Război în Ucraina, ziua 205. Zelenski susține că există dovezi de tortură și crime de război în nord-estul recucerit

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Zelenski susține că există dovezi de tortură și crime de război în nord-estul recucerit
• Putin către premierul Indiei: Rusia va "face totul" pentru a opri conflictul din Ucraina
• Procurorul general al separatiștilor din Lugansk, ucis într-o explozie
• Germania se declară gata să preia "răspunderea principală" pentru securitatea Europei
• Majoritatea celor îngropați în cimitirul improvizat din Izium sunt civili, anunță șeful poliției
• Consiliul Guvernatorilor al AIEA cere Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie
• Șeful grupului de mercenari ruși Wagner şi liderul cecen Ramzan Kadîrov caută să mobilizeze noi luptători pentru războiul din Ucraina
• Reacția Casei Albe, după întâlnirea dintre Vladimir Putin și Xi Jinping
• Volodimir Zelenski, declarații alături de Ursula von der Leyen, după accidentul de mașină
• Xi Jinping și Vladimir Putin s-au întâlnit în Uzbekistan.
• Rușii au bombardat din nou la Krivoi Rog
• O delegație a alianței militare conduse de Rusia s-a deplasat la Erevan, după armistițiul dintre forțele armene și azere
• Ursula von der Leyen a discutat la Kiev cu Volodimir Zelenski
• Rusia a lansat opt rachete asupra orașului natal al lui Zelenski, Krivoi Rog
• Ucraina a eliberat aproximativ 388 de localități din Harkov, din 6 septembrie

Update 16 septembrie, ora 20:30 Adunarea Generală a ONU a votat pentru a-i permite președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să se adreseze celei de-a 77-a sesiuni a Adunării prin legătură video, scrie CNN.

Votul a fost de 101 voturi pentru, șapte împotrivă și 19 abțineri.

Țările care au votat împotrivă au fost Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Nicaragua, Siria și Cuba.

China s-a abținut.

Dezbaterea generală din cadrul Adunării va avea loc între 20 și 26 septembrie.

Update 16 septembrie, ora 19:15 Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că mulți ucraineni au fost îngropați în diferite locuri din nord-estul recent recucerit, inclusiv familii întregi și persoane care au fost torturate, relatează Reuters.

Într-un interviu acordat în biroul său, el a declarat pentru Reuters că o anchetă este în curs de desfășurare cu asistență internațională și că există dovezi ale unor crime de război comise de ruși în acele zone.

"În prezent, există 450 de persoane moarte, îngropate. Dar mai sunt și altele, morminte separate ale multor persoane. Oameni torturați. Familii întregi în anumite teritorii", a spus el.

Întrebat dacă există dovezi ale unor crime de război, el a spus: "Toate sunt acolo. Comisii de anchetă cu parteneri internaționali, comisii de anchetă comune", a spus el.

"Procurorii noștri lucrează, de asemenea, cu cei internaționali. Există unele dovezi și se fac evaluări, ucrainene și internaționale, iar acest lucru este foarte important pentru noi, pentru ca lumea să recunoască acest lucru."

Rusia neagă că ar fi vizat civili și a declarat în trecut că acuzațiile de încălcare a drepturilor omului sunt o campanie de denigrare.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Synhubov, a declarat vineri reporterilor, la unul dintre locurile de înmormântare din orașul Izium, că unele corpuri exhumate acolo au fost găsite cu mâinile legate.

Moscova nu a făcut niciun comentariu cu privire la descoperirile din Izium.

Update 16 septembrie, ora 18:20 Președintele rus Vladimir Putin i-a spus premierului indian Narendra Modi că Rusia va "face totul" pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, potrivit unui comunicat al Kremlinului citat de CNN.

Cei doi lideri s-au întâlnit la finalul unui summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai la Samarkand, în Uzbekistan.

Putin a acuzat Ucraina pentru continuarea conflictului. Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.

Comunicatul Kremlinului îl citează pe Putin spunându-i vineri lui Modi: "Cunosc poziția dumneavoastră în ceea ce privește conflictul din Ucraina, preocupările pe care le exprimați în mod continuu. Vom face totul pentru ca toate acestea să se încheie cât mai curând posibil. Din nefericire, conducerea Ucrainei și-a anunțat refuzul de la procesul de negociere și că dorește să-și atingă obiectivele prin mijloace militare".

La începutul războiului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut în mod repetat lui Putin să poarte negocieri cu el. Săptămâna trecută, Zelenski a declarat că negocierile cu Federația Rusă sunt în prezent "imposibile".

