Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Kremlinul semnalează că aşteaptă propuneri de negocieri din partea Occidentului
- NATO va furniza Ucrainei sisteme antiaeriene, inclusiv echipamente antidronă
- Rusia acuză Ucraina că a bombardat orașul Belgorod
- Jens Stoltenberg: "Consecințe severe pentru Rusia dacă Putin apasă butonul nuclear"
- Robert Baer, fost agent CIA: "Rusia va ataca România dacă războiul va escalada"
- Franța nu va răspunde cu arme nucleare dacă Rusia detonează o bombă atomică în Ucraina
- Josep Borrell: "Dacă Putin atacă Ucraina cu arme nucleare, răspunsul Occidentului va anihila armata rusă"
- Erdogan l-a lăsat, din nou, pe Putin să aștepte înaintea unei întâlniri oficiale
- Mesajul Turciei cu privire la Ucraina, înainte de întâlnirea Putin - Erdogan
- România ar putea fi protejeată cu interceptoare Arrow 3, capabile să distrugă rachetele balistice intercontinentale
- După Moscova, Lukașenko vorbește, și el, de Al Treilea Război Mondial
- G7 va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" în faţa invaziei ruse
- Franţa va livra Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană
- Șeful AIEA revine la Kiev după întâlnirea cu Putin pe tema siguranței nucleare
- Rusia și-a transmis așteptările cu privire la întâlnirea Putin - Erdogan de joi
- Vitali Kliciko: "Putin blufează, nu va folosi arme nucleare. A pierdut deja războiul"
Update 22:20 Ucraina şi Rusia au anunţat, fiecare de partea sa, că au procedat la un nou schimb de prizonieri, câte 20 din fiecare tabără, la două zile după o altă operaţiune de acest tip între Kiev şi Moscova, transmite AFP, preluată de Agerpres.
„Nou schimb de prizonieri, noi momente de bucurie. Am reuşit să eliberăm 20 de persoane”, a anunțat pe Telegram şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak. El a precizat că este vorba despre 14 soldaţi ai forţelor armate ucrainene, 4 ai apărării teritoriale, un membru al Gărzii Naţionale şi un membru al forţelor navale ucrainene.
Printre aceştia, „au fost unii pe care ruşii îi ţineau în detenţie la Olenivka (închisoare din regiunea Doneţk, bombardată la un moment dat - n.red.) şi în zonele ocupate ale regiunilor Zaporijie şi Herson”, a menţionat Iermak. Soldaţii eliberaţi sunt supuşi acum unor examene medicale, a adăugat oficialul, care își însoţește mesajul de două fotografii şi un foarte scurt video care îi arată pe foştii prizonieri aşezaţi într-un autobuz, în uniforme militare.
La rândul său, Ministerul Apărării de la Moscova, citat de agenţiile ruse, a confirmat că „20 de militari ruşi au revenit din teritoriul ucrainean controlat de Kiev”.
„Toţi militarii eliberaţi primesc asistenţa psihologică şi medicală necesară”, a precizat ministerul rus. Marţi, preşedinţia ucraineană anunțase că a obţinut eliberarea a 32 de soldaţi în cadrul unui schimb cu Rusia, precum şi recuperarea cadavrului unui israelian care a luptat de partea trupelor Kievului.
Update 21:05 Administraţia Vladimir Putin a semnalat, joi seară, că obiectivele intervenţiei militare în Ucraina ar putea fi obţinute prin negocieri, subliniind că Turcia şi alte ţări continuă acţiunile diplomatice, deşi Occidentul pare a fi reticent.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că obiectivele "operaţiunii militare speciale" din Ucraina rămân aceleaşi, dar a semnalat că pot fi atinse prin negocieri. "Direcţia nu s-a schimbat, operaţiunea militară specială continuă, noi continuăm să ne atingem obiectivele. Cu toate acestea, am transmis în mod repetat că rămânem deschişi negocierilor pentru a ne atinge obiectivele", a declarat Dmitri Peskov pentru publicaţia rusă Izvestia, potrivit agenţiei Reuters.
