Război în Ucraina, ziua 380. Washingtonul acuză oficial Moscova că încearcă să organizeze o insurecție în Republica Moldova

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Atacuri aeriene la Herson. Un tânăr a murit
• Washingtonul anunță oficial că Moscova caută organizeze o insurecție în Republica Moldova
• Elveţia îşi menţine neutralitatea militară şi refuză să aprobe livrări de arme în Ucraina
• Kiev: Mii de oameni au venit la înmormântarea lui "Da Vinci", cel mai tânăr comandant de batalion din istoria Ucrainei
• Șeful mercenarilor Wagner se plânge că i-au fost tăiate legăturile cu responsabilii armatei ruse
• Rusia pune condiții pentru a reveni în ultimul tratat nuclear cu Statele Unite
• Serghei Lavrov dezvăluie ce a discutat cu omologul american Antony Blinken la întâlnirea față în față de la G20
• Zaporojie, bombardat din nou de ruși în timpul nopții de joi spre vineri
• Mai mulți foști responsabili ucraineni, arestați pentru obstrucționarea securizării aerodromului militar Gostomel de lângă Kiev
• SUA, îngrijorate că Rusia trimite Iranului armament american capturat în Ucraina
• Viktor Orban acuză SUA că au adus lumea în pragul unui război mondial
• Atac cibernetic de amploare la Moscova. 
• Forțele Wagner iau o ”pauză tactică” în Bakhmut
• Rușii au lansat 84 de rachete asupra Ucrainei, în doar 24 de ore
• SUA și partenerii săi internaționali au sechestrat active rusești în valoare de peste 58 de miliarde de dolari
• Apariția lui Volodimir Zelenski la decernarea premiilor Oscar, refuzată pentru al doilea an consecutiv
• Scholz nu observă indicii că Rusia ar accepta negocieri, dar notează că Ucraina va fixa condiţiile

Update 21:50 Un bărbat a fost ucis vineri într-un bombardament al rușilor asupra orașului Herson, potrivit Sky News.

Bărbatul în vârstă de 35 de ani „a murit pe loc" din cauza rănilor suferite, după ce rușii au tras cu artileria, a anunțat administrația militară regională.

Update 21:00 Administraţia Statelor Unite a acuzat, vineri, Rusia că încearcă destabilizarea Republicii Moldova, anunţând că va oferi susţinere acestei ţări prin transmiterea de informaţii şi prin asistenţă, conform agenţiei Reuters.

Administraţia de la Washington a comunicat că împărtăşeşte percepţia preşedintelui Maia Sandu că nu există nicio ameninţare militară iminentă din partea Rusiei, dar este de acord şi cu preocupările că Moscova încearcă să destabilizeze Republica Moldova şi să instaleze o administraţie prorusă, a declarat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă.

"În contextul în care Republica Moldova continuă să se integreze în Europa, credem că Rusia continuă modalităţi de slăbire a Administraţiei moldovene, probabil cu obiectivul eventual de a vedea instalarea unei administraţii mai prietenoase cu Rusia", a afirmat John Kirby.

"Mai specific, actori ruşi, unii având legături cu serviciile de informaţii ruse, încearcă să organizeze proteste în Republica Moldova şi să le utilizeze ca bază pentru a alimenta şi a genera o insurecţie împotriva Administraţiei moldovene", a subliniat John Kirby.

Statele Unite vor lua o serie de măsuri ca reacţie la tentativele ruse de a destabiliza Republica Moldova, inclusiv prin completarea informaţiilor deţinute de instituţiile guvernamentale moldovene şi prin colaborarea cu liderii Congresului SUA pentru a furniza Chişinăului asistenţă suplimentară de 300 de milioane de dolari pentru energie şi pentru necesităţi urgente, în contextul războiului din Ucraina.

John Kirby a amintit că oficiali ruşi pretind în mod fals că Ucraina încearcă să îi atace pe separatiştii din regiunea separatistă moldoveană Transnistria. "Vreau să fie foarte clar, aceste acuzaţii sunt nefondate, sunt false şi pot crea panică nefondată", a insistat Kirby, precizând că Statele Unite vor continua să expună activităţile ruse şi chiar să aplice sancţiuni. "Am transmis Republicii Moldova informaţii şi detalii suplimentare, astfel încât autorităţile de acolo să poată investiga şi să poată contracara planurile ruse", a subliniat John Kirby.

Update 20:00 Guvernul Elveţiei a anunţat, vineri, că intenţionează să îşi menţină neutralitatea militară prevăzută în Constituţie, astfel că nu va autoriza livrările de armament elveţian de către alte ţări în Ucraina, informează cotidianul Le Monde.