Joi, în cadrul unei întâlniri cu președintele chinez Xi Jinping, Putin a recunoscut, de asemenea, "întrebările și preocupările" Chinei cu privire la conflictul din Ucraina.

Update 16 septembrie, ora 16:30 În Lugansk, pe teritoriul autoproclamatei Republici Populare (LPR) din estul separatist la Ucrainei, procurorul general și adjuncta sa au fost uciși vineri, într-o explozie produsă în sediul unde lucrau.

Anunțul a fost făcut Leonid Pasecinik, liderul pro-rus din Lugansk.

"Astăzi, în urma unui act terorist, procurorul general al LPR, Serghei Gorenko, și adjuncta sa, Ekaterina Steglenko, au fost uciși. Explozia, care s-a produs în clădirea Parchetului general (...) arată că regimul de la Kiev a depășit toate limitele acceptabilului', a anunțat Pasecinik pe Telegram.

El nu a dat alte detalii despre atentat, dar a afirmat că autoritățile separatiste sunt în căutarea unor "persoane ce au legătură cu această crimă".

Update 16 septembrie, ora 14:30 Forțele militare din Germania trebuie să devină armata echipată cel mai bine din Europa iar Berlinul este pregătit să-și asume o "răspundere principală" în garantarea securității Europei.

Declarația a fost făcută vineri de cancelarul Olaf Scholz.

"În contextul în care suntem cea mai populată țară și avem cea mai mare putere economică (...) armata Germaniei trebuie să devină piatra de temelie a apărării convenționale din Europa și cea mai bine echipată forță din Europa", a declarat Scholz reporterilor la o conferință dedicată forțelor armate și desfășurată la Berlin.

"O afirmăm cu o claritate convingătoare: Germania este pregătită să-și asume responsabilitatea principală pentru securitatea continentului nostru", a continuat șeful guvernului german.

Cancelarul a reamintit că forțele armate germane și-au asumat prea mult timp alte roluri, între care "forarea puțurilor, asigurarea ajutorului umanitar, stoparea inundațiilor, asistarea procesului de vaccinare în timpul pandemiei".

Olaf Scholz a mai estimat că Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mult mai mare în cadrul NATO, pe fondul războiului purtat de Rusia în Ucraina.

Update 16 septembrie, ora 13:30 Majoritatea oamenilor îngropați în cimitirul improvizat de la Izium, în Ucraina, sunt civili.

O declarație în acest sens a fost făcută vineri de șeful poliției, Igor Kilmenko.

Anterior, autoritățile ucrainene au anunțat că au descoperit o groapă comună cu 450 de cadavre în Izium și au afirmat că aceasta este o dovadă a crimelor de război comise de trupele ruse.

Moscova nu replicat încă acuzațiilor aduse.

"La o estimare preliminară, sunt civili. Deși avem informații că acolo sunt (îngropați) soldați, încă nu am recuperat nici măcar un militar", a precizat Igor Klimenko.

Rus askerlerin terk ettiği İzyum'da yüzlerce sivilin gömüldüğü toplu mezarın görüntüleri ortaya çıktı. pic.twitter.com/1tdCu6AI3Q

— SİYAH ORDU (@siyah_ordu) September 16, 2022

Cimitirul improvizat, în care s-ar afla îngropate peste 400 de persoane, a fost localizat după eliberarea orașului de către forțele ucrainene.

Fotografii din locație, în care sunt vizibile numeroase cruci de lemn, au apărut pe rețelele sociale.

Izium s-a aflat sub ocupație rusească luni de zile, dar a fost recucerit în timpul contraofensivei lansate de Kiev în ultimele săptămâni.

Update 16 septembrie, ora 08.30. Un cimitir improvizat, în care se află 440 de morminte, a fost descoperit în Izium, după ce orașul a fost eliberat de forțele ucrainene, potrivit Sky News.

Orașul Izium s-a aflat sub ocupație rusească luni de zile, dar a fost recucerit în timpul ofensivei ucrainene din ultimele săptămâni.

Un loc de înmormântare în masă care conținea aproximativ 440 de morminte a fost găsit în orașul ucrainean după ce a fost eliberat de sub controlul rusesc, a declarat un ofițer de poliție de rang înalt pentru Sky News.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat faptul că a fost găsit un „sit de înmormântare în masă", dar a spus că "informații clare și verificate" vor fi publicate vineri.

„Vrem ca lumea să știe ce se întâmplă cu adevărat și la ce a dus ocupația rusească", a declarat Volodimir Zelenski în ultimul său discurs adresat națiunii.

O imagine difuzată de șeful său de stat major arată mai multe cruci de lemn ieșite din movilele din pământ, înconjurate de copaci. Toate cadavrele vor fi examinate de specialiști.

