Cele mai importante evenimente din ultimele ore:
- Putin acuză din nou Occidentul că alimentează conflictul din Ucraina
- Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene: stocurile de rachete balistice ale Moscovei sunt pe sfârșite
- Un avion militar rus a escortat o aeronavă de recunoaştere germană, deasupra Mării Baltice
- Peste 7.000 de civili au fost ucişi în confruntările militare din Ucraina, potrivit ONU
- Recep Erdogan i-a propus din nou lui Vladimir Putin să joace rol de mediator în Ucraina
- Ministrul britanic de Externe se declară "bucuros" că a fost sancționat de Rusia
- Bilanțul atacului rusesc asupra unei clădiri din Dnipro a ajuns la 40 de morți
- Autoritățile din Sevastopol spun că armata rusă a doborât în mare 10 drone ucrainene
- Ministrul Apărării din Germania a demisionat, pe fondul presiunilor vizând creșterea sprijinului militar pentru Ucraina
- Aviația militară din Rusia și Belarus a început exerciții comune
- Moscova neagă că a bombardat imobilul din Dnipro unde au fost uciși cel puțin 36 de oameni și spune că vinovați sunt ucrainenii
- Flota rușilor din Marea Neagră ”a lansat doar jumătate din rachetele pregătite”
Update 22:00 Vladimir Putin a vorbit cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a reafirmat disponibilitatea de a juca rol de mediator pentru oprirea conflictului din Ucraina.
"Vladimir Putin a atras atenţia asupra liniei distructive a regimului de la Kiev, care se bazează pe intensificarea ostilităţilor cu sprijinul sponsorilor occidentali, care au suplimentat volumul de armament şi echipamente militare livrate Ucrainei", a transmis Kremlinul, potrivit postului de televiziune CNN.
"Un exemplu despre politica ipocrită a Kievului a fost respingerea propunerii de armistiţiu în perioada Crăciunului Ortodox" pe stil vechi, a subliniat Kremlinul.
"La iniţiativa părţii turce şi ţinând cont de recentele contacte de la Ankara, comisarii pentru drepturile omului din Rusia şi Ucraina vor discuta despre schimburi de prizonieri, în special despre cei răniţi", a subliniat Preşedinţia Rusiei, anunţând şi iniţiative de intensificare a cooperării bilaterale cu Turcia.
Update 21:00 Rusia își intensifică utilizarea sistemelor de apărare aeriană S-300 și S-400 pentru a efectua lovituri asupra țintelor terestre, ceea ce sugerează că stocurile de rachete balistice ale Moscovei sunt pe sfârșite, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, citat de Reuters.
Iuri Ihnat a citat serviciile de informații ucrainene care au afirmat că Rusia mai are mai puțin de 100 de rachete balistice Iskander. El a spus că Rusia folosea, în schimb, sistemele sale S-300 și S-400 „datorită abundenței de muniție”.
„Inamicul încearcă să își folosească potențialul, pentru că există multe rachete S-300 deja fabricate, (Rusia) este un producător al acestor rachete și le folosește deja în acest fel”, a declarat el.
Update 19:40 Ministerul rus al Apărării a anunţat astăzi că a trimis un avion de vânătoare pentru interceptarea unei aeronave de recunoaştere a Germaniei, într-un incident produs în spaţiul aerian internaţional, deasupra Mării Baltice.
Potrivit Centrului Naţional rus pentru Controlul Apărării, un organism din cadrul Ministerului Apărării de la Moscova, avionul militar german de tip P-3 Orion se apropia de frontiera Rusiei, dar a schimbat direcţia şi s-a îndepărtat imediat ce a fost trimisă o aeronavă de vânătoare Suhoi Su-27, informează agenţia Reuters.
"Zborul avionului de vânătoare rus s-a derulat prin respectarea strictă a reglementărilor internaţionale", fără a se apropia periculos de cealaltă aeronavă, subliniază autorităţile militare ruse, potrivit agenţiei Interfax.
Incidentul aerian intervine pe fondul tensiunilor intense dintre Rusia şi NATO din cauza invaziei militare ruse în Ucraina.
Update 19:00 Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite (UNHCR) a anunțat, luni, că în confruntările militare din Ucraina au fost ucişi cel puţin 7.031 de civili de la începutul invaziei militare rusă, în 24 februarie 2022.
