Război în Ucraina, ziua 476 | Duma de Stat votează legea care permite înrolarea și trimiterea pe front a infractorilor din Rusia

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Stoltenberg cere noi arme şi muniţii pentru contraofensiva ucraineană
• Duma de Stat votează legea care permite înrolarea și trimiterea pe front a infractorilor din Rusia
• Ambasador american: "Rusia nu are niciun cuvânt sau drept de veto în legătură cu intrarea Ucrainei în NATO"
• Radu Tudor: "Răspunsul pregătit de NATO la războiul purtat de Rusia: 300.000 militari şi adaptarea descurajării nucleare"
• Belarus ar putea intra în război în Ucraina, spune Lukașenko
• Lukașenko: Belaurs a început să primească arme nucleare din Rusia
• Mercenarii Wagner au anunțat când se întorc pe frontul din Ucraina
• SUA furnizează Ucrainei încă 15 blindate Bradley
• Rusia răspunde contraofensivei! Atac uriaș cu rachete asupra Ucrainei
• Vladimir Putin ia în calcul crearea unei zone sanitare pe teritoriul Ucrainei
• Portul Odesa a fost atacat cu rachete
• Statele Unite au avertizat Ucraina să nu atace gazoductele Nord Stream
• Vladimir Putin afirmă că Ucraina suferă pierderi semnificative, dar admite lipsuri ale forţelor militare ruse
• Bilanţul inundaţiilor cauzate de distrugerea barajului Kahovka a ajuns la 27 de morţi
• Lukașenko anunță că Belarus primește armele nucleare de la Putin "în câteva zile"
• Forțele Kievului ar fi bombardat regiunea rusă Kursk, anunță guvernatorul regional
• Armata ucraineană susține că face progrese în Zaporojie și avansează pe direcția Berdiansk
• Antony Blinken: "Un succes al contraofensivei ucrainene îl va forța pe Putin să negocieze"

Update 21:10 După o săptămână de lupte grele, adevăratul test al contraofensivei ucrainene de eliberare a teritoriilor ocupate de Rusia încă nu a început, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat miercuri pentru intensificarea ajutorului militar occidental pentru armata ucraineană, astfel încât aceasta să poată continua contraofensiva în pofida pierderilor deja suferite, consemnează agenţiile Reuters, AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Trupele ucrainene au atacat săptămâna trecută pe două sectoare ale frontului din sud-estul Ucrainei, lansând mult aşteptata contraofensivă. O săptămână mai târziu, bilanţul provizoriu al operaţiunii, conform datelor prezentate de responsabilii militari ucraineni, este recucerirea a şapte sate şi recuperarea a doar circa 90 de kilometri pătraţi de teritoriu.

În schimb, armata ucraineană a pierdut în aceste confruntări numeroase arme grele occidentale, inclusiv tancuri germane Leopard-2 şi mai ales blindate americane Bradley, dar o mare parte din trupele ucrainene pregătite pentru contraofensivă nu au fost încă angajate în lupte, astfel că o concluzie asupra desfăşurării ei este prematură.

Este încă prea devreme pentru a şti dacă această contraofensivă va fi un "punct de inflexiune" în războiul declanşat de Rusia, a avertizat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vorbind la o conferinţă de presă premergătoare unei reuniuni a miniştrilor apărării ai statelor Alianţei care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles. În centrul discuţiilor urmează să fie furnizarea de arme către Ucraina şi reconstituirea stocurilor de muniţii ale ţărilor NATO diminuate în urma ajutorului militar oferit Kievului.

"Lucrul cel mai evident de făcut este să ne asigurăm că ei (ucrainenii) au arme şi resurse pentru a-şi putea continua ofensiva", a subliniat Stoltenberg. "Ministrul (ucrainean al apărării Oleksii) Reznikov şi comandanţii militari ucraineni vor informa asupra nevoilor urgente", a precizat el.

"Nimeni nu poate prezice evoluţia pe câmpul de luptă. Când te confrunţi cu forţe statice bine pregătite, cu câmpuri de mine şi linii defensive, trebuie să te aştepţi la pierderi şi luptele sunt crâncene", a mai atenţionat Stoltenberg.

Prin urmare, el a transmis că aşteaptă "noi anunţuri" de furnizare de armament şi muniţii pentru Ucraina la noua reuniune a "formatului Ramstein", grup condus de SUA şi care reuneşte ţările ce oferă ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia, ajutor care până în prezent însumează peste 65 de miliarde de dolari.

