Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 237. Marea Britanie și Franța continuă colaborarea cu aliații pentru a sprijini Ucraina

Război în Ucraina, ziua 237. Marea Britanie și Franța continuă colaborarea cu aliații pentru a sprijini Ucraina

Război în Ucraina, ziua 237. Bombardamentele ruseşti au continuat, noaptea trecută, în oraşe din centrul şi sudul Ucrainei. Între timp, Rusia mobilizează 10.000 de soldaţi, tancuri şi echipamente militare grele în Belarus, la graniţa cu Ucraina.

razboi ucraina rusia 18 octombrie 2022
Război în Ucraina, ziua 237. Bombardamentele au continuat în orașele ucrainene din centrul și sudul țării | Rusia mobilizează forţe importante în Belarus Sursa foto: Hepta | Abaca Press
de Redacția Antena 3 CNN    |    18 Oct 2022   •   22:18

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Bomba nucleară tactică B61, pusă la lucru în exercițiul masiv al NATO în Europa
  • "Protestele violente reizbucnite la Paris sunt cea mai bună veste pentru Putin", spune analistul Bogdan Chirieac
  • Vladimir Putin ar putea fi lichidat precum Osama bin Laden
  • Omul instalat de Putin în Herson recită o poezie din care reiese că "Rusia e peste tot, de la Washington la Sidney, de la Praga la București"
  • Berlusconi a "reluat relațiile" cu Putin, care i-a trimis de ziua sa 20 de sticle de vodcă
  • Parlamentul Estoniei declară regimul lui Putin drept "terorist"
  • Regiunile din Ucraina pe care Rusia le-a anexat ilegal sunt sub "protecția nucleară" a Moscovei, anunță Kremlinul
  • Aproape o treime dintre centralele electrice din Ucraina, distruse de bombardamentele rușilor spune Zelenski
  • Rusia trimite tancuri şi echipamente de artilerie la graniţa Ucrainei cu Belarus
  • Bombardamentele au continuat peste noapte în orașele ucrainene din centrul și sudul țării
  • Volodimir Zelenski va publica o colecţie de discursuri de război drept „strigătul de luptă pentru lume”
  • Cel puţin patru oameni au murit în valurile de atacuri cu drone la Kiev. Un imobil locuit şi Gara centrală din capitala ucraineană, între ţinte
  • Ucraina a cerut luni excluderea Rusiei din G20, cu o lună înainte de un summit prevăzut în Indonezia
  • Zelenski afirmă că numărul ruşilor ucişi ca urmare a invadării Ucrainei "se apropie de 65.000"

Update 22 :17 Discuție între Liz Truss și Emmanuel Macron despre sprijinul pentru Ucraina

Premierul britanic Liz Truss și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și despre aprofundarea cooperării bilaterale între cele două țări, potrivit Reuters.

Premierul britanic Liz Truss și președintele francez Emmanuel Macron au discutat marți, la telefon, despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și despre aprofundarea cooperării bilaterale, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului de la Downing Street.

„Ei au convenit că Marea Britanie și Franța vor continua să colaboreze îndeaproape cu aliații pentru a sprijini Ucraina și pentru a ne coordona răspunsul la agresiunea rusă”, a declarat purtătorul de cuvânt.

„Premierul și președintele Macron au salutat, de asemenea, recenta oportunitate de a se întâlni personal la summitul liderilor de la Praga și au așteptat cu nerăbdare să continue să aprofundeze cooperarea bilaterală”, a mai spus acesta.

Update 20:37 NATO va furniza Ucrainei sisteme de bruiaj antidronă

Alianţa Nord-Atlantică va furniza Ucrainei sute de sisteme de bruiaj antidronă, a declarat marţi seară secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de cotidianul Le Monde.

"Aceste sisteme vor ajuta Ucraina să facă faţă acestei ameninţări specifice a dronelor, inclusiv, bineînţeles, a dronelor de fabricaţie iraniană, care generează acum daune masive şi suferinţă", a declarat Jens Stoltenberg, prin videoconferinţă, la un seminar pe teme de securitate desfăşurat la Berlin.

