Război în Ucraina, ziua 387. Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Zelenski salută decizia "istorică" a CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele lui Putin
• Dmitri Medvedev: "Mandatul de arestare al CPI pentru Vladimir Putin are valoarea hârtiei igienice"
• Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război
• Kremlin: Rusia se așteaptă la o consolidare a relațiilor cu China în urma vizitei lui Xi Jinping
• Maia Sandu: "ȘOR are misiune de la Kremlin să aducă războiul în Republica Moldova!"
• Rusia promite că va distruge avioanele MiG 29 pe care Polonia și Slovacia au anunțat că le vor expedia Ucrainei
• Ministrul de Externe de la Kiev avertizează statele care au ignorat sau  'maltratat' Ucraina că vor plăti prețul atitudinii lor
• Ministrul rus al Apărării i-a decorat pe piloții care au provocat prăbușirea dronei americane în Marea Neagră
• Alertă în Marea Neagră! Rușii au trimis 21 de nave de război în zonă
• Liderul chinez Xi Jinping va vizita Rusia săptămâna viitoare
• Ploaie de rachete asupra regiunii Zaporojie în ultimele 24 de ore
• Rusia consideră esențială menținerea contactelor cu SUA, după incidentul din Marea Neagră
• Washingtonul nu trimite Kievului aparate F-16, după ce Polonia a decis să expedieze Ucrainei avioane MiG 29
• Comisie ONU: Rusia a comis crime de război în Ucraina
• Polonia a anunțat că trimite primele patru avioane de vânătoare MiG 29 în Ucraina
• Autoritățile de la Varșovia au arestat mai mulți suspecți care pregăteau diversiuni
• Manifestanți mobilizați de partidul pro-rus "ȘOR" au fost implicați în violențe la Chișinău

Update 21:52 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat, vineri seară, decizia "istorică" a Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

"Avem astăzi o decizie semnificativă a justiţiei internaţionale, într-un caz care prezintă perspective reale. Este o decizie istorică şi va conduce la responsabilitate istorică", a declarat Volodimir Zelenski, potrivit postului de televiziune CNN şi cotidianului Le Monde.

"În investigaţiile penale ale autorităţilor noastre, au fost consemnate peste 16.000 de cazuri de copii ucraineni deportaţi forţat de către forţele de ocupaţie. Dar numărul real al deportărilor ar putea fi mult mai mare. O astfel de operaţiune penală ar fi fost imposibilă fără ordinele principalului lider al statului terorist", a acuzat Volodimir Zelenski.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. "Astăzi, 17 martie 2023, Camera Preliminară numărul II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare în cazul a două persoane, în contextul crizei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova", comisar prezidenţial rus pentru Drepturile copiilor, a anunţat instanţa judiciară.

Preşedintele Rusiei "este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând cu data de 24 februarie 2022. Există motive rezonabile să credem că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate", subliniază instanţa judiciară. Mandatele de arestare au fost emise într-un caz care are legătură cu o investigaţie lansată de procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI) la cererea Ucrainei, care acuză Rusia că a deportat forţat mii de copii ucraineni din zonele de conflict.

Rusia a catalogat drept "revoltătoare" şi "nulă" decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, Moscova amintind că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei internaţionale.

Update 21:16 Suedia rămâne încrezătoare că va adera la NATO, în pofida deciziei Turciei de a continua procesul de ratificare a candidaturii Finlandei, dar nu și a Suediei, a declarat vineri ministrul de externe Tobias Billstrom.

"Se pune întrebarea când va deveni Suedia membră, nu dacă", a declarat Billstrom reporterilor. "În ceea ce privește securitatea noastră, poziția noastră este mai bună acum decât atunci când am depus cererea de aderare la NATO.", potrivit Reuters.

Update 19:21  Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, s-a alăturat corului reacțiilor de la Moscova care minimalizează importanța mandatului de arestare pentru crime de război emis pe numele lui Vladimir Putin de Curtea Penală Internațională, CPI.

"Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu mai este nevoie să explic unde trebuie folosită această hârtie", a scris Medvedev pe Twitter în limba engleză, terminându-şi mesajul cu un emoticon care simbolizează hârtia igienică.

Alte reacții din zona Kremlinului se înscriu în aceeași notă, dar fără emoticoane și trimiteri la hârtia igienică.