"Armele furnizate de ţările NATO sunt folosite pentru contraofensivă şi ele fac diferenţa", dar "stocurile noastre sunt tot mai reduse. Nu putem continua în acest ritm", a rezumat secretarul general al Alianţei, care a cerut statelor membre să-şi asume obiective mai ambiţioase în producţia de arme şi muniţii şi să încheie contracte comune. Reprezentanţi ai industriei militare vor avea o întâlnire cu miniştrii apărării ai ţărilor NATO după reuniunea grupului Ramstein.

Potrivit unor analişti citaţi de Reuters, numai trei din cele 12 brigăzi ucrainene de infanterie mecanizată pregătite pentru contraofensivă au participat la acţiunile ofensive din ultima săptămână, iar o astfel de brigadă are în mod obişnuit 3.500-4.000 de soldaţi. Dintre cele 12 brigăzi, nouă sunt instruite şi echipate de ţările occidentale, conform aceloraşi surse.

Direcţiile de atac sugerează că armata ucraineană se axează mai ales pe provincia Zaporojie şi pe sudul provinciei Doneţk, către Marea Azov, pentru a întrerupe "podul terestru" al Rusiei către teritoriile ocupate în sudul Ucrainei. Generalii ucraineni par acum să urmărească o înaintare spre Tokmak, un oraş ocupat de trupele ruse şi aflat la circa 25 de kilometri de actuala linie a frontului, iar 50 de kilometri mai la sud se află oraşul Melitopol, dar ambele oraşe au fost puternic fortificate de trupele ruse. 

Update 19:30 Camera inferioară a parlamentului Rusiei a votat o lege care va permite Ministerului Apărării de la Moscova să încheie contracte cu infractori - suspecţi sau dovediţi - care să lupte în Ucraina, informează presa internațională.

Rusia a început invazia în Ucraina în februarie anul trecut, iar între timp forţele sale au suferit pierderi grele, pe care încearcă să le compenseze recrutând mai mulţi soldaţi.

Modificările legislative aprobate de Duma de Stat permit încheierea unor contracte pentru înrolarea celor suspectaţi de infracţiuni, ale căror dosare sunt deja în instanţă, precum şi a condamnaţilor care nu au început încă executarea pedepsei.

Sunt excluşi cei vinovaţi de infracţiuni sexuale, trădare, terorism sau extremism. Cei înrolaţi scapă de răspunderea penală la sfârşitul contractului sau dacă sunt decoraţi pentru bravură în luptă.

Grupul de mercenari Wagner era autorizat deja să recruteze deţinuţi din închisori, tot pentru a lupta împotriva Ucrainei, însă a anunţat în februarie că nu mai încheie astfel de contracte.

Update 19:00 Diplomatul american cu cel mai înalt rang la NATO a declarat că Alianța sprijină aspirațiile de aderare ale Ucrainei.

Ambasadoarea Julianne Smith a opinat că Rusia nu are un cuvânt de spus în ceea ce privește politica ușilor deschise a NATO. 

"Rusia nu are vreun cuvânt sau drept de veto asupra politicii ușilor deschise a NATO. Susținem aspirațiile Ucrainei, de a se integra pe deplin în instituțiile euro-atlantice", a declarat Smith la Bruxelles, înaintea reuniunii miniștrilor apărării din statele Alianței.

Ea a mai spus că aliații "așteaptă cu nerăbdare" să-l întâmpine pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la următorul summit NATO, care va avea loc în iulie, în capitala lituaniană Vilnius.

"Credem că vom avea un frumos pachet de oferit (Ucrainei) la summit", a dezvăluit ambasadoarea, conform CNN.

Update 18:00 Analistul militar Radu Tudor semnalează declarațiile Secretarului General NATO, Jens Stoltenberg, în contextul contraofensivei declanșată de Ucraina și al necesității menținerii sprijinului aliat pentru țara agresată.

"Înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din statele NATO, care se desfășoară la Bruxelles, pe 15 și 16 iunie, Secretarul General Jens Stoltenberg a făcut remarci extrem de importante despre contraofensiva de eliberare a Ucrainei si efortul comun pentru înfrângerea Rusiei", a scris Radu Tudor pe blogul său.