Administraţia de la Kiev a raportat sute de atacuri comise de armata rusă cu drone de fabricaţie iraniană. Directorul Serviciului ucrainean de Informaţii Militare, Kirilo Budanov, a afirmat marţi că Iranul a furnizat Rusiei 1.750 de drone militare Shahed, iar Moscova a cerut aparate suplimentare.

Update 19:27 Statele NATO desfășoară în aceste zile exerciții militare de amploare, inclusiv cu forțele nucleare.

Exercițiile militare au loc într-un moment tensionat în relația cu Rusia, care duce, de aproape 8 luni, un război sângeros în Ucraina.

În contextul în care Moscova a amenințat că își va apăra noile teritorii anexate ilegal inclusiv cu ajutorul bombelor atomice, NATO exersează folosirea rachetelor nucleare americane amplasate în Europa, a căror prezență nu mai este, de multă vreme, un secret.

În cadrul exercițiilor sunt folosite replici ale armei nucleare tactice care poartă numele de B61.

O astfel de rachetă are 3,5 metri lungime, cântărește 320 de kilograme și costă 28 de milioane de dolari bucata.

În anii '60 din secolul trecut au fost construite peste 3.000 de astfel de arme în 13 variante, cu puteri explozive între 0,3 și 340 de kilotone.

"Principiul descurajării se bazează pe ideea că transparența și claritatea arată ce poți face și ce ești dispus să faci, pentru a oferi mai multă stabilitate. Ca atare, orice limitare a acestor semnale de descurajare ar fi inevitabil legată de creșterea riscului de escaladare", spune Arne Collatz, purtător de cuvânt Ministerul german al Apărării.

Update 18:30 Protestele violente au reizbucnit în capitala Franței.

Chemați în stradă de sindicate, oamenii furioși din cauza creșterii costului vieții s-au îmbrâncit cu jandarmii, au spart geamurile magazinelor și au scandat mesaje anti-guvernamentale.

Forțele de ordine au făcut eforturi extreme pentru a ține piept mulțimii. Jandarmii au tras cartușe cu gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari.

Mișcările de stradă sunt un semn rău pentru guvernul președintelui Emmanuel Macron, dar o veste bună pentru liderul rus Vladimir Putin, spune analistul de politică externă Bogdan Chirieac.

"S-ar putea ca aceste proteste să se extindă ca o molimă. Aceste proteste violente sunt, probabil, prima veste bună pentru Vladimir Putin, de la începutul războiului din Ucraina. Este lucrul pe care mizează Kremlinul că se va întâmpla, pentru a se slăbi sprijinul european pentru Ucraina. Tăierea gazului rusesc a adus criza energetică, apoi criza economică.Inflația s-a reflectat în prețuri.

Apoi, crizele politice multiple: guvernele n-au ținut de fiecare dată pasul cu ceea ce se petrece.

Și, în sfârșit, criza socială pe care o vedem acum pe străzile din Paris. Este ceea ce Putin a încercat să provoace și, iată, se întâmplă în acest moment. E un moment greu pentru Uniunea Europeană, în ansamblul său: tolerezi crima, barbaria, baia de sânge din Ucraina în numele prosperității și al confortului sau mergi până la capăt", a declarat Chirieac la News Hour with CNN.

Update 17:30 Parlamentul din Estonia a condamnat, marţi, anexările de teritorii ucrainene de către Moscova şi a calificat regimul de putere din Rusia drept "terorist".

Declarația a fost adoptată de 88 de deputați ai legislativului unicameral estonian, care numără 101 de parlamentari.

Zece deputați erau absenți în momentul votului iar trei s-au abținut.

Parlamentul estonian a mai calificat Federația Rusă drept "țară ce susține terorismul", potrivit unui comunicat al instituției menționate.

"Regimul (președintelui rus Vladimir) Putin, cu amenințările sale de atac nuclear, a făcut din Rusia cel mai mare pericol pentru pacea din Europa și din întreaga lume", adaugă documentul.

Anterior, o altă țară baltică a denunțat Rusia drept "sponsor al terorismului"

Această luare de poziție răspunde apelurilor repetate ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Parlamentul unei alte țări baltice, Letonia, a declarat în august Rusia "stat-sponsor al terorismului", acuzând Moscova de "genocid țintit împotriva poporului ucrainean".