Însă reprezentantul Kremlinului a admis că nu observă perspective de negocieri în viitorul apropiat, din cauza a ceea ce el a numit atitudinea "ostilă" a Occidentului faţă de Rusia.
"Trebuie să existe două părţi pentru a avea un dialog. Dat fiind că Occidentul adoptă acum o atitudine foarte, foarte ostilă faţă de noi, este improbabil să existe astfel de perspective în viitorul apropiat. Cu toate acestea, Turcia şi numeroase alte ţări continuă să încerce să medieze într-un anumit fel", a subliniat Peskov, într-o declaraţie acordată separat postului Khabar 24 TV din Kazahstan, conform agenţiei Tass.
Update 20:42 Alianţa Nord-Atlantică va furniza Ucrainei sisteme antiaeriene, inclusiv echipamente antidronă, a declarat joi seară secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii miniştrilor Apărării, conform CNN.
"Aliaţii NATO furnizează sisteme avansate, inclusiv de artilerie, antiaeriene şi vehicule blindate. Le mulţumesc tuturor aliaţilor pentru contribuţiile semnificative şi îi îndemn să continue furnizarea de echipamente. De asemenea, furnizăm carburanţi, haine de iarnă şi provizii medicale, în cadrul Pachetului de asistenţă completă", a declarat Jens Stoltenberg.
"În cadrul acestui Pachet de asistenţă, NATO va furniza în scurt timp sute de echipamente antidronă Ucrainei, care vor face ineficiente dronele ruseşti şi pe cele de fabricaţie iraniană, pentru a proteja poporul ucrainean şi infrastructura esenţială", a subliniat Stoltenberg, la finalul reuniunii miniştrilor Apărării din statele NATO.
"Salut susţinerea fără precedent pe care Statele Unite o oferă Ucrainei, dar şi susţinerea fără precedent din partea aliaţilor europeni, din partea Canadei şi a naţiunilor partenere. Şi cred că un mesaj foarte important a fost transmis ieri de Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, acela că va rămâne de partea Ucrainei cât va fi nevoie", a subliniat secretarul general NATO.
Update 19:19 Autoritățile ruse au acuzat joi, Kievul, că a bombardat o clădire rezidențială din Belgorod, un oraș situat într-o regiune care se învecinează cu Ucraina.
"Forțele armate ucrainene au bombardat Belgorod. Apărarea aeriană a fost activată. Există distrugeri într-un imobil de locuințe", a scris pe Telegram Viaceslav Gladkov, guvernatorul acestei regiuni, unde tirurile s-au înmulțit în ultimele săptămâni.
"Informațiile despre (potențiale) victime sunt în curs de stabilire", a adăugat el, postând fotografii cu resturi împrăștiate pe stradă şi care au avariat o mașină.
Potrivit oficialului rus, o parte neexplodată a unui proiectil a căzut, de asemenea, pe terenul de sport al unui liceu din oraș.
Gladkov a mai acuzat Kievul că a bombardat satul rusesc Krasnoe, situat la granița cu Ucraina.
În replică, Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a spus că rușii s-au bombardat singuri.
"Rusia a lansat o rachetă spre Harkov, dar ceva a mers prost și a lovit o clădire rezidențială din Belgorod, Rusia. Va fi o anchetă? Sau vreo sancțiune? Nu, lui Putin nu-i pasă pe cine omoară, ucraineni sau ruși. Propagandiștii vor găsi rapid o explicație falsă”, a scris el pe Twitter.
Update 18:30 Retorica nucleară a lui Vladimir Putin este iresponsabilă și periculoasă.
Declarația aparține Secretarului General al Alianței Militare Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, și vine la scurt timp după ce președintele SUA, Joe Biden, l-a acuzat, la rândul său, pe liderul rus că practică un discurs "irațional" cu privire la utilizarea armelor nucleare.
"În această dimineață, aliații au avut o întâlnire în cadrul Grupului de Planificare Nucleară. Este esențial să continuăm să ne consultăm și să ne coordonăm atunci când vine vorba despre chestiunile ce problema nucleară. Retorica nucleară a președintelui Putin este periculoasă și iresponsabilă. Luăm foarte în serios aceste amenințări și rămânem vigilenți. Nu ne vom lăsa intimidați", a spus Jens Stoltenberg, la Bruxelles, unde a avut loc reuniunea miniștrilor apărării din statele blocului militar.
