Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Volodimir Zelenski: China ne poate ajuta să obţinem pacea justă
- Scholz îi cere lui Xi să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin
- Klaus Iohannis,discuție telefonică cu șeful NATO despre situația de securitate din Ucraina și Marea Neagră
- Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în unanimitate transferul activelor ruseşti îngheţate către Ucraina
- Statul Major General: Rusia a pierdut 455.340 de soldaţi în Ucraina din 24 februarie 2022
- Raport oficial CSAT, despre agenda spionajul rus în România
- Zelenski semnează legea pentru o nouă mobilizare. Pedepse mărite pentru cei care fug de armată
- China susţine organizarea unei conferinţe de pace privind Ucraina, dar cu Rusia la masă
- Președintele Parlamentului Ucrainei a semnat legea privind mobilizarea
- Trupele rusești au încercat să avanseze pe șase fronturi, în special pe fronturile Bahmut și Novopavlivka
- Volodimir Zelenski: "Rușii au distrus centrala termică Trîpillea pentru că n-am mai avut rachete"
- Volodimir Zelenski anticipează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei în următoarele săptămâni
- Volodimir Zelenski, iritat că SUA cere să nu lovească rafinăriile rusești
- Olaf Scholz și-a exprimat intenția de a discuta cu Xi Jinping despre o pace justă în Ucraina
- Joe Biden presează Congresul să adopte planul său de ajutor pentru Ucraina
- Ucraina şi Norvegia ajung la un acord de securitate
- Proiectul de lege privind ajutorul pentru Ucraina și Israel poate ajunge în Camera Reprezenților
- Doi oameni au murit și mai mulți au fost răniți în urma unui atac aerian asupra regiunii Harkov
- Kuleba: Apărarea aeriană ucraineană apără şi vecinii din Moldova, România şi Polonia de ameninţarea imediată ca rachetele şi dronele ruseşti să intre în spaţiul lor aerian
- Ucraina avertizează că armata rusă pregătește o mare operaţiune sub steag fals
- Centrul orașului Sloviansk, lovit de o rachetă rusească
Update 22:00 Volodimir Zelenski: China ne poate ajuta să obţinem pacea justă
China ar putea contribui la realizarea unei „paci juste” pentru Ucraina prin participarea la conferinţa internaţională care va avea loc în Elveţia, în iunie. Preşedintele ucrainean, Zelenski, a subliniat acest lucru pe reţelele de socializare. „Sunt încrezător că Summitul global pentru pace din Elveţia poate începe o cale reală către obţinerea unei păci juste pentru Ucraina. Rolul activ al Chinei poate accelera cu siguranţă progresul nostru pe această cale”, a spus Zelenski.
Update 21:00. Scholz îi cere lui Xi să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin
Niciun angajament oficial, ci confirmarea dorinţei de a desfăşura „discuţii de pace” între părţi. Este ceea ce a reieşit din întâlnirea de la Beijing dintre preşedintele chinez, Xi Jinping, şi cancelarul german, Olaf Scholz. În summitul său cu Xi, care a durat mai bine de trei ore, Scholz a explicat că i-a cerut preşedintelui chinez să „pună presiune” asupra Rusiei pentru a-l determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să "îşi retragă trupele” şi să "încheie” războiul din Ucraina. „Cuvântul Chinei are greutate în Rusia”, a spus şeful guvernului german. În ceea ce priveşte implicarea Beijingului în procesul unei „păci juste” pentru Ucraina, Scholz a subliniat că a convenit cu Xi să susţină conferinţa de pace promovată de Elveţia.
Update 20:34 Klaus Iohannis, discuție telefonică cu șeful NATO despre situația de securitate din Ucraina și Marea Neagră
Președintele Klaus Iohannis a avut marți o discuție telefonică cu Jens Stoltenberg, șeful NATO, despre situația de securitate din Ucraina și Marea Neagră.