„O înmormântare în masă a fost găsită în Izium, regiunea Harkov. Procedurile necesare au început deja. Toate cadavrele vor fi exhumate și trimise pentru examinare medico-legală... Rusia este o țară de criminali. Un stat sponsor al terorismului", a anunțat Andriy Yermak.

Președintele Volodimir Zelenski a subliniat că Ucraina se așteaptă să primească în acest an următoarea parte din asistența macrofinanciară de 8 miliarde de euro din partea Uniunii Europene. Liderul de la Kiev a spus acest lucru în cadrul unui briefing cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

El a mulțumit Parlamentului European, care a aprobat astăzi alocarea a 5 miliarde de euro de asistență macrofinanciară pentru Ucraina - prima parte a sumei totale de 8 miliarde de euro, precum și pentru alocarea a 100 de milioane de euro de către Uniunea Europeană pentru restaurarea a 74 de școli din Ucraina.

"Astăzi am discutat despre posibilitatea de a primi următoarea parte înainte de sfârșitul acestui an", a subliniat președintele ucrainean, relatează Unian.

Zelenski a mai spus că a discutat cu von der Leyen despre posibilitatea de a pregăti și oferi Ucrainei asistență macrofinanciară pentru anul viitor.

La rândul său, von der Leyen a declarat că este încântată că Parlamentul European a adoptat astăzi o decizie corespunzătoare.

"5 miliarde de euro pot fi transferate ucrainei la jumătatea lunii octombrie ... Am convenit asupra unor măsuri suplimentare", a spus ea.

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a anunțat alocarea de asistență macrofinanciară din partea UE Ucrainei în valoare de 8 miliarde de euro.

La 15 septembrie 2022, Parlamentul European a aprobat alocarea a 5 miliarde de euro de asistență macrofinanciară pentru Ucraina.

534 de deputați au votat "pentru" decizia corespunzătoare, 30 au votat împotrivă, 26 s-au abținut.

În special, deputații PE au dat undă verde alocării unui împrumut macrofinanciar de 5 miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina să-și îndeplinească nevoile acute de microfinanțare cauzate de invazia rusă.

Aceasta este a doua și cea mai mare tranșă din pachetul de sprijin financiar al UE, în valoare totală de 9 miliarde de euro, din care 1 miliard au fost deja alocate Ucrainei.

Dear Volodymyr @ZelenskyyUA, thank you so much for the award of the First Class of the Order of Yaroslav the Wise.

This is a great honour.

I accept it in the name of all EU citizens.

And as a symbol of our strong bond. pic.twitter.com/6W8JPLTao3

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 15, 2022

Germania va furniza încă două lansatoare multiple de rachete Ucrainei, a declarat joi ministrul Apărării, Christine Lambrecht.

"Am decis să livrăm încă două lansatoare multiple de rachete MARS II, inclusiv 200 de rachete, Ucrainei", a declarat aceasta la o conferință a Bundeswehr.

Instruirea operatorilor ucraineni ar urma să înceapă în septembrie, a precizat ea.

"În plus, vom trimite Ucrainei 50 de transportoare blindate pentru trupe Dingo", a anunțat Lambrecht, referindu-se la un vehicul blindat pe care armata germană l-a folosit pe scară largă în timpul operațiunii militare a NATO în Afganistan.

Ea a mai spus că un acord privind un schimb de vehicule de luptă de infanterie cu Grecia și Ucraina este aproape finalizat, ceea ce înseamnă că Germania va preda în curând 40 de IFV-uri Marder Greciei, în timp ce Grecia, la rândul său, va transmite 40 dintre IFV-urile sale BMP-1, de fabricație sovietică, Ucrainei.

În cursul zilei de joi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Europa ar trebui să sprijine Ucraina cu tancuri, deoarece ucrainenii dovedesc că se pot apăra singuri dacă dispun de mijloacele militare adecvate.

"Dacă ei spun că au nevoie de tancuri, atunci ar trebui să luăm în serios și să le livrăm", a declarat von der Leyen, care s-a aflat joi la Kiev.

Există o dezbatere din ce în ce mai aprinsă cu privire la faptul dacă Berlinul ar trebui să sprijine Ucraina cu tancuri, o cerere pe care Germania a respins-o până acum.

Război în Ucraina, 15 septembrie | AIEA cere Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie

Război în Ucraina, 14 septembrie | Secretarul general al ONU:  "Suntem departe de sfârșitul războiului"

Război în Ucraina, 11 septembrie | Oficial ucrainean: Peste 40 de așezări din regiunea Harkov au fost eliberate