Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Franţa va livra Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană
- Șeful AIEA revine la Kiev după întâlnirea cu Putin pe tema siguranței nucleare
- Rusia și-a transmis așteptările cu privire la întâlnirea Putin - Erdogan de joi
- Vitali Kliciko: "Putin blufează, nu va folosi arme nucleare. A pierdut deja războiul"
- Răspunsul Rusiei, după ce Joe Biden a spus că Vladimir Putin are un "discurs irațional" cu privire la folosirea armelor nucleare
- Șapte morți după ce o piață din regiunea Donețk a fost spulberată de artileria rusă
- Putin către Europa: "Vreți gaze? Deschideți robinetul Nord Stream 2"
- Kremlinul neagă că Putin i-a indicat lui Elon Musk "planul de pace" pentru Ucraina
- NASAMS, sistemul antiaerian trimis Ucrainei de SUA pentru a se apăra de rachetele Moscovei
- Un rus care a furat din ucraina o cameră de supraveghere și a trimis-o acasă a fost trădat tocmai de "prada" sa
- Generalul supranumit "Armaghedon", noul comandant numit de Vladimir Putin
- Explozii puternice în Herson
- Casa Albă: Nu există indicii că Putin ar pregăti atac nuclear
Update 22:30 Franţa va livra Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană, a anunţat miercuri preşedintele francez, Emmanuel Macron, într-un interviu acordat canalului France 2, notează AFP, citată de Agerpres.
"Vom livra radare, sisteme şi rachete (antiaeriene) pentru a proteja (ucrainenii) de atacuri, în special pentru a-i proteja de atacurile cu drone", a spus el.
Preşedintele francez a repetat, de asemenea, că Franţa are în vedere să livreze suplimentar Ucrainei tunuri Caesar.
"Am livrat 18" de la începutul războiului, "lucrăm pentru a livra suplimentar şase tunuri împreună cu Danemarca", a declarat el, explicând că aceste şase Caesar au fost iniţial destinate armatei daneze. "Încercăm să le livrăm ucrainenilor imediat", a spus el.
Kievul a cerut aliaţilor săi să îl ajute să-şi întărească apărarea antiaeriană, după două zile de bombardament rusesc intens pe întreg teritoriul, în special asupra Kievului, care a provocat zeci de victime civile şi a distrus infrastructura.
Update 21:10 Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU se întoarce miercuri în Ucraina după ce a discutat cu președintele Vladimir Putin în Rusia despre problemele de la centrala de la Zaporojie, potrivit CNN.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), se întoarce miercuri în capitala ucraineană Kiev, după ce s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg, unde cei doi au discutat probleme legate de securitatea nucleară.
„Așa cum am convenit cu președintele Ucrainei, Zelenski, după întâlnirile mele de la Sankt Petersburg mă întorc la Kiev", a scris Grossi pe Twitter.
„Lucrările privind crearea unei zone de protecție a securității nucleare și a siguranței în jurul centralei nucleare Zaporojia continuă", a adăugat el.
Grossi a subliniat în mod repetat în ultimele săptămâni necesitatea de a crea o zonă de protecție în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa. În jurul centralei de la Zaporojie au fost numeroase bombardamente în ultimele luni.
Update 19:45 Președinții rus și turc, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, se întâlnesc joi în Kazahstan.
Cu această ocazie, Moscova se așteaptă ca liderul turc să-i facă omologului său rus o propunere concretă de mediere a conflictului din Ucraina.
"Turcii își vor oferi medierea. Erdogan va propune, probabil, ceva oficial. Dacă vor avea loc contacte (ruso-ucrainene), aceasta ar urma să se petreacă pe teritoriul turc", a declarat Iuri Uşakov, consilierul diplomatic al Kremlinului.
Oficialul rus a lăudat poziția Turciei, care nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale, pe care Moscova le consideră "ilegitime"
Membru NATO, Turcia, care depinde de gazele și petrolul rusesc, a depus, de la invazia rusă în Ucraina, eforturi să-și mențină relațiile atât cu Kievul, cât și cu Moscova.