"Tocmai am avut o discuție substanțială cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, axată pe situația de securitate din Ucraina și din Marea Neagră”, a scris președintele Klaus Iohannis, marți, pe platforma X. Șeful statului a adăugat că România a sprijinit Ucraina din prima zi și va continua cu fermitate.
Update 20:00 Rezoluţia privind transferul activelor ruseşti îngheţate către Ucraina, adoptată
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în unanimitate, la 16 aprilie, în favoarea unei rezoluţii care solicită ca activele ruseşti îngheţate să fie transferate către un nou fond pentru reconstrucţia Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.
Update 19:00 Statul Major General: Rusia a pierdut 455.340 de soldaţi în Ucraina din 24 februarie 2022
Rusia a pierdut 455.340 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei la 16 aprilie, scrie The Kyiv Independent.
Acest număr include 920 de pierderi suferite de forţele ruse chiar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.189 de tancuri, 13.809 vehicule blindate de luptă, 15.563 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 11.609 sisteme de artilerie, 1.046 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 759 de sisteme de apărare aeriană, 347 de avioane, 325 de elicoptere, 9.277 de drone, 26 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.
Update 18:00 Raport oficial CSAT, despre agenda spionajul rus în România
Raportul CSAT arată că ”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de actiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice”.
Raport oficial CSAT. Agenda spionajul rus în România
- încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;
- culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare;
- penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
- subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.
Raportul face referire și la situația din Republica Moldova: "menţinerea continuităţii unei guvernări pro-europene, după orizontul de timp al anului 2025, este esenţială pentru asigurarea ireversibilităţii traseului occidental al Republicii Moldova”.
Update 17:10: Zelenski semnează legea pentru o nouă mobilizare. Pedepse mărite pentru cei care fug de armată
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un proiect de lege care revizuieşte regulile privind mobilizarea armatei. Legea, care va intra în vigoare la o lună de la publicare, îi obligă pe bărbaţi să-şi actualizeze evidenţele militare la autorităţi.
De asemenea, măreşte salariul celor care se oferă voluntari pentru înrolare şi creşte pedepsele celor care se sustrag de la armată. Rusia continuă să fie văzută ca un duşman, după agresiunea comisă în Ucraina. Rusia, nu şi preşedintele său Vladimir Putin, va fi invitată la sărbătorile care marchează aniversarea a 80 de ani de la debarcarea Aliaţilor în Normandia, Franţa, la începutul lunii iunie.
Update 16:10. China susţine organizarea unei conferinţe de pace privind Ucraina, dar cu Rusia la masă
Liderul chinez Xi Jinping a declarat, în cadrul discuţiilor cu cancelarul german Olaf Scholz la Beijing, că China susţine organizarea unei conferinţe de pace privind Ucraina, dar cu participarea Rusiei.
"China susţine convocarea unei conferinţe internaţionale de pace recunoscute de Ucraina şi Rusia şi cu participarea egală a tuturor părţilor şi cu o discuţie corectă a tuturor opţiunilor de pace", a spus Xi Jinping, relatează Ukrinform.
Update 15:50 Președintele Parlamentului Ucrainei a semnat legea privind mobilizarea.
Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a semnat, marți, legea privind îmbunătățirea anumitor probleme de mobilizare, înregistrare militară și serviciul militar, relatează Ukrainska Pravda.
Proiectul de lege care a fost adoptat de Rada de la Kiev, pe 11 aprilie, urmează să fie trimis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru promulgare. După semnarea de către șeful statului, actul legislativ trebuie publicat în publicația oficială parlamentară "Vocea Ucrainei” și va intra în vigoare la o lună după aceea.
"Acolo sunt prevăzute mecanisme care pot îmbunătăți mobilizarea. În primul rând, este vorba despre înregistrarea persoanelor în acte. Statul trebuie să știe cine este rezervist, cine poate fi mobilizat, cine are amânare și așa mai departe.
