Război în Ucraina, ziua 754 | Putin, după alegeri: Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• UE dă aprobarea finală pentru un ajutor militar de 5 miliarde de euro pentru Ucraina
• Informaţii militare: Mobilizarea în Rusia poate avea loc în mod mai "deschis" odată cu încheierea alegerilor
• Kremlinul consideră necesară crearea unei zone tampon pentru protejarea teritoriului rus de atacurile ucrainene
• Premierul ucrainean: Ucraina speră că negocierile de aderare la UE vor începe în prima jumătate a anului 2024
• 50 de soldaţi ucraineni vor fi instruiţi în România
• Kievul a aprobat planul de reforme privind primirea ajutorului de 50 de miliarde de euro de la UE
• Ucraina, atacată cu zeci de drone și rachete de croazieră rusești în noaptea în care Vladimir Putin a fost reales
• India îl felicită pe Putin pentru realegere, după China, Coreea de Nord, Iran și Cuba
• Ministru sud-coreean: Rusia a primit mii de containere cu muniție din Coreea de Nord pentru războiul din Ucraina
• Franța și Germania critică simulacrul de alegeri prezidențiale din Rusia
• Vladimir Putin: "În SUA poți cumpăra un vot online cu 10 dolari"
• China anunță că ar putea participa la conferința privind pacea în Ucraina, care va fi organizată la vară în Elveția
• Președintele rus confirmă că i s-a propus schimbarea lui Aleksei Navalnîi cu "persoane deținute în Occident"
• Putin, după alegeri: Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus
• Zelenski denunță alegerile din Rusia drept o  "simulare ilegitimă"
• Ucraina nu vrea să prelungească acordul cu Gazprom privind tranzitul gazului rusesc spre Europa
• The Telegraph: Din cauza lipsei de muniție, Ucraina va doborî doar una din cinci rachete până la sfârșitul lunii
• Ministrul apărării rus a vizitat Crimeea la 10 ani de la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene de către Moscova
• Lovituri fatale ucrainene zguduie Rusia în timpul alegerilor prezidențiale
• SUA nu sunt împotriva trimiterii trupelor NATO în Ucraina, spune consilierul Casei Albe

Update 22:00. UE dă aprobarea finală pentru un ajutor militar de 5 miliarde de euro pentru Ucraina

Miniştrii de externe ai UE au convenit în cele din urmă să aloce o sumă suplimentară de 5 miliarde de euro pentru asistenţă în domeniul apărării pentru Ucraina în 2024, în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), a anunţat la 18 martie ministrul de externe Dmytro Kuleba.

Update 21:00 Informaţii militare: Mobilizarea în Rusia poate avea loc în mod mai "deschis" odată cu încheierea alegerilor

În acelaşi timp, Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al serviciilor de informaţii militare din Ucraina, a declarat că mobilizarea a continuat în Rusia pe tot parcursul campaniei şi alegerilor.

Update 20:00. Kremlinul consideră necesară crearea unei zone tampon pentru protejarea teritoriului rus de atacurile ucrainene

Kremlinul a declarat că singura modalitate de a proteja teritoriul rusesc de atacurile ucrainene este crearea unei zone tampon care să pună regiunile ruseşti în afara razei de acţiune a focului ucrainean, relatează Reuters.

În cadrul unei convorbiri cu reporterii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ,,trebuie luate măsuri pentru a securiza aceste teritorii".

Preşedintele Vladimir Putin a declarat, în cadrul discursului după anunţarea rezultatelor de la alegeri, că o astfel de zonă ar trebui să fie suficient de mare pentru a împiedica armele de fabricaţie străină să lovească teritoriul rusesc, notează Kyiv Independent.

Update 19:00. Premierul ucrainean: Ucraina speră că negocierile de aderare la UE vor începe în prima jumătate a anului 2024

Guvernul ucrainean crede că negocierile privind aderarea ţării la Uniunea Europeană pot începe în prima jumătate a anului 2024, a declarat premierul Denis Şmîhal într-un interviu publicat pe 18 martie pentru Euractiv.

La 12 martie, Comisia Europeană a propus un proiect de cadru pentru negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, un alt candidat la aderarea la blocul comunitar, care include în prezent 27 de ţări.