"Cele mai multe victime civile sunt rezultatul utilizării armelor explozive cu rază lungă de acţiune, în special artilerie grea, sisteme de rachete multiple, alte tipuri de rachete şi efectuarea de raiduri aeriene", precizează UNHCR.
Experţii Naţiunilor Unite atrag atenţia că numărul victimelor civile ar putea fi mult mai mare, întrucât nu dispun de informaţii exacte din zonele unde au loc în prezent confruntări militare intense.
UNHCR raportează doar persoanele decedate şi nu atribuie responsabilitatea uneia sau alteia dintre părţile beligerante.
Update 18:21 În memoria celor uciși, sâmbătă, la Dnipro, autoritățile de la Kiev au decretat trei zile de doliu național.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că operațiunile de salvare vor continua la fața locului cât timp va fi nevoie.
Șansele de a mai găsi pe cineva în viață scad cu timpul și bilanțul deceselor va crește, cel mai probabil, dat fiind că, la nivelul zilei de luni, erau încă zeci de dispăruți.
Luni, bilanțul a urcat la 40 de morți, între care trei copii și un antrenor de box faimos în Ucraina, Mihailo Korenovsky.
Racheta folosită de ruși nu a fost nici detectată, nici interceptată de sistemul de apărare antiaerian ucrainean.
"Ucrainenii se declară absolut siguri că racheta care a lovit această clădire este de tip Kh-22. Este o rachetă de croazieră, destinată în mod normal lovirii portavioanelor, prevăzută cu un focos de peste o tonă. A distrus pur şi simplu clădirea, îngropând zeci de oameni dedesubt", a relatat Fred Pleitgen, corespondent CNN.
Kh-22 este dotată cu un focos de 1.000 de kilograme
Ucrainenii își pun speranța în ajutorul militar occidental pentru ca astfel de tragedii să fie prevenite în viitor.
Update 18:10 Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a discutat luni cu omologul rus, Vladimir Putin, căruia i-a reitarat oferta de a media în eventuale negocieri cu Ucraina.
"În cursul conversaţiei, preşedintele Erdogan a reafirmat că Turcia este pregătită să își asume sarcina de a facilitare şi mediere pentru a se ajunge la o pace durabilă între Rusia şi Ucraina", a comunicat Preşedinţia Turciei.
Recep Erdogan şi Vladimir Putin au discutat şi despre exporturile de cereale şi amoniac din Rusia pe Marea Neagră.
Rusia şi Ucraina nu poartă negocieri în prezent pentru oprirea conflictului militar.
Kievul şi Occidentul acuză Moscova de lipsă de seriozitate în negocierile iniţiale, iar Kremlinul denunţă refuzul liderilor ucraineni de a negocia şi acuză furnizarea de armament Kievului de către NATO şi Uniunea Europeană.
Administraţia Volodimir Zelenski condiţionează negocierile cu Rusia de retragerea trupelor ruse şi a emis un decret conform căruia nu vor fi negocieri atât timp cât este în funcţie preşedintele Vladimir Putin.
Update 17:10 Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a anunțat luni că a fost sancționat de Rusia.
"Am fost sancționat de guvernul rus. Bun. Dacă acesta este prețul pentru sprinirea libertății Ucrainei, atunci sunt bucuros să fiu sancționat", a scris ministrul pe Twitter.
De la începutul invaziei din Ucraina, statele occidentale au luat măsuri la adresa a numeroși responsabili de la Moscova, inclusiv președintele Vladimir Putin și Ministrul de rus de Externe, Serghei Lavrov, aflați, de exemplu, pe lista de sancțiuni a Trezoreriei SUA.
În replică, Moscova a dispus măsuri similare la adresa unor lideri politici din Occident.
I've been sanctioned by the
— James Cleverly?? (@JamesCleverly) January 16, 2023
Russian government.
Good.
If this is the price for supporting Ukrainian freedom, then I’m happy to be sanctioned #SlavaUkraini
Update 16:10 Bilanțul atacului rus cu rachetă asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Dnipro a ajuns la 40 de morți.
Potrivit actualizării furnizate de serviciile de urgență urcrainene, între morți se numără și trei copii.
Alte 75 de persoane au fost rănite iar 46 sunt dispărute.