De asemenea, sunt clar definite drepturile și mecanismele de funcționare ale consiliilor teritoriale militare și ale serviciului public.
Aceasta a fost motiv de speculație, inclusiv în timpul acțiunilor rusești de influență politică și militară. Acum totul este scris și reglementat”, a declarat reprezentantul Ministerului Apărării al Ucrainei, Dmitrii Lazutkin.
Update 14:45 Trupele rusești au încercat să avanseze pe șase fronturi, în special pe fronturile Bahmut și Novopavlivka, fiind înregistrate 104 confruntări în ultima zi, a transmis armata ucraineană.
Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, pe frontul din Bahmut forțele de apărare au respins 33 de asalturi rusești.
De asemenea, pe frontul din Novopavlivka, trupele ruse au încercat fără succes de 30 de ori să spargă apărarea ucraineană.
"În total, inamicul a lansat 16 rachete, 31 de lovituri aeriene și 79 de atacuri cu sistemele de rachete asupra pozițiilor trupelor noastre și a zonelor populate.
Noaptea, invadatorii ruși au atacat din nou Ucraina, folosind 9 vehicule aeriene fără pilot de tip "Shahed”.
Toate aceste 9 UAV-uri au fost distruse de forțele și mijloacele de apărare aeriană ale Ucrainei”, se arată în comunicatul armatei ucrainene.
Update 13:30 Volodimir Zelenski: Rușii au distrus centrala termică Trîpillea pentru că n-am mai avut rachete.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus, marți, că rușii au reușit să distrugă centrala termică Trîpillea, din cauză că regiunea a rămas fără rachete pentru protecție, în condițiile lipsei de ajutor din partea aliaților, relatează Ukrainska Pravda.
"Au zburat unsprezece rachete. Noi le-am distrus pe primele șapte, ceilalți patru au lovit stația. De ce, pentru că (noi – n.red.) aveam zero rachete. Am rămas fără nicio rachetă care să protejeaze Trîpillea”, a menționat Volodimir Zelenski.
Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că, fără ajutorul Statelor Unite ale Americii, Ucraina nu va avea nicio șansă de a câștiga războiul cu Rusia. Fără acest ajutor, nu avem șanse să câștigăm.
Trebuie să fii mai puternic decât inamicul pentru a-l învinge. Astăzi, prporiția obuzelor de artilerie este de unu la zece. Putem în aceste condiții? Nu. În orice caz, cu asemenea statistici, ne vor împinge înapoi în fiecare zi. Dacă vrem să apărăm ceea ce este sub controlul nostru, atunci ar trebui să trecem la numere proporționale – zece la zece”, a spus Volodimir Zelenski.
Update 12:50 Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reiterat sprijinul ţării sale pentru eforturile naţiunilor riverane Mării Negre, între ele Ucraina, de a stabiliza regiunea, în pofida tensiunilor provocate de agresiunea rusă, informează EFE.
"Aliaţii noştri din Marea Neagră pot conta pe Statele Unite pentru a face regiunea mai sigură, mai prosperă şi mai integrată", a transmis Blinken într-un mesaj de la distanţă difuzat participanţilor la cea de-a doua Conferinţă de Securitate a Mării Negre de la Sofia.
"Trebuie să sprijinim în continuare Ucraina, aşa cum am făcut-o până acum, pentru ca aceasta să-şi revină", a adăugat şeful diplomaţiei americane, care a subliniat totodată importanţa menţinerii unităţii între vecinii Ucrainei.
Update 11:20 Volodimir Zelenski anticipează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei în următoarele săptămâni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara, în discursul său adresat naţiunii, că are informaţii de la serviciile sale de secrete potrivit cărora Rusia va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive pe front în următoarele săptămâni şi luni, relatează EFE.