"Sperăm că partenerii noştri europeni îl vor aproba (proiectul de cadru) fără amendamente suplimentare, aşa cum propune Comisia Europeană", a spus Şmîhal.

Update 18:00. 50 de soldaţi ucraineni vor fi instruiţi în România

"Scrisoare din partea domnului Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, prin care informează Parlamentul României că a aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucrainieni”, este unul din subiectele discutate de membrii conducerilor celor două camere ale Parlamentului.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au analizat, în şedinţa din 6 iulie 2023, implicarea României în crearea în unei facilităţi de instruire a piloţilor pentru operarea avioanelor F-16, inclusiv din Ucraina.

Deteriorarea climatului de securitate şi stabilitate în regiunea extinsă a Mării Negre, unde Rusia a continuat agresiunea împotriva Ucrainei, a generat efecte multiple cu impact nu doar asupra Ucrainei, ci şi asupra securităţii europene şi euroatlantice. Ca răspuns la agresiunea rusă împotriva Ucrainei au continuat acţiunile de sprijinire la nivelul NATO şi al Uniunii Europene pe multiple planuri a Ucrainei şi a cetăţenilor acesteia, incluzând eforturi de natură politică, diplomatică, economică, financiară, umanitară şi sectorială, dar şi pentru promovarea aplicării instrumentelor dreptului internaţional sau combaterea crizei alimentare globale. Acest curs de acţiune adus la consolidarea solidarităţii euroatlantice şi la adaptarea eforturilor în ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare din perspectiva creşterii resurselor şi a implicării operaţionale în regiune”, reiese din scrisoare.

Astfel, în contextul răspunsului la cererile de asistenţă adresate de Ucraina în vederea creşterii rezilienţei acestui stat, în octombrie 2023 Ministerul Apărării din Finlanda a trimis o scrisoare către Ministerul Apărării Naţionale din România în care a informat că intenţionează să efectueze o donaţie de echipamente şi bunuri materiale către Ucraina şi a solicitat sprijinul României pentru tranzitarea teritoriului naţional, precum şi organizarea unor activităţi de instruire pentru echipajele ucrainene care urmează să ia în primire şi să opereze echipamentele donate.

De asemenea, partea finlandeză a solicitat şi asigurarea cu titlu gratuit a sprijinului logistic necesar pentru personalul ucrainian care va participa la activităţile de instruire (transport, hrană, cazare, combustibilul necesar funcţionării ambarcaţiunilor pe durata activităţilor de instruire, alte posibile elemente de sprijin logistic solicitate pe timpul desfăşurării instruirii).

"Implicarea României în activităţile de susţinere a Ucrainei se circumscrie efortului de apărare colectivă a statelor membre NATO prin măsuri de asigurare şi garantare a securităţii şi apărării membrilor Alianţei, în toate domeniile, într-o abordare de tip 360 de grade. Totodată, participarea României la activităţile de instruire a efectivelor forţelor armate ale Ucrainei transmite un mesaj puternic privind susţinerea şi realizarea pe teritoriul României a acţiunilor destinate efortului de apărare colectivă. În acest context, în conformitate cu prevederile articolului (...) privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României (...), la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a ţării, am aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni, vizând pregătirea pentru cunoaşterea, utilizarea şi întreţinerea echipamentelor donate. Fondurile financiare necesare au fost asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, care va efectua demersurile necesare pentru recuperarea cheltuielilor înregistrate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistenţă militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei”, se mai arată în scrisoare, potrivit Mediafax. 

Update 17:00 Kievul a aprobat planul de reforme privind primirea ajutorului de 50 de miliarde de euro de la UE

Guvernul a aprobat un plan pentru Facilitatea pentru Ucraina, baza pentru acordarea de sprijin financiar din partea Uniunii Europene în cadrul unui program pe patru ani în valoare totală de 50 de miliarde de euro, a anunţat premierul ucrainean Denis Şmîhal pe Telegram.

"Este vorba de abordări europene în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, lupta împotriva corupţiei şi reformele economice şi sectoriale în diverse domenii, de la energie la agricultură", a spus el.