"La Summit-ul de la Vilnius, vom trimite un mesaj puternic de sprijin și solidaritate cu Ucraina și vom spune clar că viitorul Ucrainei este în NATO.

În această săptămână, miniștrii vor aborda, de asemenea, cum să consolideze și mai mult postura de descurajare și apărarea NATO, cu noile planuri regionale de apărare a teritoriului aliat, cu forțe, capabilități și niveluri ridicate de pregătire.

Planurile regionale necesită o nouă structură a forțelor NATO. Acest lucru va presupune peste 300.000 de militari la cel mai înalt standard operațional, susținuți de o putere aeriană și navală substanțială.

În cele din urmă, vom organiza o reuniune a Grupului de Planificare Nucleară (NPG). Continuăm să vedem o retorică nucleară nesăbuită venind din Rusia, iar în ultimele câteva luni, Moscova a suspendat participarea la Noul Tratat START și a decis să desfășoare arme nucleare în Belarus.

Miniștrii vor discuta aspectele nucleare ale mediului de securitate actual. Vom lua în considerare adaptarea descurajării nucleare a NATO", a spus Jens Stoltenberg.

Update 16:30 Președintele Aleksandr Lukașenko a spus, miercuri, că țara sa s-ar putea implica în conflictul din Ucraina în cazul unei agresiuni, notează presa internațională.

El a acuzat în februarie Ucraina că a masat trupe la granița comună și că securitatea Belarusului este amenințată din această cauză, dar a promis, atunci, că va acționa "cu reținere".

Aliat al președintelui rus Vladimir Putin, Lukașenko a permis trupelor ruse să folosească teritoriul belarus pentru a lansa invazia din 24 februarie 2022.

Până în prezent însă, el nu a participat cu forțe militare la invazie.

Update 14:30 Președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că țara sa a început deja să primească arme nucleare din Rusia, după ce cu o zi înainte a spus că armele respective "vin în câteva zile" și că s-au făcut toate preparativele pentru depozitarea acestora.

Într-o declarație pentru televiziunea rusă de stat, citată de presa internațională, președintele de la Minsk a precizat că este vorba despre arme "de trei ori mai puternice decât cele lansate de SUA la Hiroșima și Nagasaki în august 1945".

Bomba de la Hiroșima, lansată pe 6 augst 1945, avea o putere explozivă de aproximativ 15 kilotone și a ucis circa 140.000 de oameni.

Rusia a anunțat că va păstra controlul armelor nucleare desfășurate în Belarus.

Update 13:30 Departamentul american al Apărării a anunțat că va furniza Ucrainei încă 15 vehicule de luptă Bradley.

Decizia vine la doar câteva zile după ce Oryx, un site olandez de analiză a informațiilor din surse deschise, a relatat că 16 dintre blindatele de acest tip trimise de SUA în Ucraina au fost fie distruse, fie avariate și abandonate în luptele contra forțelor Moscovei.

Vehiculul de luptă Bradley, care se deplasează pe șenile, poate lua la bord de aproximativ 10 soldați și este folosit pentru transportul infanteriștilor pe câmpul de luptă, fiind în același timp capabil să asigure foc de sprijin.

Bradley-urile fac parte dintr-un pachet de asistență în valoare de 325 de milioane de dolari.

Pcahetul include zece transportoare blindate Stryker, muniție pentru sisteme de rachete sol-aer și HIMARS, sisteme antiaeriene portabile Stinger și sisteme antiblindate Javelin, precum și muniție de artilerie de 155 mm și 105 mm și cartușe pentru arme de calibru mic.

Update 12:30 Evgheni Prigojin, șeful companiei ruse de mercenari "Wagner", a anunțat că luptătorii săi se întoarc pe frontul din Ucraina în luna august.

"Ne odihnim și ne pregătim. Pe 5 iunie am plecat, iar pe 5 august, conform previziunilor, compania militară privată Wagner va continua să-și îndeplinească sarcinile care au fost stabilite", a declarat Prigojin pentru presa rusă, conform CNN.

El a menționat anterior că luptătorii Wagner vor fi înlocuiți de forțele regulate rusești în zona orașului Bahmut și vor fi relocați departe de liniile de front.

Mercenarii lui Prigojin au capturat luna trecută Bahmut, cu prețul unor pierderi masive.

Recent, forțele ucrainene au revendicat progrese în zona respectivă.