"Consiliul Federal a deliberat asupra reexportării de către naţiuni terţe a echipamentelor militare produse în Elveţia. A decis să menţină practica actuală, bazată pe legea federală privind echipamentele de război şi pe tradiţia umanitară îndelungată a Elveţiei de stat neutru.

Consiliul Federal apără valorile neutralităţii elveţiene şi va continua să acţioneze pentru ca avantajele acestei situaţii să fie puse în valoare. Această tradiţie de neutralitate a Elveţiei nu înseamnă indiferenţă faţă de agresiunea Rusiei în Ucraina", a comunicat Guvernul elveţian.

Miercuri, Camera inferioară a Parlamentului elveţian aprobase în formă preliminară un proiect de lege care ar fi autorizat reexportarea de armament elveţian în Ucraina dacă va exista o decizie a Consiliului de Securitate ONU care să catalogheze ilegală invazia militară rusă în Ucraina. Acest scenariu pare puţin probabil în condiţiile în care Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate ONU.

Guvernul Elveţiei a respins mai multe cereri ale Germaniei, Danemarcei şi Spaniei de a reexporta în Ucraina armament elveţian.

Update 18:30 Mii de oameni s-au adunat în centrul Kievului la slujba funerară ocazionată de înmormântarea unui tânăr comandant militar.

Cunoscut drept "Da Vinci", Dmitro Koțiubailo, de 27 de ani, a fost ucis săptămâna aceasta în Bahmut.

Numeroși militari și civili în doliu s-au adunat la Mănăstirea Sfântul Mihail din capitala ucraineană și mulți dintre participanții la ceremonie au adus flori drept ultim omagiu pentru tânărul erou.

După serviciul religios, o procesiune militară a purtat sicriul lui Koțiubailo până la locul celebrului Maidan (Piața Independenței), pentru o comemorare publică mai amplă.

Anul trecut, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat lui "Da Vinci" cele mai înalte distincții militare: Ordinul Steaua de Aur și titlul de "Erou al Ucrainei".

Dmitro Koțiubailo a devenit cunoscut în toată Ucraina după ce s-a ridicat la luptă împotriva Rusiei pe când avea doar 18 ani, în 2014, anul anexării Crimeei.

În 2016, el a devenit cel mai tânăr comandant de batalion din istoria armatei ucrainene.

"Unul dintre cei mai tineri eroi ai Ucrainei. Istoria sa personală, caracterul și curajul său au devenit pentru totdeauna istoria, caracterul și curajul Ucrainei", l-a caracterizat Volodimir Zelenski.

Update 17:30 Şeful companiei private de mercenari Wagner, Evgeni Prigojin, anunţă că ia o pauză în operaţiunile militare din Bahmut.

Decizia vine după ce lui Prigojin i-au fost tăiate comunicaţiile cu responsabilii armatei ruse, în urma solicitării de muniţie pentru mercenarii săi.

"Ca să mă determine să nu mai cer muniţie, mi-au tăiat toate căile de comunicare cu birourile, cu departamentele", spune Prigojin într-o înregistrare audio.

Update 16:30 Rusia va reveni în tranatul nuclear "New Start", de reducere a armamentului strategic, doar dacă Administraţia de la Washington îşi modifică abordarea politică faţă de Moscova, a anunțat Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

"Ca reacţie la decizia preşedintelui Vladimir Putin, de suspendare a tratatului New START, americanii şi-au intensificat eforturile pentru a convinge Rusia să se răzgândească şi să revină la negocierile pe tema acordului, astfel încât să fie reluate inspecţiile (la facilitățile nucleare, n.r.). Dar acest lucru este imposibil", a spus, vineri, Serghei Riabkov, citat de agenția TASS.

Moscova ar putea reveni la respectarea Tratatului Noul START "doar dacă Washingtonul îşi reanalizează poziţia faţă de Rusia", a subliniat oficialul rus.

Pe de altă parte, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că a avut discuţii "constructive" cu secretarul de Stat american Antony Blinken, cu ocazia unei scurte întrevederi, săptămâna trecută, la reuniunea Grupului G20 desfășurată la New Delhi.

Principalele teme au fost situaţia armelor nucleare şi conflictul din Ucraina, a spus Lavrov.

Update 15:30 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a oferit detalii despre scurta discuție pe care a avut-o cu secretarul american de stat Antony Blinken în marja reuniunii ministeriale a G20 desfășurată pe 2 martie în India.

În cele 10 minute de dialog, cei doi au vorbit doar despre "securitatea strategică" și "tema ucraineană", susține Lavrov, conform presei internaționale.