Secretarul General a mai anunțat membrii alianței au decis să sporească stocurile de muniții și echipamente militare ale NATO.
Stoltenberg a fost întrebat cum va reacționa NATO în cazul unui atac nuclear al Rusiei.
"Vor fi consecințe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare - orice fel de arme nucleare - împotriva Ucrainei. Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a spus el.
"Circumstanțele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a adăugat Stoltenberg.
Update 17:30 Robert Baer, fost agent CIA, susține că România va fi atacată de Rusia dacă războiul din Ucraina va escalada.
Potrivit fostului spion, Putin va fi tentat să recurgă la arma nucleară dacă armata sa va intra în colaps.
Totuși, crede el, nu țara noastră va fi prima atacată, ci un alt stat NATO.
"Cred că Putin va continua cu această strategie, atât timp cât va pierde pe câmpul de luptă. Va ataca infrastructura energetică, va tăia curentul în Ucraina, va bombarda conducte, va tăia gazul, nu face niciun pas înapoi şi dacă va trebui să bombardeze o conductă din Bulgaria, o va face. Se va ajunge la asta. GRU, serviciul de informații extern al Rusiei, are spioni peste tot în Europa de Est. În acest moment, nu îi mai pasă.
Cea mai importantă întrebare în Statele Unite este dacă va folosi arme nucleare, iar asta depinde de cum va performa armata lui. Dacă armata lui va intra în colaps, eu cred că ar folosi arme nucleare (...) Nu cred că Washingtonul are un răspuns la asta. Nu știu ce gândește Putin sau ce gândesc extremiștii din cercul lui și țin pumnii sperând că nu va folosi o armă nucleară sau să atace o țară NATO (...) Cred că ar ataca prima oară Polonia, dar nu departe ar fi România. Da, ar ataca România dacă războiul va escalada", a spus el la News Hour with CNN.
Update 16:30 Președintele Franței a precizat, în premieră, care va fi răspunsul său în cazul celui mai negru scenariu în Ucraina: cel în care Rusia va folosi arme atomice.
Astfel, Franța nu va răspunde cu bombe nucleare în cazul în care Rusia va recurge la acest tip de arme.
Declarația a fost făcută de Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului France 2.
"Doctrina noastră se bazează pe interesele fundamentale ale națiunii. Acestea sunt clar definite și nu ar fi deloc afectate în mod direct dacă, de exemplu, ar avea loc un atac nuclear cu rachete balistice în Ucraina, în regiune", a spus Macron.
El a adăugat că Putin "trebuie să se întoarcă" la masa discuțiilor de pace și a estimat - în pofida declarațiilor lui Volodimir Zelenski, care a exclus orice negocieri cu actualul președinte rus - că Ucraina va trebui să negocieze cu acesta "la un moment dat".
Presa internațională remarcă faptul că este pentru prima dată când președintele francez discută doctrina de descurajare nucleară a țării sale.
Update 15:20 După retorica nucleară folosită de Moscova în ultima perioadă, s-au înmulțit avertismentele occidentale cu privire la consecințele pe care Rusia le-ar avea de suferit dacă Vladimir Putin recurge la bombe atomice.
Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a atenționat, joi, că un posibil atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei va atrage un răspuns militar occidental atât de puternic încât "ar anihila armata rusă".
El l-a avertizat pe liderul rus să nu joace la cacealma.
"Putin nu-și poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi, cei care sprijinim Ucraina - statele membre UE, SUA şi NATO - nu blufăm. Și orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns - nu nuclear - dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată", a declarat Borrell la un eveniment în Belgia.
Declarația șefului diplomației Uniunii Europene este printre cele mai tranșante avertismente oficiale la adresa Moscovei.
Ea vine după ce președintele american Joe Biden a condamnat, într-un interviu pentru CNN, ceea ce el a numit "discursul irațional" al lui Vladimir Putin și a avertizat, la rândul său, asupra consecințelor care pot scăpa de sub control.