Ankara a jucat un rol-cheie într-un schimb de prizonieri din septembrie între Rusia și Ucraina și în încheierea, în iulie, sub egida ONU, a unui acord care a permis reluarea exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră și strâmtoarea Bosfor.
De asemenea, în martie anul curent, Turcia a găzduit pe teritoriul său discuții între reprezentanți ruși și ucraineni, care în cele din urmă au eșuat.
Update 19:00 Liderul de la Kremlin vrea să lase în frig și întuneric țara pe care a invadat-o, spune primarul Kievului, Vitali Kliciko, într-un interviu în exclusivitate la News Hour with CNN, cu referire la bombardamentele masive cu rachete efectuate de armata rusă începând de luni dimineața
"Nu e un război, e un genocid împotriva populației ucrainene. Putin vrea Ucraina, dar fără cetățenii ucraineni! Toată lumea trebuie să înțeleagă asta! Iar acum distruge centralele din Ucraina. Asta înseamnă că își dorește ca oamenii să înghețe de frig", a estimat primarul Kievului.
El crede că amenințările președintelui rus, că ar putea recurge inclusiv la arsenalul nuclear, reprezintă o cacealma.
"Dacă Putin ar folosi o armă nucleară, ar fi dramatic nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Rusia şi pentru întreaga lume. De aceea, din punctul meu de vedere, e doar un bluf", a estimat Kliciko.
El avertizează, pe de altă parte, că Moscova vrea în continuare Kievul - un obiectiv pe care l-a ratat la începutul invaziei.
Insistând că ucrainenii sunt pregătiți pentru orice scenariu, chiar și pentru cel mai rău, și anticipând că "Putin a pierdut deja războiul", primarul Kievului a arătat și care sunt condițiile în care liderii ucraineni vor negocia pacea cu Rusia.
"Suntem deschiși să negociem, să vorbim de compromis, să vorbim cu Rusia, însă doar când până și ultimul soldat rus va părăsi Ucraina! Suntem gata să vorbim, dar vă rugăm, părăsiți teritoriile noastre!", a concluzionat el.
Update 18:00 Un bombardament rusesc asupra pieţei centrale de produse agricole din oraşul Avdiivka din regiunea Doneţk, în apropiere de linia frontului în estul Ucrainei, s-a soldat miercuri cu şapte morţi şi nouă răniţi.
Informația provine de la autorităţile locale, citate de agenţia ucraineană de presă Ukrinform.
Anterior, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, citat de AFP, anunţase un bilanţ de cel puţin şapte morţi şi opt răniţi, în urma bombardamentului din cursul dimineţii de la Avdiivka.
Potrivit oficialului ucrainean, ruşii au lovit piaţa centrală, unde se aflau multe persoane în acel moment.
Alte surse regionale au indicat că, în afară de piaţa centrală, trupele ruse au bombardat şi alte zone din Avdiivka în cursul dimineţii, lovind mai multe clădiri rezidenţiale.
Atacurile s-au soldat cu mai mulţi morţi şi răniţi, au indicat sursele respective, fără a menționa numărul exact.
Pe de altă parte, trupele ruse şi-au continuat, miercuri, ofensiva asupra oraşului Zaporojie - centru administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei.
Alte atacuri împotriva infrastructurii energetice din centrul ţării au fost raportate de Kiev, în a treia zi consecutivă de bombardamente împotriva infrastructurii critice a Ucrainei.
Update 17:00 Interviul acordat CNN de președintele american Joe Biden a provocat reacția Kremlinului.
Biden a afirmat că președintele rus Vladimir Putin "este un actor rațional" care a făcut calcule greșite și care practică un "discurs irațional".