Update 16:30 Silvio Berlusconi, liderul partidului Forza Italia, le-a spus parlamentarilor din formațiunea sa despre momentul în care Vladimir Putin i-a dăruit "douăzeci de sticle de vodcă" de ziua lui.

Berlusconi, fost premier, este "proaspăt" senator, după ce în alegerile legislative desfășurate în septembrie în Italia alianța condusă de Giorgia Meloni a obținut cele mai multe voturi.

Forza Italia se pregătește să intre la guvernare și ar urma să primească portofoliul Externelor pentru Antonio Tajani, după cum relatează presa italiană.

Fostul premier italian își sărbătorește ziua de naștere pe 29 septembrie.

El a împlinit 86 de ani luna trecută și a mărturisit că "a reluat legăturile" cu Vladimir Putin.

În perioada preelectorală, Berlusconi a ajuns în presa internațională cu o declarație la postul RAI 1, în care a spus că președintele rus a fost "forțat" să invadeze Ucraina pentru a înlocui guvernul lui Volodimir Zelenski cu "oameni decenți".

Liderul Forza Italia cultivă de zeci de ani o relație o liderul de la Kremlin și s-a arătat adesea favorabil acestuia în intervenții publice.

Update 15:40 Vladimir Putin ar putea fi lichidat precum Osama bin Laden.

Scenariul-şoc îi aparţine fostului vicepremier al Rusiei, Alfred Koch, aflat acum în exil, semnalează Antena 3 CNN.

Scenariul fostul demnitar rus e prezentat într-un articol apărut în presa ucraineană.

Potrivit lui Koch, oamenii din jurul liderului de la Kremlin nu pot acționa pentru înlăturarea lui, mai ales că taberele formate în cercul de putere din jurul lui Putin sunt dezbinate.

Pe această dezbinare se bazează și președintele rus, pentru a-și asigura supraviețuirea politică.

Din acest motiv, o intervenție a Occidentului pentru lichidarea lui Putin nu ar fi doar benefică, ci și necesară, susține fostul vicepremier rus.

Osama bin Laden, evocat de Alfred Koch pentru un posibil sfârșit al liderului de la Kremlin, a fost lichidat pe data de 2 mai 2011 în Pakistan, la Abbottabad, de un commando american aeropurtat.

Ordinul de eliminare a liderului Al Qaeda a fost aprobat de președintele american de atunci, Barack Obama.

Update 14:40 Kirill Stremousov, oficialul instalat de Moscova la șefia așa-numitei Administrații Militar-Civile din Herson, s-a filmat în timp ce recita o "poezie" din care reiese că Rusia acoperă întreaga lume.

Stremousov recită cu patos, în timp ce imagini menite să susțină versurile rulează în spatele său, într-o sincronizare perfectă.
"Rusia" din poezie pare să acopere tot, de la Washington la Sydney, fără a neglija Europa de Est sau Asia.

Inclusiv China e menționată. "Poezia" liderului rus, în continuare.

"Văd munți și văi, văd râuri și câmpii
E pământul rusesc care se întinde, este patria mamă
Văd Praga și Varșovia, Budapesta și București
Statul rus e peste tot, aici multe locuri dragi găsești!
Văd pagode în Sri Lanka, în Coreea și în China,
Oriunde îmi conduc tancul e patria mea iubită.
Văd Amazonul cu crocodili - pământ rusesc, e patria mamă.
Iată piramidele și Nilul bogat în apă, care spală țărmul rusesc.
Rușii mei, sunt mândru de voi!
Văd, în vale, Washingtonul, văd Dallas, văd Texas
Ce plăcut e să bei kvas rusesc în Rusia!
Soarele răsare peste Sydney, un ornitorinc se scaldă în iaz.
În difuzoare cântă imnul național rus,
Îmi încep ziua cu imnul național!"

Ultimele două versuri pot oferi o eventuală explicație pentru euforia poetică a liderului instalat de Moscova în Herson:

"Nativii americani fumează o pipă și o fac poștă cu mine /
Toți, din toată lumea, îi iubesc pe ruși, în patria mea mamă!"

Update 13:40 Cele patru regiuni ale Ucrainei pe care Rusia le-a anexat în ultimele săptămâni se află sub protecția arsenalului nuclear al Rusiei, transmite președinția rusă.