"Rusia, la fel ca un anumit număr de țări, nu recunoaște competența acestui tribunal. Prin urmare, din punct de vedere al legii, deciziile acestui tribunal sunt nule și neavenite", a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov

Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a denunțat deciziile "lipsite de sens" şi "insignifiante" ale CPI după anunțul privind emiterea unui mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, pentru crime de război.

Update 18:36 Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat, vineri, că a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina.

CPI a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.

Separat, instanța a emis un mandat de arestare pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, pentru aceleași acuzații.

Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele sale ar fi comis atrocități în timpul invaziei din Ucraina.

La începutul acestei săptămâni, presa internațională a relatat că este de așteptat ca instanța să emită astfel de mandate, primele din ancheta sa privind conflictul din Ucraina.

Update 16:06 Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut apel la forțele politice din țară pentru susținerea aderării la Uniunea Europeană și a lansat o serie de acuzații în special către membrii partidului pro-rus "ȘOR".

În discursul susținut, vineri, în Parlamentul de la Chișinău, Sandu a solicitat, totodată, guvernului condus de Dorin Recean acțiuni ferme pentru a opri tentativele de destabilizare a țării și a îndemnat cetățenii să fie atenți la informațiile false.

"În Parlamentul nostru sunt partide care încă nu au condamnat războiul. Sunt agenți ai Kremlinului care, după ce au furat miliarde, stau acum la căldură și se folosesc de cetățenii noștri aflați în nevoie. Cu greu am dat jos de la putere găștile de bandiți și unii deja se fac luntre și punte pentru a vinde țara Kremlinului (...)

Gruparea ȘOR are o misiune clară de la Kremlin și FSB: să aducă războiul în Moldova. Scopul lor este să organizeze destabilizări și să dea jos prin violență guvernarea aleasă în mod democratic", a acuzat Maia Sandu.

"Pentru că armata rusă nu poate ajunge pe teritoriul țării noastre, Kremlinul încearcă să destabilizeze situația din interior, plătind cu bani murdari hoții din Moldova (...) Am reușit să menținem pacea și ordinea până acum. De fiecare dată când au existat încercări de a provoca haos, de a aduce violență în țară, instituțiile noastre au reușit să descopere și să prevină asemenea lucruri. Cât voi fi președinte, Moldova va sta dreaptă", a promis ea.

Update 15:02 Rusia și China intenționează să își consolideze relațiile și să aprobe un plan de dezvoltare a cooperării economice, fiind în discuție și o cooperare militară, cu ocazia vizitei la Moscova a președintelui Xi Jinping.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul chinez Xi Jinping vor semna documente care atestă apropierea legăturilor și intenționează, de asemenea, să discute despre războiul din Ucraina, spune consilierul prezidențial rus pe probleme de relații internaționale, Iuri Ușakov, citat de CNN.

Într-un interviu pentru TASS, oficialul rus a declarat că "Moscova apreciază foarte mult poziția echilibrată a conducerii chineze". 

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, precum și șeful Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară, vor lua parte la discuțiile pe tema "cooperării tehnico-militare", a precizat Iuri Ușakov. 

În contextul vizitei lui Xi Jinping în Rusia, în perioada 20 - 22 martie anul curent, cei doi șefi de stat vor publica, fiecare, articole în presa rusească și, respectiv, chineză pentru a-și exprima evaluările privind relațiile dintre națiunile lor, în urma discuțiilor, notează TASS, conform CNN

Update 14:40 Rusia a promis că va distruge avioanele MiG 29 pe care Polonia și Slovacia au anunțat că le vor expedia Ucrainei.

Este vorba despre patru astfel de aparate pe care a Polonia a comunicat, joi, că le va trimite și de alte 13 din Slovacia, conform unui anunț făcut, vineri, de prim-ministrul slovac Eduard Heger.

Dmitri Peskov a minimalizat importanța acestor anunțuri și a spus că deciziile respective reprezintă "încă un exemplu" al modului în care membrii NATO "își sporesc nivelul de implicare directă" în conflictul din Ucraina.

El a avertizat că Rusia va distruge avioanele trimise Kievului.