După ce a afirmat săptămâna trecută că riscurile unui conflict nuclear sunt cele mai ridicate din ultimii 60 de ani, președintele american a avertizat, în discuția cu Jake Tapper, asupra "interpretărilor greșite" care pot avea efecte catastrofale.
Întrebat dacă există riscul ca Putin să utilizeze arme nucleare tactice asupra Ucrainei, Biden a răspuns: "Nu cred că va face acest lucru".
Kremlinul a taxat spusele liderului de la Casa Albă drept "provocatoare și dăunătoare".
"Exprimăm regretul pentru faptul că lideri de state din Occident, din Statele Unite și din Europa, recurg zilnic la retorică nucleară. Considerăm că este o practică foarte dăunătoare şi provocatoare", a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei.
Oficialul rus a denunțat şi afirmațiile secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat că o victorie a lui Putin în Ucraina ar fi o înfrângere a Occidentului.
Potrivit lui Peskov, afirmațiile lui Stoltenberg demonstrează că "NATO luptă de partea Ucrainei".
Update 16:00 Kremlinul a reacționat, miercuri, la scandalul amplificat de acuzațiile că Vladimir Putin s-ar fi folosit de multi-miliardarul Elon Musk pentru a propune public un "plan de pace" în Ucraina.
Șeful Tesla, Elon Musk, nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin înainte de a-și publica "planul de pace", susține Dmitri Peskov (foto), purtătorul de cuvânt de la Kremlin.
"Acest lucru (discuția Musk - Putin, n.r.) nu este adevărat", a spus Peskov.
Presa internațională a remarcat că "planul de pace" postat pe Twitter de Musk săptămâna sub forma unei liste de patru puncte, supusă votului utilizatorilor rețelei, reflectă cererile pe care oficialii Kremlinului le-au făcut în mod repetat în ultimele luni.
Între acestea, condițiile ca Ucraina să se declare neutră din punct de vedere militar, să recunoască anexarea Crimeei și să asigure continuarea aprovizionării cu apă a peninsulei anexate de Moscova în 2014.
Marți, politologul american Ian Bremmer, președintele companiei de consultanță Eurasia Group, a susținut la CNN că Musk i-a spus direct despre o conversație pe care a purtat-o cu Putin luna trecută, și din care a preluat "planul de pace".
Musk a negat ulterior că această conversație cu președintele rus ar fi avut loc.
"Am vorbit cu Putin o singură dată și asta a fost acum aproximativ 18 luni. Subiectul era spațiul (cosmic)", a afirmat el.
Miercuri, Dmitri Peskov a confirmat că Vladimir Putin a avut o conversație telefonică cu Elon Musk "în urmă cu aproximativ un an și jumătate", dar a refuzat să ofere alte detalii.
Update 15:00 Vladimir Putin a cerut Uniunii Europene să deschidă gazoductul Nord Stream 2, dacă dorește mai multe gaze naturale din Rusia.
Punerea în funcțiune a Nord Stream 2 a fost blocată de Germania, la presiunile SUA, în contextul agresiunii ruse în Ucraina.
Însă președintele rus a spus, miercuri, la o conferință desfășurată la Moscova pe teme energetice, că țara sa este gata să înceapă furnizarea de gaze spre Europa prin Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică.
Nord Stream 2 a fost avariat în seria de explozii care a afectat și Nord Stream 1, dar este încă parțial funcțional, potrivit lui Putin.
"Mingea este în curtea Uniunii Europene. Dacă vor, să deschidă robinetul și asta e", a declarat președintele rus.
El a reluat, pe de altă parte, acuzațiile nedovedite conform cărora SUA s-ar afla în spatele exploziilor care au avariat gazoductul Nord Stream 1 și au provocat o scurgere masivă de gaze.
SUA au respins acuzațiile președintelui rus.
Update 14:00 Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a confirmat livrarea, de către Statele Unite, în Ucraina a sistemului modern de apărare aeriană numit NASAMS.