Update 11:30. Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a amânat vizita programată miercuri la centrala nucleară Zaporojie până pe 15 iunie, a informat Renat Karchaa, consilier al directorului general al companiei ruse de inginerie nucleară Rosenergoatom.  

„Misiunea a fost amânată pentru a doua zi”, a spus Karchaa, potrivit agenției TASS.  

Șeful AIEA a vizitat marți Kievul, unde, în urma unei conferințe de presă, s-a declarat îngrijorat de posibilitatea ca centrala nucleară Zaporojie să fie prinsă în contraofensiva Ucrainei împotriva Rusiei. 

„Ei bine, sunt foarte îngrijorat, sunt foarte îngrijorat pentru că, desigur, aceasta este o zonă aflată destul de aproape de locul unde se duc lupte active, așa că ne facem griji că ar putea exista, din punct de vedere matematic, posibilități de a fi lovită”, a spus Grossi la o conferință de presă la Kiev, marți, după o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. 

El a mai anunțat că va merge miercuri la centrală unde va petrece câteva ore pentru a evalua situația. 

„Mărim echipa, așa că încercăm să facem procesul nostru cât mai vizibil, cât mai impactant posibil pentru a evita un accident nuclear”, a adăugat Grossi. 

Update 10:30. Rusia a lansat 20 de rachete asupra Ucrainei seara trecută. 12 dintre acestea au fost interceptate de sistemele de apărare, anunță Forţele aeriene ucrainene.

Rachetele au fost lansate atât aerian, cât şi maritim şi au avut ca ţintă instalaţiile militare şi de infrastructură din Ucraina.

Printre acestea se numără şi 4 rachete de croazieră Kalibr care au fost lansate spre Odesa şi 10 drone de atac iraniene. O instalație civilă a fost lovită de un proiectil, iar pentru moment nu se ştie unde au aterizat restul de rachete care nu au fost interceptate. 

Update 09:30. Vladimir Putin ia în calcul crearea unei zone sanitare pe teritoriul Ucrainei, în cazul în care atacurile asupra regiunilor de frontieră vor continua. 

"Posibilitatea de a bombarda teritoriul nostru de pe teritoriul Ucrainei, desigur, rămâne. Există mai multe soluții în acest caz: în primul rând, creșterea eficienței luptei de contraofensivă. Dar asta nu înseamnă că nu vor exista așa-numitele atacuri de incursiune pe teritoriul nostru. Și dacă vor continua, atunci va trebui să luăm în considerare - o spun cu mare atenție - să creăm un fel de zonă sanitară pe teritoriul Ucrainei, la o distanță suficientă de la care ar fi imposibil să ajungă pe teritoriul nostru", a declarat Vladimir Putin. 

"Aceasta este o chestiune separată, nu spun că vom începe acest demers mâine, trebuie să analizăm cum va evolua situația", a adăugat Vladimir Putin, potrivit știrileprotv.ro. 

Cu privire la scopul atacurilor, liderul de la Kremlin a explicat că ”problema este legată - cred că este şi de înţeles - în principal de dorinţa de a ne deturna forţele şi mijloacele către această zonă, pentru a ne a retrage unele unități din acele direcții care sunt considerate cele mai importante şi critice în ceea ce priveşte o posibilă ofensivă a Forțelor Armate ale Ucrainei. Nu este necesar să facem acest lucru, dar, desigur, trebuie să ne protejăm cetățenii", a recunoscut liderul rus.

Update 08:00. Portul Odesa a fost atacat cu rachete în noaptea de marți spre miercuri, anunță armata ucraineană. În zonă au izbucnit mai multe incendii și există informații neconfirmate despre victime.

Un incendiu a izbucnit în apropierea unui centru de afaceri, iar depozitul unui lanț de magazine a fost avariat de rachetele rusești în cursul nopții, au anunțat miercuri dimineață oficialii ucraineni, potrivit Reuters.

Forțele de apărare aeriană au doborât două rachete deasupra orașului, a declarat administrația orașului Odesa pe Telegram. Nu este clar câte rachete au vizat orașul. De asemenea, există informații neconfirmate potrivit cărora în timpul atacului au murit cel puțin trei persoane.

„Informațiile privind amploarea distrugerilor și a victimelor sunt în curs de clarificare", a precizat administrația.

Lovitura asupra portului Odesa de la Marea Neagră are loc la mai puțin de 24 de ore după ce un atac asupra orașului Krivoi Rog din centrul Ucrainei a ucis cel puțin 11 civili și a rănit alți 25, potrivit oficialilor locali.