Anterior, foști oficiali americani au comentat perspectiva ca Putin să folosească, demonstrativ, o armă nucleară tactică în Marea Neagră, și au estimat că, într-un astfel de caz, răspunsul Occidentului va elimina prezența militară rusă, atât din Marea Neagră cât și din Ucraina.
Update 14:45 Întâlnirea dintre președinții rus și turc a început cu un moment stânjenitor pentru liderul de la Kremlin.
Recep Tayyip Erdogan l-a lăsat, din nou, să aștepte pe Vladimir Putin, înaintea întâlnirii de joi, din Kazahstan, transmite Antena 3.
Este o situație care subliniază noile raporturi de putere dintre cei doi lideri, în condițiile în care președintele rus se confruntă cu dezaprobarea și cu sancțiunile statelor occidentale, din cauza invaziei în Ucraina.
În cele din urmă, președintele turc a intrat în încăpere iar cei doi lideri și-au strâns mâinile.
????Putin meets with Erdogan in Astana.
— AZ ???? (@AZgeopolitics) October 13, 2022
▪️If Turkey is interested, we could consider the possibility of another gas pipeline system and the creation of a gas hub in Turkey pic.twitter.com/VqspRjqyuF
Un moment similar a avut loc în luna iulie, în capitala Iranului.
Presa internațională a consemnat, atunci, că Erdogan l-a lăsat pe Putin să-l aștepte preț de aproape un minut, într-o încăpere plină cu reporteri și camere de televiziune.
Imaginile din iulie îl arată pe Putin agitându-se, schimbându-și greutatea de pe un picior pe altul și afișând grimase care trădau situația inconfortabilă în care se afla.
Este de notorietate că liderul rus și-a construit o reputație de a-i ține, el însuși, pe liderii internaționali să aștepte, uneori cu orele, deși discuțiile erau programate foarte precis.
Update 13:45 Președintele Turciei a făcut un nou apel la încetarea luptelor în Ucraina, la summitul regional din Kazakhstan.
Recep Tayyip Erdogan, apel la armistițiu în Ucraina, înaintea întâlnirii cu Vladimir Putin
Erdogan a cerut, joi, ca părțile în conflict să pună cât mai repede capăt ostilităților şi să încheie un armistițiu.
"În ciuda dificultăților de pe teren, scopul nostru este (...) să punem capăt vărsării de sânge în cel mai scurt timp. Cu toții resimțim efectele crizei din Ucraina, la scară regională şi globală. Mereu am spus că o pace dreaptă poate fi stabilită prin diplomație, că nu există câștigători în război și niciun învins într-o pace echitabilă", a spus el.
Kremlinul a transmis că așteaptă o propunere concretă de la Recep Tayyip Erdogan pentru medierea conflictului din Ucraina.
Update 13:15 Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, un aliat important al lui Putin, le-a cerut statelor occidentale să ridice sancțiunile impuse Rusiei, dar şi țării pe care o conduce.
Liderul de la Minsk susține că Vestul nu face decât să adauge gaz pe foc, cât timp nu oferă soluții pentru detensionare.
El a reluat teza propagată de Kremlin în perioada dinaintea anexării Crimeei, în 2014, și a spus că Occidentul organizează "lovituri de stat" în alte țări, cu riscul de a provoca un al treilea război mondial.
"Același scenariu a fost testat anterior în Ucraina. Putem vedea la ce a dus totul. Din fericire, în 2022 am reușit să menținem pacea pe acest pământ în Kazahstan. Cum funcționează practica de a organiza lovituri de stat ale altora? Doar țările responsabile de asta pot spune (...)
Răspunsul nostru trebuie să fie fără echivoc: acest lucru este inacceptabil și implică riscurile declanșării unui al treilea război mondial, în care 'câștigătorii' nu vor mai trebui să se gândească la ceva din cauza situației.
Deteriorarea catastrofală este nu numai în Europa, ci în întreaga lume. Tipul de conflict de-a lungul rutei 'lumii vechi' a ajuns deja în Asia. Iar țările occidentale şi-au oferit serviciile de menținere a păcii. Gata!
Doar adăugați combustibil pe foc, fără să faceți ceva pentru detensionarea situației", a spus Lukașenko la forumul din Kazahstan, la care participă și președintele rus Vladimir Putin.