Echipele de intervenție au reușit să salveze 39 de oameni.
Potrivit Comandamentului de Aviație al armatei ucrainene, clădirea din Dnipro a fost lovită, sâmbătă, de o rachetă Kh-22.
Proiectată de Rusia ca rachetă anti-navă, Kh-22 este o armă de generație veche, mai puțin precisă decât rachetele moderne, notează CNN.
Update 15:45 Autorităţile ruse din Crimeea au anunţat, luni, doborârea a zece drone ucrainene lansate asupra oraşului-port Sevastopol și au negat informațiile din surse ucrainene care indicau producerea unor explozii.
"Toate dronele au fost doborâte în mare, fără a fi afectată deloc infrastructura", a declarat guvernatorul rus al oraşului Sevastopol, Mihail Razvojaiev.
Sevastopol a fost vizat de mai multe atacuri de la începutul invaziei militare ruse în Ucraina.
Moscova a atribuit atacurile armatei ucrainene.
Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014 printr-o decizie care nu este recunoscută la nivel internaţional.
Update 14:45 Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a demisionat, pe fondul reacțiilor negative, interne și internaționale, cu privire la prestația sa în guvernul de la Berlin, în contextul războiului din Ucraina.
Lambrecht a acuzat "concentrarea discuțiilor din spațiul public" asupra persoanei sale, situație de natură să afecteze "relatările obiective despre forțele armate germane și problemele de politică de securitate în interesul cetățenilor".
"Astfel, am decis să demisionez din funcția de ministru", arătat ea.
Lambrecht s-a confruntat cu critici din ce în ce mai mari, în contextul în care Germania este supusă unei presiuni crescânde pentru a spori sprijinul militar pentru Ucraina.
Acest sprijin a fost nesemnificativ în comparație cu sprijinul altor aliați occidentali, în perioada mandatului său de ministru, comentează CNN.
Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz a susținut-o pe Lambrecht în decembrie anul trecut, numind-o "un ministru de primă clasă" și și-a reiterat, luna aceasta, sprijinul pentru ministrul Apărării.
Update 13:45 Exerciții militare de aviație care implică forțele belaruse și ruse sunt în desfășurare până la finele lui ianuarie, a anunțat ministerul Apărării de la Minsk.
"Astăzi, a început un exercițiu tactic comun la care participă unități de aviație ale forțelor armate ale Republicii Belarus și ale Federației Ruse, forțe care fac parte din componenta de aviație a grupării regionale de trupe", arată sursa citată într-un comunicat difuzat luni.
Potrivit acestui document, exercițiile implică efectuarea de misiuni de recunoaștere aeriene, patrule comune de-a lungul frontierei, sprijin aerian pentru infanterie și debarcarea de trupe tactice, precum și livrarea de alimente și evacuarea răniților.
"Pentru a asigura desfășurarea exercițiului, sunt implicate toate aerodromurile și poligoanele Forțelor Aeriene și Forțelor de Apărare Aeriană ale Forțelor Armate ale Republicii Belarus", se mai spune în comunicatul instituției menționate.
La începutul acestei luni, Ministerul Apărării din Belarus a anunțat că Minsk-ul și Moscova intenționează să organizeze exerciții aviatice comune între 16 ianuarie și 1 februarie.
În decembrie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că cele două țări vor continua exercițiile comune și precum și alte măsuri de antrenament de luptă, care vor implica grupul comun de forțe al Uniunii Rusia Belarus.
Aceste evoluții au amplificat temerile privind o nouă ofensivă rusă asupra Ucrainei, lansată după modelul celei din 24 februarie 2022.
Update 12:45 Kremlinul a negat, luni, orice atac al forțelor ruse asupra unui imobil rezidențial din orașul Dnipro, în estul Ucrainei, unde un bombardament de sâmbătă s-a soldat zeci de morți.
"Forțele armate ruse nu bombardează imobile rezidențiale, nici infrastructurile civile, ele bombardează ținte militare", a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
El a sugerat că responsabilitatea ar aparține armatei ucrainene, care ar fi lansat o rachetă ce ar fi căzut pe clădire.
Ultimul bilanț al incidentului indică cel puțin 36 de morți, printre care doi copii, și zeci de răniți.