"Am discutat doar despre aceste două teme, nimic mai mult. Am vorbit de o manieră constructivă, fără emoții (...) A fost o conversație civilizată", a spus Lavrov într-un interviu acordat televiziunii publice ruse.

Ministrul a deplâns, pe de altă parte, faptul că Statele Unite ar fi rupt toate canalele de comunicare cu Rusia.

Washingtonul și-a precizat punctul de vedere asupra discuției celor doi diplomați și a transmis că Blinken i-a cerut lui Lavrov ca Rusia să revină asupra "deciziei iresponsabile" de a-și suspenda participarea la Tratatul Noul START sau START III.

Acesta este ultimul tratat de dezarmare nucleară încă în vigoare între Rusia și SUA.

De asemenea, Blinken a precizat i-a cerut omologului său rus ca Moscova să înceteze campania militară în Ucraina.

Conform Departamentului de Stat al SUA, o altă solicitare adresată de Blinken lui Lavrov la discuția de la G20 a fost eliberarea american Paul Whelan, condamnat pentru spionaj.

Update 14:58 Armata rusă a lovit din nou, în noaptea de joi spre vineri, regiunea Zaporojie şi centrul său administrativ cu acelaşi nume din sudul Ucrainei, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.

În urma bombardamentelor, mii de persoane au rămas fără curent electric, relatează presa internațională.

"Oroarea rusă a atacat din nou, în mod cinic, oraşul nostru. În urma loviturilor, obiective de infrastructură critică au fost avariate", a declarat Anatoli Kurtev, secretar al Consiliului municipal din Zaporojie.

Potrivit acestuia, tirurile rușilor au provocat un incendiu și au avariat două școli iar aproximativ 20.000 de oameni au rămas fără electricitate.

Atacul nocturn a venit după ce forțele ruse au efectuat, joi dimineață, bombardamente cu peste 80 de rachete de diverse tipuri asupra a peste zece regiuni ucrainene, provocând cel puțin zece decese și lăsând pentru mai multe ore centrala nucleară Zaporojie deconectată de la reţeaua electrică națională.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat, joi seară, că centrala a fost reconectată la o linie electrică externă după 11 ore în regim de urgenţă, când s-a bazat doar pe generatoarele diesel.

"Pierderea întregii energii externe a demonstrat încă o dată cât de fragilă şi de periculoasă este situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie", a spus directorul general al AIEA, Rafael Grossi.

El a reamintit că este a şasea oară de la începutul războiului când complexul atomo-electric este decuplat de la liniile exterioare de energie electrică.

Alimentarea cu electricitate este necesară pentru răcirea combustibilului nuclear, care altfel s-ar putea topi.

Update 14:30 Fostul director al agenției ucrainene de stat  "Antonov", Serghei Bicikov, fostul director adjunct și fostul șef al securității aviației au fost reținuți de serviciile de securitate ale Kievului.

Aceștia sunt acuzați de obstrucționarea activităților militare de securizare a aeroportului Gostomel, în ajunul invaziei rusești, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit anchetatorilor, acest lucru a dus la pierderea temporară a obiectivului în fața forțelor rusești și la distrugerea emblematicului avion Antonov 225 "Mriya"

Situat în apropiere de Kiev, aeroportul a fost scena unor lupte crâncene la începutul războiului, fiind inițial pierdut și apoi recapturat de forțele ucrainene.

Update 13:30 Rusia a capturat de pe câmpul de luptă armament și echipamente militare furnizate Ucrainei de SUA și NATO și a trimis aceste materiale în Iran.

Responsabilii americani consideră că Teheranul va încerca să exploateze militar aceste capturi, studiindu-le și replicându-le funcționalitatea, relatează CNN, pe baza mai multor surse la curent cu situația.

Potrivit CNN, oficiali ai SUA, NATO și ai guvernelor aliate au constatat în ultimul an mai multe situații în care forțele rusești au intrat în posesia unor piese de armament abandonate de ucraineni pe câmpul de luptă, inclusiv sisteme antitanc Javelin și sisteme antiaeriene Stinger.

Rusia a trimis aceste arme pe calea aerului în Iran pentru a fi demontate și analizate, probabil pentru ca armata iraniană să încerce să realizeze o versiune proprie a lor.

Moscova consideră că, dacă va continua să furnizeze Iranului arme occidentale capturate, va stimula Teheranul să își mențină sprijinul pentru invazia rusă din Ucraina, au precizat sursele citate de CNN.

Update 12:30 Lumea este mai aproape ca oricând de transformarea unui conflict local într-un război mondial.