Update 12:45 Un sistem defensiv anti-rachetă operațional la mare altitudine este avut în vedere de autoritățile de la București ca mijloc de protecție, inclusiv în cazul unui atac cu arme de distrugere în masă nucleare, chimice sau bacteriologice.
Este vorba despre Arrow 3, dezvoltat de Israel și de Statele Unite.
Informații despre intențiile României de a utiliza acest sistem au apărut recent iar joi 14 state NATO au semnat la sediul din Bruxelles al Alianței o scrisoare de intenție pentru achiziționarea în comun armament anti-aerian.
Semnatarii sunt România, Germania, Marea Britanie, Slovacia, Norvegia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Finlanda, Lituania, Olanda și Slovenia.
Arrow 3 este un sistem de apărare anti-rachetă gândit pentru interceptări extraatmosferice, fiind proiectat de companiile Israel Aerospace Industries (IAI) și Boeing.
A fost conceput pentru a neutraliza rachetele balistice, inclusiv cele intercontinentale, care pot transporta arme de distrugere în masă.
Extrem de rapid și versatil, interceptorul este capabil să-și schimbe traiectoria în funcție de parametri actualizați în timpul zborului, să atingă altitudini foarte înalte și chiar să doboare sateliți de pe orbită.
Dezvoltat din 2010, a început a început să fie produs din 2017.
Partea americană ar fi contribuit în acest proiect cu peste un miliard de dolari.
După detectarea țintei și lansarea către aceasta, Arrow 3 primește actualizări ale cursului obiectivului de interceptat și face corecțiile necesare de traiectorie.
Odată ajuns în afara atmosferei, la aproximativ 100 de kilometri altitudine, Arrow 3 își urmărește singur ținta, își ajustează traiectoria și o interceptează direct.
În cadrul testelor, Arrow 3 ar fi reușit să acopere o rază de circa 2.400 de kilometri.
Update 11.45. Rachetele rusești au bombardat peste 40 de orașe și localități ucrainene, au anunțat joi oficiali, după ce o rezoluție a Adunării Generale a ONU a calificat drept "ilegală" anexarea de către Moscova a teritoriului ucrainean, iar aliații Ucrainei s-au angajat să acorde mai mult ajutor militar.
În ultimele 24 de ore, rachetele rusești au lovit peste 40 de așezări, în timp ce forțele aeriene ucrainene au efectuat 32 de lovituri asupra a 25 de ținte rusești, a declarat Statul Major al forțelor armate ucrainene, potrivit Mediafax.
Primarul orașului portuar Nicolaev, Oleksandr Senkevich, a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că orașul din sudul țării a fost "bombardat masiv".
"O clădire rezidențială cu cinci etaje a fost lovită, cele două etaje superioare au fost complet distruse, restul - sub dărâmături. Salvatorii lucrează la fața locului", a precizat el.
Centrul de construcții navale și port Nicolaev a suferit bombardamente rusești intense pe tot parcursul războiului.
Rusia a vizat, de asemenea, o așezare din regiunea capitalei ucrainene Kiev folosind drone explozive la începutul zilei de joi, a declarat administrația regiunii pe aplicația de mesagerie Telegram.
Guvernatorul regiunii Kiev, Oleksiy Kuleba, a declarat că, pe baza unor informații preliminare, loviturile au fost cauzate de muniție de drone kamikaze de fabricație iraniană.
Instalațiile de infrastructură critică au fost lovite de drone, a declarat Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al biroului lui Zelenski.
Rachetele au lovit peste 30 de imobile, conducte de gaz și linii electrice în orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, iar peste 2.000 de familii au rămas fără electricitate, a scris guvernatorul din Dnipropetrovsk, Valentyn Reznichenko, pe Telegram.
Update 11.30. Rachetele rusești au căzut peste orașul Nicolaev în această dimineață, lovind o clădire rezidențială cu cinci etaje.
Numărul victimelor este neclar. Ministerul Apărării al Ucrainei a postat pe Twitter imagini ale pagubelor.