"În cursul operațiunii militare speciale, toate aceste echipamente vor fi distruse", a susținut purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Peskov a mai spus că, aparent, aceste țări (care au anunțat că trimit avioane, n.r.) sunt "implicate în eliminarea echipamentelor militare vechi și inutile".

Slovacia a comandat avioane de luptă F-16 din SUA în 2018 pentru a înlocui vechile aparate MiG-29 din era sovietică, amintește Reuters.

Update 13:46 Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat că țara sa va ține cont de atitudinea statelor lumii față de Ucraina, odată ce războiul se va fi încheiat.

Într-un amplu interviu acordat postului public britanic de televiziune BBC, șeful diplomației ucrainene (foto) a afirmat că alegerile făcute de fiecare țară după invadarea Ucrainei de către Rusia "vor fi luate în considerare la construirea relațiilor viitoare".

"Dacă cineva din această lume crede că felul în care o țară sau alta a tratat Ucraina în cele mai întunecate momente ale istoriei sale nu va fi luat în considerare atunci când vom construi relațiile viitoare, (înseamnă că) acești oameni pur și simplu nu știu cum funcționează diplomația", a avertizat el.

Kuleba a subliniat că "războiul este un moment al alegerilor" și că "fiecare alegere va fi contabilizată".

Ucraina a primit sprijin militar și economic din partea țărilor occidentale după invazia rusă însă alte țări din Africa, Asia și America de Sud s-au ținut departe de Kiev din diferite motive, cum ar fi îngrijorarea față de costurile economice ale conflictului sau simpatiile istorice față de Rusia.

În legătură cu aceste state, ministrul ucrainean a subliniat că acelea care nu au ajutat țara sa ori au "maltratat-o" vor trebui "să plătească prețul" pentru această atitudine, notează BBC.

În interviul pentru postul britanic, Dmitro Kuleba a mai susținut că nu există niciun semn din partea Rusiei că ar dori să negocieze cu Ucraina pentru a pune capăt conflictului.

Update 12:46 Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, i-a decorat pe cei doi piloți ai avioanelor de luptă Su-27 care au interceptat și doborât o dronă americană în apropierea spațiului aerian utilizat de Rusia pentru campania sa militară din Ucraina.

Drona s-a prăbușit marți în Marea Neagră, în prima înfruntare directă cunoscută dintre Rusia și SUA de la declanșarea războiului din Ucraina.

Anunțând distincțiile acordate, partea rusă a repetat versiunea sa asupra evenimentelor, conform căreia avioanele Suhoi nu au avut contact fizic cu drona.

"Ca urmare a unei manevre bruște, în jurul orei 09:30, ora Moscovei, vehiculul aerian MQ-9 fără echipaj uman s-a angajat într-un zbor necontrolat și a intrat în coliziune cu suprafața apei", susține Ministerul Apărării de la Moscova.

La rândul său, armata americană afirmă că avioanele ruse s-au apropiat de drona  MQ-9 Reaper în timpul unei misiuni de recunoaștere deasupra Mării Negre, în spațiul aerian internațional.

Potrivit oficialilor de la Pentagon, avioanele de luptă rusești au hărțuit drona şi au eliberat combustibil deasupra ei în timpul incidentului care a durat 30-40 de minute, iar apoi unul dintre ele a lovit elicea propulsoare a vehiculului fără pilot, provocându-i prăbușirea.

Pentagonul a dat publicității, joi, o înregistrare video editată de 40 de secunde în care poate fi văzut un avion rusesc apropiindu-se în aer de drona americană și eliberând combustibil în apropiere de ea. În alte imagini se vede elicea avariată a aparatului de zbor.

Update 11:50. Slovacia va trimite 13 avioane de luptă MiG 29 în Ucraina, a declarat, vineri, prim-ministrul Eduard Heger, devenind al doilea membru al NATO care a promis aeronave după Polonia.  

”Promisiunile trebuie respectate și când președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut mai multe arme, inclusiv avioane de luptă, am spus că vom face tot posibilul. Mă bucur că alții fac la fel”, a spus Heger pe Twitter.

Ajutorul militar este cheia, a adăugat el, pentru a se asigura că Ucraina și Europa se pot apăra împotriva Rusiei, scrie CNN. 

Update 11:00. Este alertă în Marea Neagră după ce Rusia a adus un număr extrem de mare de nave de război în zonă, la scurt timp după doborârea dronei americane, scrie CNN care citează Comandamentului Operațional de Sud al Ucrainei.