NASAMS este un dispozitiv de apărare aeriană, dezvoltat și fabricat printr-un parteneriat între compania americană Raytheon și compania norvegiană Kongsberg Defence.
Sistemul NASAMS se bazează pe rachetele aer-aer care în mod normal sunt montate pe avioanele F-16 și Eurofighter.
Având o rază de acțiune de până la 40 de kilometri, NASAMS este eficace când vine vorba de a doborî avioane, fiind dotat cu un radar care poate detecta aeronavele la o distanță de 100 de kilometri.
Însă el poate fi folosit și împotriva rachetelor de croazieră și vehiculelor aeriene fără echipaj.
O unitate standard a sistemului NASAMS (foto următoare) dispune de radarul de cercetare aeriană dezvoltat de firma norvegiană, de senzorul electrooptic de ochire în infraroșu dezvoltat de Rheinmetall Defence Electronics şi centrul de conducere a focului, construit tot de compania norvegiană.
NASAMS are instalații de lansare sextuple înclinate, echipate cu rachete aer-aer cu tehnologie avansată şi rază medie de tip - AIM-120 AMRAAM (Advanced Medium-Range Air-to-Air Missile), produse de Raytheon.
NASAMS se află în dotarea a 12 țări: SUA, Norvegia, Polonia, Finlanda, Spania, Olanda, Oman, Lituania, Indonezia, Australia, Qatar și Ungaria.
Pe parcursul a mii de lansări de rachete, au fost confirmate 10 victorii aeriene confirmate ale NASAMS, în care au fost distruse șase aparate MiG-29 (ale sârbilor) şi câte un aparat MiG-25 (al forțelor irakiene), MiG-23(al irakienilor), Su-22 (al armatei siriene) și Soko J-21 Jastreb (al armatei sârbe).
Update 13:00 O cameră de supraveghere din orașul ucrainean Liman a ajuns în Siberia, într-o localitate din Buriatia, după ce a fost furată de un soldat rus și trimisă acasă.
O cameră video furată din Ucraina transmite live din casa în care a instalat-o hoțul, în Rusia | Hoțul, surprins în pielea goală
De acolo, camera de surpaveghere continuă să transmită imagini în direct, pentru că hoțul nu putut sau nu a știut cum să reseteze datele de logare ale aparatului.
Povestea este difuzată pe Twitter de canalul de Truha (Tpyxa) News.
"Rușii au furat camerele de supraveghere din Liman și le-au instalat la ei acasă, în Buriatia. Dar nu au resetat una din camerele furate, iar acum adevăratul proprietar poate urmări online ce se întâmplă în casa rușilor", arată sursa citată.
La un moment dat, în prim-plan apare figura hoțului, care se scarpină în vârful capului în timp ce se uită de aproape la camera de supraveghere iar în plan secund o femeie pare să mănânce ceva.
Nu lipsesc nici momentele în care proprietarii apar trecând dezbrăcați prin fața camerei de filmat.
Russian stole CCTV cameras in Lyman and installed them at their home, in Buryatia.
— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) October 11, 2022
The russian did not reset the stolen cameras, and now their real owner can watch online what is happening in russians home.
Video published by Yan Gordienko pic.twitter.com/F3MQ95tvEI
Update 11:15 Rusia afirmă că a reținut opt persoane în legătură cu explozia de sâmbătă de pe podul care leagă Rusia de Crimeea, relatează BBC. Serviciul de securitate FSB a declarat că cinci dintre persoanele reținute sunt ruși, în timp ce ceilalți sunt ucraineni și armeni.
FSB a acuzat serviciile de securitate ucrainene că se află în spatele atacului de pe pod. Vestea a venit în timp ce au fost raportate explozii în orașele ucrainene Herson, Zaporojie și Nikopol.
