea rusă nu se opreşte nici măcar o singură zi. Aşa cum minciunile ruseşti adresate lumii nu se opresc niciodată. Prin urmare, pentru toate acestea presiunea internaţională asupra Rusiei nu ar trebui să se oprească nici măcar o singură zi", a spus preşedintele Zelenski.
Preşedintele ucrainean a acuzat Moscova că a încălcat declaraţia finală a summit-ului G20 din Bali, care a fost susţinută şi de Rusia, în numeroase puncte. Declaraţia a subliniat importanţa dreptului internaţional şi a unui sistem multilateral ca garanţi ai păcii şi stabilităţii. Cu toate acestea, Rusia continuă să distrugă relaţiile internaţionale în timp ce pretinde că luptă împreună cu toţi ceilalţi împotriva acestei destabilizări, a spus el. Moscova îşi mobilizează toate resursele "pentru a deveni cel mai mare stat terorist din istorie", a susţinut preşedintele Zelenski.
Tot vineri, în declaraţiile difuzate la forumul internaţional de securitate din Halifax, Canada, preşedintele Volodimir Zelenski a respins ideea unui armistiţiu de scurtă durată cu Rusia, argumentând că aceasta nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile."Rusia urmăreşte acum un scurt armistiţiu, un răgaz pentru a-şi recăpăta forţele. Ar putea fi văzut ca sfârşitul războiului, dar un astfel de răgaz nu va face decât să înrăutăţească situaţia"."O pace cu adevărat reală, durabilă şi cinstită nu poate veni decât din distrugerea completă a agresiunii ruse", a adăugat el.
UPDATE 08:00 Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat că ucrainenii care i-ar fi împușcat pe militarii ruși care s-au predat ar trebui să fie pedepsiți cu "pedepse pure", chiar dacă va dura ani de zile pentru a-i găsi. Medvedev face astfel referire la pedeapsa cu moartea față de presupuse crime asupra unor prizonieri ruși.
„Am învățat dreptul penal la universitate cu mulți ani în urmă. Și se spunea că pedeapsa penală constă din două elemente: pedeapsa, pe de o parte, și condițiile pentru corectarea și reeducarea persoanei vinovate, pe de altă parte. Și doar pedeapsa cu moartea este o pedeapsă pură din motive ușor de înțeles, conform principiului "viață pentru viață", cunoscut încă din vremea Vechiului Testament (Leviticul, 24:20)”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram.
„Nenorociții ucraineni care au împușcat militari ruși nu ar trebui să sufere nicio altă pedeapsă, cu excepția a ceea ce reprezintă o pedeapsă pură. Chiar dacă va dura ani de zile pentru a-i găsi”, a adăugat Medvedev.
Anterior, Ministerul rus al Apărării a declarat că militarii ucraineni au ucis în mod deliberat 10 militari ruși care au fost capturați.
Vineri, pe internet a apărut o înregistrare video care ar arăta cum soldații ucraineni împușcă ruși care s-au predat și zac pe jos. Potrivit lui Valery Fadeev, președintele Consiliului pentru Drepturile Omului , acest lucru s-a întâmplat în Makeyevka. Șeful HRC a calificat acest incident drept o crimă demonstrativă sfidătoare și a declarat că va cere o anchetă internațională. Videoclipul HRC va fi trimis Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, OSCE , Consiliului Europei , Amnesty International, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și altor organizații.
Ulterior, Comitetul de anchetă al Rusiei a deschis un dosar penal privind faptul execuției în masă a militarilor ruși capturați de către reprezentanți ai Ucrainei .
*
Casa Albă a subliniat vineri că decizia de a negocia cu Rusia îi revine Ucrainei şi că în niciun caz nu face presiuni asupra preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unor declaraţii ale purtătorului de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al preşedinţiei americane, John Kirby, făcute într-o convorbire cu jurnaliştii.
"Acest război s-ar putea încheia astăzi, dacă domnul Putin (preşedintele rus Vladimir Putin - n.r.) ar face ceea ce este corect. Evident, (Putin) nu s-a arătat dispus să-şi retragă trupele şi toţi suntem de părere că un acord diplomatic negociat este cel mai bun lucru pe care îl poate face Putin", a declarat Kirby.
Totuşi, Kirby a insistat că îi revine lui Zelenski misiunea de a stabili când este pregătit să negocieze şi sub ce format.
"Nimeni din SUA nu face presiuni şi nu insistă sau îl împinge să se aşeze la masă" negocierilor, a dat asigurări Kirby.
Săptămâna aceasta, preşedintele Şefilor de Stat Major din SUA, generalul Mark Milley, a declarat că este posibil ca Ucraina să se afle într-o poziţie de forţă pentru a negocia o retragere a Rusiei.
Ucrainenii au înregistrat "succes după succes", spre deosebire de ruşi care "au dat greş de fiecare dată", a spus generalul Milley, potrivit EFE, citată de Agerpres.
Război în Ucraina, 18 noiembrie | Ajutorul internaţional pentru Ucraina a ajuns la 23 miliarde de dolari
Război în Ucraina, 17 noiembrie | Generalul James Marks dezvăluie motivul pentru care Ucraina și Rusia trebuie să negocieze
Război în Ucraina, 16 noiembrie | Volodimir Zelenski se declară convins că racheta căzută în Polonia nu a fost lansată de Ucraina
Război în Ucraina, 15 noiembrie | Cel mai puternic atac asupra Ucrainei din ultima lună | Şapte milioane de oameni nu au energie electrică
Război în Ucraina, 14 noiembrie | Moscova confirmă întâlnirea din Turcia între oficiali ruși și americani