"Aceste teritorii sunt părți inalienabile ale Federației Ruse și securitatea lor este asigurată la același nivel ca restul teritoriului Rusiei", a spus, marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat la 30 septembrie anexarea a patru regiuni ucrainene: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

Anexarea a venit în urma unor așa-zise referendumuri, denunțate drept "o farsă" de Kiev și de aliații săi din Occident.

Regiunile anexate ilegal reprezintă aproximativ 18% din teritoriul Ucrainei.

În urma anexării, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret potrivit căruia orice negocieri cu actualul președinte rus sunt excluse.

Update 12:40 Rusia a continuat, marți, bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene, provocând întreruperi ale alimentării cu apă și curent electric la Kiev și în alte orașe.

În capitala ucraineană au fost semnalate explozii la scurt timp după ora locală 09:00.

Nori de fum au fost văzuți în zona unei centrale electrice din apropierea râului Nipru.

La vest de Kiev, orașul Jîtomîr a fost, și el, vizat de tirurile rusești iar apa și curentul electric au fost întrerupte în urma distrugerilor provocate de bombardamente.

Autoritățile locale au precizat că spitalele din oraș lucrează pe generatoarele de avarie.

În orașul Dnipro a fost distrusă o importantă instalație energetică iar oficialii locali au anunțat că iluminatul stradal va fi oprit.

Și la Harkov și Zaporojie au fost raportate bombardamente rusești.

Noile atacuri vin la o zi după ce Kievul a fost lovit de drone kamikaze, care au ucis la sol cel puțin cinci persoane.

Aparatele fără pilot, despre care se crede că sunt de fabricație iraniană, au ucis cel puțin patru oameni în orașul Sumî și au lovit infrastructura critică.

Autoritățile ucrainene spun că în valul de atacuri de marți Rusia a lansat rachete de pe bombardiere iar un proiectil lansat de un sistem S-300 a lovit o clădire de locuințe la Nikolaev, omorând o persoană.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat, marți, pe Twitter că în ultimele opt zile, 30% din centralele Ucrainei au fost distruse, motiv pentru care au avut loc întreruperi masive de electricitate în întreaga țară.

Update 11:40. Noul comandant al trupelor ruse din Ucraina e încrezător, cel puțin la nivel declarativ, într-o victorie. Potrivit presei ruseşti, acesta susţine că armata rusă are destule forțe pentru a conduce Ucraina spre o capitulare.

"Nu sunt dispus să mai sacrific alți soldați ruși într-un război de gherilă împotriva hoardelor de fanatici înarmați de NATO. Avem destule forțe și mijloace tehnice pentru a împinge Ucraina către o capitulare completă", a declarat cel care a devenit în urmă cu 10 zile comandantul şef al aşa-numitei "operațiunii militare speciale" din Ucraina.

Update 10:40. Rusia trimite în Belarus, la graniţa cu Ucraina, pe lângă 10.000 de soldaţi, şi echipamente grele: 170 de tancuri, 200 de vehicule blindate şi 100 de piese de artilerie şi mortiere.

Preşedintele Luşaşenko a descris această mobilizare ca fiind pur defensivă, după ce acuzat NATO că îşi sporeşte prezenţa militară în apropiere de Belarus şi că înarmează Polonia şi ţările baltice. Între timp, la Kiev cresc temerile că Rusia ar putea să folosească, din nou, Belarus pentru a lansa o ofensivă asupra nordului Ucrainei, aşa cum s-a întâmplat la începutul războiului, pe 24 februarie.

Update 09:10. Bombardamentele au continuat în noaptea de luni spre marți în marile orașe din centrul și sudul Ucrainei, după ce luni Kievul a fost lovit de „drone kamikaze".

Autoritățile regionale din Krivoi Rog au anunțat că o explozie s-a produs în partea de nord a orașului marți dimineața devreme.

„Ne aflăm în adăposturi", au spus autoritățile, potrivit Sky News.

Bombardamente au avut loc și în orașul Nikolaiev, situat în sudul țării. Acolo există cel puțin o victimă.