Update 10:30 Generalul Serghei Surovikin, denumit şi "generalul Armaghedon" a fost numit de Putin la conducerea trupelor din Ucraina. Aceasta a căpătat aceast poreclă pentru abordarea din extrem de dură pe care a avut-o în războaiele din Cecenia şi Siria. De asemenea, Surovikin este generalul care a zdrobit cu blindatele mai mulţi protestatari care participau la lovitura de stat din 1991 din Rusia. Analiştii militari spun că noul comandant al trupelor ruseşti este cel care a ordonat bombardamentul din Ucraina de acum două zile în care zeci de oameni au murit, care a vizat înclusiv Kievul.
Update 09.55. Miniştrii Apărării din NATO se intalnesc astăzi la Bruxelles, într-oreuniune crucială pentru soarta războiului din Ucraina. Secretarul General al Alianţei, Jens Stoltenberg, a anunţat mizele acestei reuniuni. Pe agendă se află sprijinul pentru Kiev, iar miniștrii apărării îL vor avea ca invitat pe ministrul de externe al Ucrainei. Oficialii țărilor NATO sunt așteptați să decidă "creșterea stocurilor de muniții și echipamente" pe flancul estic. De asemenea, va avea loc o reuniune a Grupului NATO de planificare nucleară. Aceasta se desfăşoară chiar înainte ca Alianţa să pună în aplicare exercițiul periodic de descurajare nucleară, pentru a verifica dacă personalul și echipamentele sunt pregătite pentru cel mai grav scenariu.
Update 09:45 Cinci explozii au fost auzite în orașul Herson, controlat de Rusia, la primele ore ale dimineții, potrivit presei ruse, adăugând că ar fi fost activate sisteme de apărare antiaeriană, conform Sky News.
Herson, centrul administrativ al regiunii cu același nume, a fost unul dintre primele orașe care au căzut în mâinile forțelor ruse după ce acestea au lansat invazia în Ucraina, în februarie.
Anterior, Ivan Fedorov, primarul exilat al orașului Melitopol, controlat de Rusia, situat în sudul regiunii Zaporojie, a declarat pe aplicația de mesagerie Telegram că a avut loc o explozie puternică în oraș.
RIA a raportat, citând poliția locală instalată de Rusia, că un dispozitiv a explodat în apropierea pieței centrale a orașului. Se pare că nu au existat victime.
Update 08:30 Vladimir Putin şi Recep Erdogan se vor întâlni joi în Kazahstan. Cei doi preşedinţi participă la un summit regional, iar Erdogan doreşte să medieze direct cu Putin o posibilă încetare a focului în Ucraina.
Turcia şi-a menţinut poziţia neutră, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, şi a intermediat în mai multe rânduri discuţiile dintre părţile implicate în conflict.
Printre reuşitele diplomaţiei turce se numără acordul care permite Ucrainei să exporte grâne prin Marea Neagră, precum şi negocierile de pace care au avut loc la Ankara, la începutul conflictului.
Erdogan este unul dintre puţinii lideri care nu au comentat încă atacul rusesc cu rachete ce a avut loc luni pe întreg teritoriul ucrainean.
Însă poziţia Turciei faţă de anexările anunţate de Putin este clară. Ministerul de Externe de la Ankara a anunţat că nu recunoaşte decizia Moscovei, pe motiv că reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional.
Update 08.10. Volodimir Zelenski a îndemnat țările să impună Rusiei mai multe sancțiuni ca răspuns la "noul val de teroare" după atacurile din ultima perioadăi din Ucraina, scrie BBC.
Cel puțin 19 persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite în urma loviturilor rachetelor rusești asupra unor regiuni din întreaga țară. Zelenski a declarat că atacurile nu vor face decât "să ne întârzie puțin recuperarea".
În urma altor lovituri de marți, Zelenski a făcut apel la Occident să găsească noi modalități de a exercita presiuni politice asupra Rusiei și de a sprijini Ucraina.
Apelurile au venit după ce acesta s-a adresat grupului de națiuni G7. Blocul - format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA - a promis că va continua să ofere sprijin "financiar, umanitar, militar, diplomatic și juridic" țării sale "atâta timp cât va fi nevoie".