Cel care susține acest lucru este premierul Ungariei, Viktor Orban, cunoscut pentru relațiile apropiate cu Moscova, atât înainte, cât și după declanșarea războiului din Ucraina.

Într-un interviu la postul public de radio Kossuth, Orban a acuzat Occidentul că a fost cuprins de "febra războiului", pentru că a trimis arme în sprijinul ucrainenilor, notează presa internațională.

"Liderii lumii occidentale sunt cuprinși de o febră a războiului, cu discursuri în care cer câștigarea războiului, sacrificii suplimentare și trimiterea de arme din ce în ce mai periculoase în Ucraina", a spus premierul ungar.

El a afirmat că Ungaria este "practic singura" țară europeană ce militează în favoarea păcii, în afară de Vatican.

În interviul de la radio Kossuth, Orban a apreciat că, în trecut, SUA nu interveneau direct în modelarea politicii europene. Acest lucru s-a schimbat odată cu războiul în Ucraina, iar SUA conduc acum o "coaliție pro-război" în spatele Ucrainei, a punctat Orban.

"Americanii îi susțin pe ucraineni, care luptă eroic (...) dar adevărul este că Ucraina nu poate continua să lupte decât atât timp cât SUA spun 'da'. ată ce SUA vor spune 'nu', va urma o încetare a focului", a estimat șeful guvernului de la Budapesta.

Update 11:15. Atac cibernetic de amploare la Moscova. Posturile de radio și televiziunile din Moscova au transmis ieri alerte false de raid aerian, după ce serverele au fost sparte de hackeri.

Anunțul a fost făcut de biroul Ministerului pentru Situații de Urgență, citat de agenția de presă de stat TASS. Ulterior oficialii de la Moscova au anunțat că alerta a fost falsă.

Nu este singurul incident de acest fel din ultima lună. Un incident similar a avut loc pe 28 februarie, când au fost emise alerte false de raid aerian în 15 regiuni rusești.

Update 10:30. ISW crede că Wagner așteaptă până vor ajunge suficiente întăriri ale trupelor ruse convenționale înainte de a se avânta din nou în luptă. 

”Sosirea unui număr crescut de forțe convenționale rusești în zonă poate sugera că forțele ruse intenționează să compenseze posibila culminare a operațiunilor ofensive ale trupelor Wagner în Bakhmut cu noi trupe convenționale”, a spus ISW, potrivit theguardian.com. 

The #Wagner Group's offensive operation in eastern #Bakhmut appears to have entered a temporary tactical pause and it remains unclear if Wagner fighters will retain their operational preponderance in future #Russian offensives in the city. (1/7) https://t.co/u8zLUecXkB https://t.co/osNxTIEPnK

— ISW (@TheStudyofWar) March 10, 2023

Update 09:00. În total, rușii au lansat 84 de rachete, iar Ucraina a reușit să doboare 34 dintre ele. Însă niciuna dintre cele 6 rachete hipersonice rusești Kinjal nu a putut fi doborâtă, una dintre ele lovind o centrală din Kiev.  

Forțele aeriene ale Ucrainei nu pot doborî, în acest moment, rachete hipersonice Kinjal sau S300. Ele sunt un real pericol pentru noi, a declarat Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene. Au fost interceptate, însă, toate cele 8 drone iraniene de tip Şahid-136. 

Rușii au folosit pentru atacuri 10 avioane militare Tupolev 95, şapte avioane Tupolev 22M3, şase MiGuri 31 şi trei nave aflate pe Marea Neagră. Kremlinul spune că atacurile au fost un răspuns față de incursiunea unor "sabotori" în regiunea Briansk. 

Bombardamentele rusești lansate în rafală au avut loc și pe fondul bătăliei sângeroase de la Bahmut. Oficiali ucrainieni au dat de înțeles că nu își fac iluzii în ceea ce privește o victorie, dar că nici nu se vor retrage din oraș.  

Armata ucraineană a reușit să împiedice trupele rusești să încercuiască Bahmutul, dar situația de pe câmpul de luptă rămâne "foarte dificilă", a spus general-colonelul Oleksandr Sîrski, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent. 

În urma atacurilor masive, centrala nucleară de la Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică naţională. Energoatom a avertizat din nou că există riscul producerii unui accident nuclear grav. Centrala a fost trecută în modul "blackout" pentru a şasea oară de la ocuparea ei de forţele ruse. Au fost pornite 18 generatoare diesel pentru situaţii de urgenţă, care să asigure o alimentare minimă a centralei cu energie electrică.  