Între timp, tensiunea în zonă crește, mai ales că Rusia ar fi recuperat mai multe fragmente din drona americană doborâtă în Marea Neagră.

La rândul lor, Statele unite au trimis o altă dronă în zonă ca să vadă dacă rușii caută resturile aparatului de zbor prăbușit. 

Update 10:00. ”La invitația președintelui Vladimir Putin al Federației Ruse, președintele Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Rusia în perioada 20-22 martie”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Hua Chunying, într-o declarație pe site-ul ministerului. 

Va fi prima vizită a lui Xi în Rusia de când Putin a invadat Ucraina anul trecut. 

Kremlinul a confirmat că vizita va avea loc, spunând că cei doi lideri vor discuta despre „cooperare strategică”. 

”În timpul discuțiilor, vor fi discutate chestiuni de actualitate ale dezvoltării în continuare a relațiilor de parteneriat cuprinzătoare și a cooperării strategice între Rusia și China”, a declarat vineri Kremlinul, potrivit CNN.

”Este planificat și un schimb de opinii în contextul aprofundării cooperării ruso-chineze pe arena internațională”, a adăugat Kremlinul. ”Vor fi semnate o serie de documente bilaterale importante.” 

Update 09:00. Ucraina a raportat faptul că, în ultimele 24 de ore, forțele ruse au bombardat 13 așezări din regiunea Zaporojie.   

Zaporojie este una dintre regiunile parțial ocupate ale Ucrainei pe care Federația Rusă pretinde că le-a anexat, scrie theguardian.com. 

Rusia consideră esenţială menţinerea contactelor cu SUA, după incidentul din Marea Neagră

Administraţia de la Moscova a transmis, joi seară, că menţinerea contactelor cu Washingtonul este esenţială pentru evitarea escaladării crizei generate de incidentul aerian din Marea Neagră, soldat cu prăbuşirea unei drone militare a SUA.

"Credem că este important să menţinem deschise liniile de comunicaţii şi facem acest lucru", a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, citată de postul de televiziune CNN.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vorbit miercuri, prin telefon, cu ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, după incidentul cu drona militară a SUA prăbuşită în Marea Neagră. De asemenea, Mark Milley, şeful Statului Major Interarme din SUA, a avut o conversaţie cu generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al forţelor militare ruse, potrivit agenţiei The Associated Press.

Washingtonul şi Moscova îşi atribuie reciproc responsabilitatea pentru incidentul aerian produs marţi deasupra Mării Negre, soldat cu prăbuşirea unei drone militare de tip MQ-9 a Statelor Unite. Lloyd Austin a transmis un avertisment Rusiei, cerându-i să acţioneze în mod "sigur şi profesionist". "Acest episod periculos intervine într-un context de acţiuni agresive şi riscante efectuate de piloţi ruşi în spaţiul aerian internaţional. Statele Unite vor continua să trimită aparate de zbor oriunde permite dreptul internaţional. Rusia are obligaţia de a utiliza aeronavele militare în mod sigur şi profesionist", a declarat Lloyd Austin.

În schimb, Administraţia de la Moscova a cerut Washingtonului să evite incursiunile aeriene în apropierea spaţiului aerian al Rusiei şi în apropierea zonelor din sud-estul Ucrainei ocupate de armata rusă. Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, a afirmat că drona militară americană prăbuşită marţi în Marea Neagră se apropia "deliberat şi în mod provocator" de spaţiul aerian rus, astfel că forţele aeriene ruse au fost nevoite să reacţioneze.

Război în Ucraina, 16 martie | Concluzia Comisiei de investigații a ONU: Rusia a comis crime de război în Ucraina 

Război în Ucraina, 15 martie | Moscova anunță că va încerca să recupereze drona americană trimisă pe fundul Mării Negre de avioane rusești

Război în Ucraina, 14 martie | Vladimir Putin spune că miza conflictului este existenţa Rusiei | Zelenski cere consolidarea rezistenţei

Război în Ucraina, 13 martie | Rusia și-a mărit numărul de nave dotate cu rachete din Marea Neagră

Război în Ucraina, 12 martie | Sute de militari ruși și ucraineni au murit în ultimele 24 de ore la Bahmut