"Este evident că nebunia Kremlinului este în continuare nemăsurată, iar ocupantul va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive", a declarat şeful statului ucrainean, citând informaţiile primite de şefii serviciilor sale militare şi de informaţii externe despre planurile Moscovei pentru această primăvară şi vară.
Zelenski a indicat că în următoarele săptămâni va organiza reuniuni cu partenerii Kievului pe tema livrărilor suplimentare de sisteme de apărare antiaeriană şi alte tipuri de armament necesar armatei din partea ţărilor care ajută Ucraina.
Rusia profită de superioritatea sa numerică în ceea ce priveşte trupele, cantitatea de muniţie şi sistemele de artilerie pentru a avansa în continuare pe frontul de est. Atât Volodimir Zelenski, cât şi comandantul şef al armatei, Oleksandr Sîrski, au recunoscut că situaţia s-a înrăutăţit pentru Ucraina în aceste teatre de operaţiuni în ultimele zile.
Aceste avertismente din partea Kievului intervin în contextul în care şeful Camerei Reprezentanţilor din SUA, republicanul Mike Johnson, a acceptat în cele din urmă luni, după o perioadă lungă de blocaj, votarea separată a pachetelor de ajutor militar propuse de Casa Albă pentru Ucraina şi Israel.
Acest pas al republicanilor ar putea duce la aprobarea unui pachet de ajutor crucial care va permite Ucrainei să continue să facă faţă războiului declanşat de Rusia.
În discursul său de luni seara, preşedintele ucrainean a subliniat din nou necesitatea ca aliaţii occidentali ai Ucrainei să o ajute să-şi protejeze teritoriul de atacurile ruseşti, aşa cum au făcut duminică dimineaţa în cazul Israelului.
Statul israelian a fost atacat de Iran cu peste 300 de rachete şi drone, aproape toate fiind interceptate de apărarea antiaeriană israeliană cu ajutorul armatelor, printre altele, ale SUA, Franţei şi Marii Britanii, care au doborât o parte dintre rachete de la bazele lor din apropierea Israelului.
Între timp, Rusia a continuat bombardamentele asupra regiunii Harkov (nord-est), unde două persoane au fost ucise luni în localitatea Lukianţî, ridicând bilanţul victimelor la cel puţin şase morţi în ultimele 24 de ore în Ucraina, potrivit dpa. O bomba teleghidată lansată de Rusia a căzut peste o şcoală din această localitate, unde alte patru persoane au fost rănite, a indicat şeful administraţiei regionale militare Oleh Sinehubov.
Mai la sud, unităţi ruseşti au bombardat oraşul Sloviansk (regiunea Doneţk), potrivit presei ucrainene. Două clădiri rezidenţiale cu mai multe etaje au fost grav avariate de impactul unei rachete Grom cu rază scurtă de acţiune. Nu se ştie deocamdată câte victime a provocat această lovitură.
În aceeaşi regiune Doneţk (est), cel puţin patru oameni - bărbaţi cu vârste cuprinse între 36 şi 38 de ani - au fost ucişi în oraşul Siversk în urma bombardamentelor ruseşti, a anunţat guvernatorul regional Vadim Filaşkin pe Telegram.
El a făcut apel la locuitorii rămaşi în Siversk să părăsească oraşul situat la numai 10 km vest de linia frontului. Siversk avea o populaţie de peste 10.000 de locuitori înainte de război.
Preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să revendice regiunile Lugansk, Doneţk (est), Zaporojie şi Herson (sud) pe care le-a anexat pe hârtie, dar care nu sunt ocupate în totalitate de Rusia.
Moscova controlează şi peninsula ucraineană Crimeea pe care a anexat-o prin încălcarea dreptului internaţional în 2014, aminteşte dpa.
Update 10:15 Volodimir Zelenski, iritat că SUA cere să nu lovească rafinăriile rusești.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este iritat de faptul că SUA i-au cerut în luna februarie într-o întâlnire, să nu lovească rafinăriile de petrol rusești, potrivit Washington Post.