„În timpul nopții, Nikolaiev a fost din nou bombardat cu rachete S-300. Există o lovitură într-o clădire cu două etaje. Cadavrul unui bărbat a fost găsit sub dărâmături, operațiunile de căutare și salvare continuă. Începând cu ora 6.30 dimineața, electricitatea a fost restabilită în oraș", a declarat guvernatorul Vitaliy Kim pe Telegram.

Oficialii din orașul Dnipro au raportat și ei „pagube serioase" la infrastructura energetică a orașului după ce două rachete au lovit marți.

De asemenea, au fost raportate bombardamente în Jîtomîr, în vestul Ucrainei, și în Harkov, în nord-est. Primarul din Harkov, Ihor Terekov, a declarat că marți, în jurul orei 8.30, s-au auzit două explozii.

„Harkov sub foc intens-în cinci minute au avut loc două serii de explozii în oraș”, a spus primarul ucrainean.

Luni, cel puțin patru persoane au murit în capitala Kiev, după ce un atac cu drone a lovit orașul.

Update 08:00. Centrala nucleară ucraineană Zaporojie a pierdut din nou conexiunea la ultima linie electrică rămasă, a declarat directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Radio Europa Liberă.

Rafael Grossi a precizat într-o declaraţie că, în ciuda pierderii conectivităţii, centrala primeşte energie electrică de la reţea printr-un sistem de rezervă. O echipă de experţi ai AIEA prezentă la centrală a fost informată de către membrii personalului de exploatare că linia a fost deconectată în jurul orei locale 4 dimineaţa, a precizat Grossi.

Experţii AIEA au raportat că centrala primea electricitate externă prin intermediul postului de comutaţie al unei centrale termice din apropiere, în cadrul unui sistem de rezervă, a fost restabilită săptămâna trecută, a precizat Grossi.

Deşi cele şase reactoare ale centralei sunt oprite de săptămâni întregi, acestea au nevoie de o alimentare constantă cu energie electrică pentru a menţine răcirea reactoarelor şi alte funcţii esenţiale de siguranţă necesare pentru a preveni o topire.

Operatorul nuclear naţional ucrainean Enerhoatom a declarat că cauza pierderii conexiunii la 17 octombrie a fost bombardarea unei substaţii situate la distanţă de centrală.

Enerhoatom a precizat că Rusia vizează acum toate substaţiile care alimentează centralele nucleare ucrainene cu energie electrică.

Nu a existat niciun comentariu din partea companiei ruseşti de stat pentru energie nucleară cu privire la această acuzaţie.

Update 07:30. Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a declarat că războiul din Ucraina a pus capăt „lumii de după Războiul Rece"

„Ne aflăm într-un punct de inflexiune. Lumea de după Războiul Rece a ajuns la final și există o competiție intensă în curs de desfășurare pentru a modela ceea ce va urma. Iar în centrul acestei competiții se află tehnologia. Tehnologia ne va remodela în multe feluri economiile. Ne va reforma armatele. Va schimba viețile oamenilor de pe întreaga planetă. Și, prin urmare, este o sursă profundă de putere națională”, a spus Blinken.

În intervenţia sa video, şeful statului ucrainean nu a indicat unde au avut loc atacurile.

Forţele ruse au atacat cu zeci de drone mai multe oraşe, inclusiv capitala Kiev, în timpul orelor de vârf luni dimineaţă, ucigând cel puţin şapte persoane.

Cinci atacuri cu drone în Kiev au dus la moartea a patru persoane într-un bloc de locuinţe, printre care o femeie însărcinată, conform dpa. 

Război în Ucraina, 17 octombrie | Bombardamentele rusești au întrerupt alimentarea cu electricitate a centralei Zaporojie

Război în Ucraina, 16 octombrie | Clădirea administrației orașului Donețk a fost lovită de obuze

Război în Ucraina, 15 octombrie | Vladimir Putin ameninţă cu o catastrofă globală dacă NATO intră în confruntare cu Rusia

Război în Ucraina, 14 octombrie | Scenariul "escaladării verticale", care implică arma nucleară în Ucraina, ar putea fi pus în practică în două săptămâni

Război în Ucraina, 13 octombrie | Rusia semnalează că aşteaptă propuneri de negocieri din partea Occidentului

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Cele mai noi știri pe ANTENA 3 CNN
» Vezi toate știrile
Parteneri
x close