"Acestea au suficient combustibil pentru zece zile. Numărătoarea inversă a început. Dacă nu va fi posibilă reluarea alimentării externe cu energie electrică a centralei, s-ar putea produce un accident cu consecinţe radioactive pentru întreaga lume", avertiza compania ucraineană Energoatom. 

Între timp, autoritățile de la Tiraspol pretind că au dejucat un atentat terorist în care era vizat liderul regiunii separatiste. Separatiștii spun că ar fi găsit o mașină cu 8 kilograme de explozibil și acuză serviciul secret al Ucrainei. În replică, Serviciile Secrete de la Kiev au respins categoric scenariul acestui atac terorist. Liderii nerecunoscuți de la Tiraspol au prezentat şi o filmare cu așa zisul suspect. 

Tentativa de asasinat a fost comandată de Serviciul de Securitate al Ucrainei. Nu este clar deocamdată dacă aceștia au prezentat dovezi care să le susțină acuzațiile.  

"Ministerul Securității Statului al Republicii Moldovenești Nistrene informează despre prevenirea unui atac terorist. Crima, ordonată de SBU, era pregătită împotriva unui număr de oficiali transnistreni. Suspecții au fost reținuti. Ei fac depoziții", se arată în comunicatul de presă al ministerului.  

Atacatorii ar fi pregătit un atac terorist în centrul Tiraspolului şi, pe lângă eliminarea liderilor transnistreni, mizau pe un număr mare de victime, notează agenția de presă rusă. 

Update 08:00 SUA și partenerii săi internaționali au sechestrat active rusești în valoare de peste 58 de miliarde de dolari, notează Kyiv Independent.

Grupul operativ multilateral „Elite, interpuși și oligarhi rusești" (REPO) a anunțat joi că din 24 februarie 2022 și până acum au blocat active rusești în valoare de peste 58 de miliarde de dolari.

Update 07:30 Academia americană de film a respins pentru al doilea an consecutiv cererea lui Volodimir Zelenski de a apărea la transmisiunea decernării Oscarurilor. Agentul Mike Simpson a făcut o cerere către Academia de film pentru a-l include în program și pe președintele ucrainean, dar a fost refuzat, relatează news.ro. 

Academia de film nu a vrut să comenteze pe acest subiect. Cele mai recente sondaje arată că sprijinul americanilor pentru acordarea de asistență ucrainenilor a scăzut. 

Zelenski a mai luat parte la alte festivaluri de film, prin transmisie video. Printre acestea se numără festivalurile de la Cannes și Veneția, dar și premiile Grammy. 

"Este foarte dificil să vedem astfel de atacuri brutale, nejustificate asupra infrastructurii civile din Ucraina", a declarat Olivia Dalton, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA.

Rusia a lansat joi peste 80 de rachete spre mai multe oraşe din Ucraina. Atacurile s-au soldat cu cel puţin 11 morţi.

"Aceste bombardamente au vizat deliberat, încă o dată, imobile rezidenţiale şi infrastructura civilă, în special cea energetică. Aceste acte inacceptabile pot fi considerate crime de război şi nu pot rămâne nepedepsite", a transmis Ministerul de Externe de la Paris, conform cotidianului Le Monde.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a discutat prin telefon cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. "Am vorbit astăzi cu preşedintele Zelenski despre atacurile generalizate lansate în cursul nopţii asupra Ucrainei. Atacarea deliberată de către Rusia a civililor şi a reţelei energetice constituie crimă de război. Consolidează determinarea noastră comună de a continua progresele asupra reformelor Ucrainei pe parcursul european", a afirmat Ursula von der Leyen, într-un mesaj postat pe Twitter.

"Am salutat noul pachet de sancţiuni al Uniunii Europene şi am convenit asupra unor noi presiuni asupra agresorului. Am discutat detaliat despre progresele Ucrainei în aplicarea recomandărilor Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina anul acesta", a declarat, la rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski.

Război în Ucraina, 9 martie | Oficial lituanian: Rusia are suficiente resurse pentru continuarea războiului timp de doi ani

Război în Ucraina, 8 martie | Jens Stoltenberg nu exclude posibilitatea ca Rusia să ocupe oraşul ucrainean Bahmut

Război în Ucraina, 7 martie | Parlamentul României a adoptat o declarație la împlinirea unui an de la declanşarea războiului din Ucraina

Război în Ucraina, 6 martie | Consilierul lui Volodimir Zelenski a transmis un mesaj dur pentru românii care nu susțin Ucraina

Război în Ucraina, 5 martie | Bătălia pentru Bahmut: Rusia își asigură un „avantaj pozițional”