The city of Mykolaiv today. Another russian missile strike.#russiaisaterrorisstate pic.twitter.com/663nh4RCdO
— Defense of Ukraine (@DefenceU) October 13, 2022
Update 11:00. SUA și-a reafirmat angajamentul de a apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO, înaintea discuțiilor de astăzi între miniștrii apărării din alianță, care vor include discuții cu ușile închise cu privire la amenințările nucleare.
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a făcut declarațiile reiterând angajamentul Americii față de apărarea colectivă a NATO, în urma amenințărilor nucleare repetate ale președintelui rus Vladimir Putin.
„Ne angajăm să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO – dacă și când este vorba de asta”, a spus Austin.
Update 10:00. Aderarea Ucrainei la NATO ar putea duce la un al treilea război mondial, a declarat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Alexander Venediktov, pentru agenția de presă de stat TASS, în această dimineață.
”Kievul este foarte conștient de faptul că un astfel de pas ar însemna o escaladare garantată la al Treilea Război Mondial”, a spus Venediktov, citat de TASS.
„Aparent, pe asta se bazează – să creeze zgomot informațional și să atragă din nou atenția asupra lor.”
Dl Venediktov a reiterat, de asemenea, ideea că, ajutând Ucraina, Occidentul „este o parte directă a conflictului”.
Update 09:10. Apar noi informații în urma exploziei uriaşe de pe podul Crimeei care s-a produs în urmă cu aproape o săptămână.
Patru oameni au murit după explozia puternică, iar unul dintre ei ar fi Serghei Maslov. Acesta din urmă era judecător la Curtea de Arbitraj de la Moscova şi era implicat în judecarea unui proces împotriva fiicei liderului Ceceniei, Ramzan Kadîrov, scrie agenţia de presă Meduza.
Presa internațională scrie că există suspiciuni în acest caz ţinând cont de cazurile de care s-a ocupat în ultima perioadă judecătorul rus. Fiica liderului cecen avea termen să acorde explicații Curții de Arbitraj în legătură cu o datorie pe care o avea de achitat către divizia rusească a companiei americane Conde Nast care a intentat proces.
Potrivit documentelor, Compania americană solicită casei de modă FIRDOSI, deținută de mama fiicei lui Kadîrov, plata datoriei de 814 mii de ruble și o penalitate de 893 de mii de ruble. O sursă juridică susține că judecătorul Maslov era "incoruptibil", ocupându-se de cazuri "sensibile" ce implicau dispute de afaceri mari, un posibil semn că decesul lui NU a fost un accident.
Update 08:50. Vladimir Putin se întâlneşte astăzi, în Kazahstan, cu președintele turc, Recep Erdoan, la Summitul regional de la Astana. Înainte de discuţia cu Putin, Erdoan va avea o întrevedere şi cu preşedintele din Belarus, Alexandr Lukaşenko.
Administraţia de la Moscova a anunţat deja că se aşteaptă ca Putin să primească din partea omologului său turc, o propunere de mediere privind conflictul din Ucraina. Iar Erdoan și-a exprimat public speranța că îi poate aduce pe Putin și pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului.
Negocierile s-au oprit după anexarea de către Rusia a 4 regiuni ucrainene săptămâna trecută. Președintele ucrainean chiar a semnat un decret în care scrie că negocierile cu Vladimir Putin, sunt imposibile. Volodimir Zelenski a spus însă că Ucraina va vorbi cu "următorul" președinte rus. Decretul, publicat pe site-ul președinției ucrainene, este datat cu 30 septembrie, ziua în care Putin a anunțat că va anexa ilegal 4 regiuni parțial ocupate ale Ucrainei.
Update 08:15. Rusia ar putea pregăti o nouă invazie asupra Kievului! Mii de trupe ruseşti şi un număr impresionant de drone kamikaze sunt transportate în Belarus. Mai mult, Lukașenko cere ca armata să fie pregătită de luptă. Preşedintele Belarusului susţine că va forma o forţă armată comună cu Rusia, din cauza amenințărilor clare la adresa ţării sale, venite din partea Kievului și a Occidentului.
Alexandr Lukașenko a dispus ca trupele sale să fie testate pentru "pregătirea de luptă", în contextul în care există informații că soldații ruși sosesc în număr mare în Belarus cu trenul.