Update 07:20. Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA) a avertizat, în vara anului 2022, Administraţia de la Kiev, să nu atace gazoductele Nord Stream 1 şi 2, imediat după ce primise informaţii detaliate despre planul de atac, afirmă surse citate de publicaţia The Wall Street Journal.

Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a transmis mesajul Kievului după ce primise date de la serviciile secrete militare din Olanda despre planul Kievului de atacare a gazoductelor care fac legătura între Rusia și Germania prin Marea Baltică.

Oficialii CIA au tratat cu seriozitate informaţiile, dar aveau semne de întrebare referitoare la capacitatea Ucrainei de a comite un astfel de atac la adâncime în Marea Baltică.

Conductele Nord Stream 1 şi 2 au fost atacate pe 26 septembrie 2022, dar Ucraina a negat vehement că ar fi implicată.

Oficiali din cadrul serviciilor de informaţii militare olandeze au transmis CIA că o echipă de sabotaj a Ucrainei încerca să închirieze un iaht pentru a trimite scafandri să atace conductele.

Săptămâna trecută, surse citate de cotidianul The Washington Post au declarat că Administraţia Joseph Biden a ştiut în avans despre planul serviciilor secrete ucrainene de atacare a gazoductelor Nord Stream. Preşedinţia SUA şi Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) au refuzat să facă vreun comentariu public despre dezvăluiri. În martie, surse din cadrul serviciilor secrete americane citate de cotidianul The New York Times au afirmat că actele de sabotaj au fost comise de un grup pro-ucrainean. Administraţia de la Kiev şi oficiali din cadrul serviciilor militare ucrainene au semnalat că nu au avut niciun rol în atacuri şi că nu ştiu cine le-a comis.

Mai multe state occidentale au atribuit Moscovei atacurile. Rusia a argumentat că nu avea de ce să atace propriile gazoducte care fac legătura cu Germania prin Marea Baltică, atribuind atacurile Ucrainei, care, potrivit Moscovei, ar fi primit susţinere din partea Statelor Unite şi Marii Britanii. Recent, Administraţia Rusiei i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Danemarcei şi Suediei pentru a denunţa lipsa de progrese în investigaţiile privind atacurile asupra gazoductelor Nord Stream. Moscova a cerut constant să participe la investigaţii şi, în contextul refuzului Germaniei, Danemarcei şi Suediei, a denunţat "incapacitatea garantării transparenţei". "Faptul că autorităţile germane, daneze şi suedeze evită orice interacţiune cu Rusia în acest caz este inacceptabil. Aceste ţări nu sunt interesate de aflarea circumstanţelor reale ale acestui act de sabotaj. Dimpotrivă, întârzie eforturile şi încearcă să ascundă urmele şi adevăraţii vinovaţi", a acuzat pe 25 mai Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit Mediafax. 

Ucraina va primi peste 100 de milioane de dolari pentru reconstrucţie

Ucraina urmează să primească împrumuturi suplimentare în valoare de până la 100 de milioane de euro (108 milioane de dolari) de la Uniunea Europeană pentru repararea daunelor cauzate de război, a anunţat marţi Comisia Europeană, relatează dpa.

"Suntem hotărâţi să readucem viaţa tuturor comunităţilor din Ucraina care suferă de agresiunea Rusiei", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) va împrumuta banii, care urmează să fie utilizaţi, de exemplu, pentru refacerea infrastructurii municipale sau repararea liniilor de transmisie pentru energie electrică.

UE a oferit deja aproximativ 70 de miliarde de euro pentru Ucraina de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, conform comisiei. Acest ajutor include 2,4 miliarde de euro finanţare de la BEI. 

Război în Ucraina, 13 iunie | Vladimir Putin: "Pierderile Ucrainei se apropie de un nivel catastrofal"

Război în Ucraina, 12 iunie | Imagini din contraofensiva Ucrainei | Lupte grele pe linia frontului

Război în Ucraina, 11 iunie | Forţele militare ucrainene efectuează operaţiuni de contraofensivă pe cel puţin patru direcţii

Război în Ucraina, 10 iunie | Volodimir Zelenski a confirmat că Ucraina este în contraofensivă

Război în Ucraina, 9 iunie I Vladimir Putin spune că ofensiva ucraineană a început, dar a eşuat până acum