Surse ale ziarului american spun că vicepreședinta Kamala Harris a argumentat că atacurile ucrainene ar duce la creșterea prețurilor globale la energie și totodată la represalii mai agresive din partea rușilor de pe teritoriul Ucrainei.
Liderul de la Kiev ar fi respins însă recomandarea SUA.
Update 09:50 Olaf Scholz și-a exprimat intenția de a discuta cu Xi Jinping despre o pace justă în Ucraina.
Cancelarul german Olaf Scholz şi-a exprimat marţi intenţia de a discuta despre o "pace justă" în Ucraina cu preşedintele chinez Xi Jinping, în timpul întrevederii lor la Beijing, relatează AFP.
"Întâlnirea mea cu preşedintele Xi se va concentra şi asupra modului în care putem contribui în continuare la o pace justă în Ucraina", a scris Scholz pe reţeaua socială X, adăugând că a existat "un schimb intens între guvernele noastre de la ultima mea vizită în China".
Potrivit presei oficiale chineze, Scholz a fost primit marţi dimineaţă de Xi Jinping, la sfârşitul vizitei sale de trei zile în China, cel mai mare partener comercial al Germaniei, cancelarul fiind însoţit de o delegaţie de miniştri şi importanţi oameni de afaceri.
Această vizită survine în condiţiile în care Xi Jinping, care nu a condamnat niciodată în mod explicit războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este vizat de criticile occidentale pentru apropierea sa faţă de Moscova şi de preşedintele rus Vladimir Putin.
De asemenea, vizita şefului guvernului german are loc într-un moment în care Uniunea Europeană se află în impas cu China, pe care o acuză că a inundat piaţa europeană cu produse low-cost.
Preşedintele Xi Jinping a declarat marţi, în timpul întrevederii cu Olaf Scholz la Beijing, că relaţiile cu Germania vor continua să se dezvolte în mod constant atât timp cât ambele ţări se vor respecta reciproc şi vor căuta "un teren comun", relatează Reuters.
"Trebuie să vedem şi să dezvoltăm relaţiile bilaterale într-un mod global dintr-o perspectivă strategică şi pe termen lung", i-a spus Xi cancelarului german la Beijing.
"Atât timp cât ambele părţi se respectă reciproc, caută un teren comun păstrând diferenţele, comunică şi învaţă una de la cealaltă şi au o cooperare reciproc avantajoasă, relaţiile dintre cele două ţări vor continua să se dezvolte constant", i-a mai spus Xi lui Scholz.
În opinia cancelarului Scholz, concurenţa dintre China şi Germania ar trebui să fie una corectă, un punct pe care urma să-l sublinieze în discuţiile sale cu Xi.
"La un moment dat vor exista şi maşini chinezeşti în Germania şi Europa. Singurul lucru care trebuie să fie întotdeauna clar este că concurenţa trebuie să fie corectă", le-a spus Scholz studenţilor de la Universitatea Tongji din Shanghai.
Înainte de întâlnirea cu Xi Jinping la Beijing, Scholz a mers în vizită în metropolele chineze Shanghai şi Chongqing. El a fost însoţit, printre alţii, de Ola Kallenius, preşedintele Mercedes-Benz, şi Oliver Zipse, directorul executiv al BMW, arătând importanţa pieţei chineze pentru cea mai mare economie a Europei.
Update 08:30 Joe Biden presează Congresul să adopte planul său de ajutor pentru Ucraina.
Joe Biden a reiterat luni un apel presant Congresului pentru a adopta un buget de zeci de miliarde de dolari ca ajutor militar pentru Ucraina, blocat în prezent de opoziţia republicană, scrie AFP.
"Congresul trebuie să aprobe această finanţare" pentru Ucraina "şi trebuie să o facă acum, acum", a afirmat preşedintele american în faţa jurnaliştilor în timp ce îl primea pe premierul ceh, Petr Fiala, la Casa Albă.