Kievul a condamnat, duminică, ultimele atacuri ruse și a acuzat statul-agresor de terorism.
În afară de Dnipro, bombardamentele ruse afectat Odesa, Harkov, Liov şi Kiev, unde infrastructura civilă a fost avariată şi alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă.
Armata ucraineană a anunțat că a doborât 25 dintre cele 38 de rachete lansate sâmbătă de forțele ruse.
Update 11:30. Flota rușilor din Marea Neagră a lansat doar jumătate din rachetele de croazieră Kalibr pregătite, celelalte fiind gata de lansare în orice moment, susține Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional Sudic al Ucrainei, potrivit Sky News.
Acest lucru a dus la temeri că Ucraina s-ar putea confrunta cu un alt val de atacuri mortale.
„Am observat desfășurarea a nu mai puțin de cinci purtători de rachete de croazieră ieri [14 ianuarie]. Dacă ieri rezerva din Marea Neagră număra 36 de rachete, aproximativ jumătate dintre ele au fost folosite în timpul atacului. Acești purtători de rachete rămân în misiune de luptă... Trebuie să fim conștienți de faptul că ele încă pot fi folosite", a spus Natalia Humeniuk.
Update 11:00. "Ne aflăm într-o fază decisivă a războiului. Așa că este important să oferim Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge", a transmis secretarul general, Jens Stoltenberg.
Totodată, acesta susține că Putin a supraestimat puterea propriilor forțe armate. Inițial, mai multe state occidentale au fost reticente în privința livrărilor de arme, dar acum, tot mai multe ajută Ucraina.
Update 10:00. Recrutul a manevrat greșit grenada, ucigând trei colegi și rănind alți 16. Deflagrația s-a produs într-un centru cultural reamenajat pentru forțele armate ale Rusiei. Alți 8 militari sunt încă dați dispăruți potrivit agenției de presă Interfax.
Update 09:00. Din blocul cu nouă etaje lovit de racheta rusească în oraşul Nipro n-a mai rămas aproape nimic. Rând pe rând cadavrele celor prinși sub dărâmături au fost scoase la suprafață de salvatori. Copii, bătrâni, femei. N-au avut nicio şansă în faţa inamicului din est.
Lovitura de rachetă a provocat o explozie uriaşă, urmată de un incendiu. Apoi clădirea s-a prăbuşit. Ţipetele celor prinşi sub grămada de moloz au putut fi auzite zeci de minute după. Putini au fost salvaţi. Altora, atacul le-a curmat viaţa. Printre ei s-a aflat şi o copilă de 15 ani. Alta, de numai 3 ani.
”Am fost trezit din somn. Am început să țip. Nu am înțeles ce se întâmplă. M-am trezit, am auzit o explozie. Apoi am ieșit, m-am uitat pe fereastră și am văzut doar un nor imens de fum. Am crezut că podeaua casei s-a surpat. După o jumătate de oră m-am pregătit, am ieșit în curte, oamenii țipau. Copii, femei, oameni nenorociți. Poliția era peste tot”, povestește un martor.
”Acesta este în mod clar terorism, toate acestea sunt, pur și simplu, acte inumane. Victoria trebuie obținută pe câmpul de luptă, nu în rândul populației civile”, spune un altul.
Echipele de intervenţie au folosit o macara pentru evacuarea celor blocați în apartamentele de la etajele superioare. Oamenii au aprins lanternele telefoanelor mobile pentru a semnaliza că sunt în viaţă. Peste 1.000 de persoane au rămas sub cerul liber în urma asediului rus asupra blocului din Dnipro, anunță un oficial ucrainean apropiat de Zelenski. În total, 72 de apartamente au fost complet distruse.
”La Dnipro, o clădire de locuințe a fost distrusă în urma acestei lovituri rusești. O clădire obișnuită cu nouă etaje, dintre care există multe în diferite orașe din Europa Centrală și de Est. Toate etajele acestei clădiri, de la al doilea până la al nouălea au căzut din cauza exploziei unei rachete rusești. Am reușit să salvăm zeci de oameni, toţi cei răniţi sunt acum tratați”, a declarat președintele Ucrainei.