Zelenski a declarat: "Pentru un astfel de nou val de teroare trebuie să existe un nou val de responsabilitate pentru Rusia - noi sancțiuni, noi forme de presiune politică și noi forme de sprijin pentru Ucraina. Statul terorist trebuie să fie lipsit chiar și de gândul că orice val de teroare îi poate aduce ceva".
Administraţia Joseph Biden a anunţat, marţi seară, că nu există indicii că preşedintele rus, Vladimir Putin, ar pregăti lansarea unui atac nuclear asupra Ucrainei, precizând că Washingtonul va menţine vigilenţa şi că nu vrea un conflict militar cu Moscova.
"Nu am observat indicii, nimic care să ne arate că domnul Putin a luat decizia de folosi arme nucleare sau armament de distrugere în masă în Ucraina. Nu am observat indicii că sistemul politic rus ar pregăti o astfel de decizie", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, citat de publicaţia The Hill.
În plus, John Kirby a precizat că nu există niciun motiv pentru modificarea configuraţiei de apărare strategică a Statelor Unite. "În mod evident, luăm în serios ameninţările. A făcut mai multe comentarii, într-o săptămână sau ceva de genul acesta, şi ştim că ştie că armata sa este supusă unor presiuni intense în Ucraina", a continuat Kirby, referindu-se la preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. "Cred că aceste elemente generează imperativul de a continua să monitorizăm aceste capabilităţi cât se poate de bine. Şi facem acest lucru", a precizat oficialul american.
John Kirby a insistat că Statele Unite nu vor un conflict militar cu Rusia şi nu vor trimite trupe în Ucraina. "Nu vrea nimeni ca războiul să escaladeze într-o zonă a capabilităţilor nucleare", a subliniat el.
Recep Erdogan va discuta cu Vladimir Putin despre o soluţie diplomatică între Rusia şi Occident
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, urmează să aibă o întrevedere în Kazahstan cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre negocieri între Rusia şi Occident în sensul opririi războiului din Ucraina. Conform programului anunţat de Preşedinţia de la Ankara marţi seară, Erdogan va avea joi întâlniri bilaterale cu ocazia reuniunii Conferinţei pentru Interacţiuni şi Consolidarea Încrederii, din Astana. Anterior, surse citate de presa occidentală afirmau că întâlnirea Putin-Erdogan ar avea loc miercuri.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat marţi că preşedintele Vladimir Putin va analiza serios o eventuală propunere pentru o întâlnire directă cu omologul său american, Joseph Biden, la summitul Grupului G20, programat în Bali, Indonezia, pe 15-16 noiembrie. "Noi am transmis în mod repetat că nu refuzăm niciodată întâlniri. Dacă va exista o propunere, o vom lua în considerare", a afirmat Serghei Lavrov, precizând că deocamdată nu există nimic concret în acest sens.
În urmă cu câteva zile, Biden nu a exclus posibilitatea unei întrevederi cu Vladimir Putin la summitul Grupului naţiunilor dezvoltate şi emergente. "Rămâne de văzut", a răspuns Biden unei întrebări privind o astfel de întrevedere.
Război în Ucraina, 11 octombrie | Putin admite, la întâlnirea cu directorul AIEA, că este preocupantă situaţia Centralei Zaporojie
Război în Ucraina, 10 octombrie | Mai multe regiuni ucrainene nu au energie electrică, după bombardamentele rușilor
Război în Ucraina, 9 octombrie | Război în Ucraina, ziua 228 | Putin a convocat luni o ședință a Consiliului de Securitate
Război în Ucraina, 8 octombrie | Centrala nucleară de la Zaporojie, pe generatoare diesel. Șeful AIEA va merge la Moscova
Război în Ucraina, 7 octombrie | Pe ce se bazează avertismentul cu Apocalipsa nucleară, lansat de Joe Biden