Un pachet financiar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, solicitat de preşedintele democrat, este blocat în Congresul american de luni de zile, la fel ca un alt pachet pentru Israel.
"După cum Republica Cehă ştie prea bine, Rusia nu se va opri la Ucraina şi impactul asupra NATO ar fi semnificativ", a afirmat Joe Biden.
Preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri, punând în pericol Europa, Statele Unite şi întreaga lume dacă nu îl oprim în Ucraina", a adăugat el.
Liderul de la Casa Albă a salutat iniţiativa cehă de achiziţii în grup de muniţie de artilerie din afara Uniunii Europene pentru a sprijini Ucraina.
Republica Cehă se mobilizează de mai multe luni pentru a convinge alte ţări să finanţeze un fond destinat achiziţionării de muniţie pe care UE nu o poate produce în cantităţi suficiente.
"În 1968, am văzut tancuri ruseşti pe străzile oraşului meu şi nu vreau să mai văd asta niciodată", a declarat Petr Fiala, referindu-se la Primăvara de la Praga şi îndemnând la continuarea sprijinului pentru Ucraina.
În ceea ce priveşte planul de ajutor, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Johnson, a indicat la sfârşitul săptămânii că intenţionează să depună un proiect de lege bugetară pentru Israel, după atacul masiv cu rachete şi drone iraniene din weekend, dar fără a spune ce va face în privinţa Ucrainei.
Casa Albă i-a respins propunerea luni.
"Nu vom accepta un text doar despre Israel. Acest lucru nu va ajuta nici Israelul, nici Ucraina. Acest lucru ar întârzia doar ajutorul de care este nevoie", a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
De departe primul sprijin militar pentru Ucraina, Statele Unite nu au mai trimis o finanţare masivă Kievului din decembrie 2022.
Fără aceste fonduri, "Ucraina va pierde războiul", a avertizat recent preşedintele Volodimir Zelenski, citat de AFP.
Update 00:00 Rusia şi Ucraina au negociat două luni cu ajutorul medierii Turciei restabilirea înţelegerii care a permis până în iulie anul trecut exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur în Marea Neagră şi chiar au ajuns la un acord în acest sens care urma să fie anunţat public de Ankara, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat întrucât Kievul s-a retras brusc, relatează Reuters, citând persoane implicate.
Potrivit acestor surse, care s-au exprimat cu condiţia anonimatului, acordul a fost convenit în martie "pentru a asigura securitatea navelor comerciale în Marea Neagră" şi, deşi Kievul nu a dorit să-l semneze formal, şi-a dat asentimentul ca preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan să-l anunţe pe 30 martie, înaintea alegerilor municipale care aveau apoi să fie un eşec pentru formaţiunea lui Erdogan, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).
"Chiar în ultima clipă, Ucraina s-a retras brusc şi acordul a picat", spune una dintre cele patru surse, celelalte trei confirmându-i versiunea.
Nu este clar ce a determinat Kievul să se răzgândească.
Rusia, Ucraina şi Turcia nu au comentat deocamdată oficial această relatare.
Război în Ucraina, 15 aprilie 2024 | Ucraina şi Norvegia ajung la un acord de securitate bilateral
Război în Ucraina, 14 aprilie 2024 | Volodimir Zelenski cere un răspuns global ''unit'' la ''teroarea'' Iranului şi Rusiei
Război în Ucraina, 13 aprilie 2024 | Situaţia de pe frontul de Est s-a ''deteriorat considerabil'', susţine comandantul şef al armatei Kievului
Război în Ucraina, 12 aprilie 2024 | Zeci de mii de ruși, militari sau civili, ajutați de organizații internaționale să ajungă în străinătate
Război în Ucraina, 11 aprilie 2024 | Rusia a distrus o mare termocentrală în apropiere de Kiev