Comandantul Forțelor Aeriene anunță că în prezent, Ucraina NU dispune de arme capabile să doboare rachetele K-22 cu rază lungă de acţiune, folosite de ruşi în atacul din Dnipro. Nici avertizarea n-a funcţionat optim. Presa locală spune că sirenele de raid aerian au fost activate DUPĂ atacul rusesc.
La Kremlin, lucrurile se văd, evident, altfel. "Dinamica este pozitivă. Totul se desfășoară conform planului", ar fi spus Vladimir Putin dupa noua incursiune a fortelor sale in Ucraina.
Update 08:10. Minskul susține însă că exercițiile sunt defensive. De când Moscova și-a folosit vecinul ca o trambulină pentru invazia Ucrainei în februarie anul trecut, Belarus a efectuat numeroase exerciții militare, atât pe cont propriu, cât și în comun cu Rusia.
Canalele neoficiale de monitorizare militară Telegram au raportat o serie de avioane de vânătoare, elicoptere și avioane de transport militar care au sosit în Belarus de la începutul anului - opt avioane de vânătoare și patru avioane cargo numai duminică.
Reuters nu a reușit să verifice aceste rapoarte. Ministerul belarus al Apărării a declarat doar că "unități" ale forțelor aeriene ale Rusiei au sosit în Belarus, scrie Mediafax.
Stoltenberg: "Este important să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie"
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a pronunţat în favoarea furnizării de mai multe arme grele Ucrainei, înaintea unor noi discuţii la Ramstein privind ajutorul militar occidental pentru această ţară.
„Angajamentele recente pentru echipamente grele de război sunt importante - şi mă aştept la mai multe în viitorul apropiat”, a declarat Stoltenberg, duminică, pentru ziarul german de afaceri Handelsblatt, conform Agerpres.
„Suntem într-o fază decisivă a războiului. Ne confruntăm cu lupte crâncene. Prin urmare, este important să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge şi pentru a continua ca naţiune independentă. Sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace”, a spus el.
Jens Stoltenberg a vorbit înaintea unei noi reuniuni de coordonare a ţărilor occidentale care oferă ajutor Ucrainei, care va avea loc pe 20 ianuarie la baza americană de la Ramstein, în Germania.
Ucraina cere de luni de zile mai multe arme grele, dar ţările occidentale au fost mult timp reticente în a-i livra armament greu, invocând temerea de a fi atrase în război sau de a provoca Rusia. În ultima perioadă însă ajutorul militar către Ucraina s-a diversificat.
Franţa, Germania şi Statele Unite au promis la începutul acestui an, trimiterea de vehicule blindate care transportă tancuri de infanterie sau de recunoaştere - 40 de Marder germane, 50 de Bradley americane şi AMX-10 RC franceze.
Marea Britanie a anunţat, sâmbătă, că va livra tancuri Challenger 2, devenind astfel prima ţară care furnizează tancuri grele de producţie occidentală Ucrainei.
Rusia a denunţat această decizie ca fiind una care nu ar face decât să „intensifice” conflictul. Polonia şi Finlanda şi-au manifestat disponibilitatea de a furniza Ucrainei tancurile mai grele Leopard 2.
Potrivit secretarului general al NATO, dictatorul rus, Vladimir Putin, a făcut o greşeală atacând Ucraina. „A supraestimat forţa propriilor sale forţe armate. Le vedem paşii greşiţi, lipsa de moral, problemele de comandament, echipamentul slab”, a spus el. Dar ruşii „au demonstrat că sunt dispuşi să suporte pierderi grele pentru a-şi atinge obiectivul”, a mai adăugat Stoltenberg.
Război în Ucraina, 15 ianuarie | Creşte bilanţul atacului cu rachetă din Dnipro: 29 de morţi şi 73 de răniţi
Război în Ucraina, 14 ianuarie | Resturile unei rachete ruseşti, descoperite la Briceni, în Republica Moldova
Război în Ucraina, 13 ianuarie | "Ochii din cer" ai NATO ajung în România și monitorizează războiul Rusiei în Ucraina
Război în Ucraina, 12 ianuarie | Mișcare neobișnuită a Rusiei în Marea Neagră: nave de război, trimise în raza rachetelor ucrainene
Război în Ucraina, 11 ianuarie | Acordul privind zona de siguranță la centrala nucleară Zaporojie, tot mai dificil, anunță AIEA