Anunțul aliatului lui Putin a venit în contextul în care șeful serviciilor secrete ale țării a declarat că se așteaptă să vadă un "punct de cotitură" în invazia lui Vladimir Putin în următoarele luni.
La rândul lor, serviciile de informații ucrainene au anunţat că Rusia continuă să trimită "drone kamikaze" în Belarus. De asemenea, Minskul plănuiește să trimită "13 trenuri care transportă muniție din arsenalele și bazele de depozitare ale forțelor sale armate". Rusia a folosit inclusiv drone iraniene în atacurile aeriene de amploare care au lovit luni și marți în toată Ucraina.
Limbajul folosit pentru a minimiza activitatea militară a Belarusului a făcut ecou insistențelor Moscovei, în săptămânile și lunile care au precedat invazia lui Putin din 24 februarie, cum că nu își va trimite forțele peste graniță. În același fel, de pildă, în mai 2021, ministrul apărării, Serghei Șoigu, a ordonat o inspecție rapidă a "pregătirii de luptă" a districtelor militare rusești.
Putin a negat în mod constant că are planuri de invazie, în timp ce oficialii de la Kremlin au declarat că acumularea uriașă de zeci de mii de soldați și de echipamente avea drept singur scop antrenamente militare. Lukașenko a permis trupelor rusești să intre în țară sub pretextul unor exerciții militare în lunile dinaintea lansării de către Moscova a operațiunii sale militare în Ucraina.
Lukașenko a pretins că grupul operativ comun cu Rusia este un răspuns la o amenințare clară la adresa Belarusului din partea Kievului și a susținătorilor săi din Occident. El a susținut în mod nefondat că Lituania, Polonia și Ucraina antrenează "radicali" belaruși pentru a comite atacuri teroriste.
Potrivit aliatului lui Putin de la Minsk, cele două țări au început să își combine o parte din forțele militare la scurt timp după explozia de pe podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea ocupată de Rusia.
Declarațiile liderului belarus au stârnit furie în Europa, Comisia Europeană îndemnând Belarusul să se abțină de la orice implicare în "întreprinderea brutală și ilegitimă" a Rusiei, contrară principiilor Cartei Națiunilor Unite și dreptului internațional.
G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate - SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington.
Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul.
Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi "să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin" după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei.
"Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război', au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
*
Franţa va livra Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană, a anunţat miercuri preşedintele francez, Emmanuel Macron, într-un interviu acordat canalului France 2, notează AFP, citată de Agerpres.
"Vom livra radare, sisteme şi rachete (antiaeriene) pentru a proteja (ucrainenii) de atacuri, în special pentru a-i proteja de atacurile cu drone", a spus el.
Preşedintele francez a repetat, de asemenea, că Franţa are în vedere să livreze suplimentar Ucrainei tunuri Caesar.
"Am livrat 18" de la începutul războiului, "lucrăm pentru a livra suplimentar şase tunuri împreună cu Danemarca", a declarat el, explicând că aceste şase Caesar au fost iniţial destinate armatei daneze. "Încercăm să le livrăm ucrainenilor imediat", a spus el.
Kievul a cerut aliaţilor săi să îl ajute să-şi întărească apărarea antiaeriană, după două zile de bombardament rusesc intens pe întreg teritoriul, în special asupra Kievului, care a provocat zeci de victime civile şi a distrus infrastructura.
Război în Ucraina, 12 octombrie | Ce as are în mânecă președintele Turciei la întâlnirea de joi cu liderul de la Kremlin
Război în Ucraina, 11 octombrie | Putin admite, la întâlnirea cu directorul AIEA, că este preocupantă situaţia Centralei Zaporojie
Război în Ucraina, 10 octombrie | Mai multe regiuni ucrainene nu au energie electrică, după bombardamentele rușilor
Război în Ucraina, 9 octombrie | Război în Ucraina, ziua 228 | Putin a convocat luni o ședință a Consiliului de Securitate
Război în Ucraina, 8 octombrie | Centrala nucleară de la Zaporojie, pe generatoare diesel. Șeful AIEA va merge la Moscova