Update 16:00 În noaptea de duminică spre luni, Rusia a lansat cinci rachete de tip S-300/S-400 în regiunea Harkov, două rachete de croazieră de tip Kh-59 în regiunea Sumî şi 22 de drone explozive de tip Shahed, au comunicat pe Telegram Forţele Aeriene ucrainene.

Ucrainenii spun că au doborât 17 drone deasupra a nouă regiuni, în principal în centrul şi vestul Ucrainei.

Guvernatorul regiunii centrale Poltava  a anunţat un atac în districtul Kremenciug, unde se află cea mai mare rafinărie ucraineană, lovită în mai multe atacuri ruse de la începutul invaziei ruse, în urmă cu peste doi ani.

Atacurile aeriene ruse în regiunea ucraineană Sumî, ocupată parțial la începutul invaziei, s-au intensificat în ultimele săptămâni, în timp ce armata rusă exercită presiuni asupra trupelor ucrainene în est, unde a cucerit mai multe localităţi, inclusiv oraşul Avdiivka, de la jumătatea lui februarie.

”În ultimele zile, numărul alertelor aeriene a crescut în mod considerabil în regiunea Sumî şi a ajuns la 40 sau mai multe pe zi", a spus guvernatorul acestui teritoriu, Volodimir Artiug.

În regiunea Belgorod, două persoane au fost ucise, luni, într-un atac lansat Ucraina, care şi-a intensificat bombardarea zonelor ruse de frontieră, conform autoritățile locale.

Update 15:38 Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, l-a felicitat, luni, pe Vladimir Putin pentru realegerea la preşedinţia Rusiei şi a îndemnat la întărirea relaţiei "speciale şi privilegiate" între cele două ţări, informează presa internațională.

"Sunt nerăbdător să lucrăm împreună pentru a întări şi mai mult parteneriatul special, durabil şi privilegiat între India şi Rusia în anii ce vin", a scris liderul indian pe reţeaua socială X.

Înainte de India, președintele rus a fost felicitat de China, Coreea de Nord, Iran, Cuba, Venezuela, Nicaragua, şi Bolivia.

Conducerea de la New Delhi se declară neutră în ceea ce priveşte războiul Rusiei împotriva Ucrainei și nu susţine sancţiunile Occidentului împotriva Moscovei.

De la începutul războiului, India şi-a majorat masiv importurile de petrol ieftin din Rusia, fiind al doilea cel mai mare importator de țiței din această țară, după China.

Update 14:37 Rusia a primit 7.000 de containere cu muniție și echipamente militare din Coreea de Nord. 

Informațiile provin de la autoritățile din Coreea de Sud, potrivit cărora livrările au început anul trecut. 

Astfel, Coreea de Nord a expediat în Rusia aproximativ 7.000 de containere pline cu muniție și alte echipamente militare, a declarat Shin Won-sik, ministrul Apărării din Coreea de Sud, citat de Sky News.

Conform ministrului sud-coreean, transferul a fost realizat pe cale maritimă, în special în prima parte a operațiunii.

Apoi, containerele au fost trimise și pe calea ferată.

În schimb, Phenianul a primit din Rusia peste 9.000 de containere cu diferite produse, a precizat Shin Won-sik.

SUA și Coreea de Sud au acuzat Coreea de Nord că a trimis în Rusia obuze și alte echipamente militare pentru a fi folosite în timpul războiului din Ucraina.

Rusia și Coreea de Nord au negat acuzațiile.

Update 13:30 Franța şi Germania au criticat, luni, desfășurarea scrutinului prezidențial din Federația Rusă, organizat în perioada 15-17 martie şi încheiat cu victoria previzibilă a președintelui în exercițiu Vladimir Putin.

Franța a comunicat că "încă o dată" nu au fost întrunite condițiile pentru desfășurarea unor alegeri libere, pluraliste şi democratice.

Procesul electoral în Rusia s-a derulat "în contextul unei represiuni crescute la adresa societății civile şi a tuturor formelor de opoziție față de regim, al restricțiilor din ce în ce mai puternice asupra libertății de exprimare şi al interdicției de funcționare a presei independente", a subliniat Ministerul de Externe francez într-un comunicat.

Diplomația franceză a menționat în acest context şi moartea opozantului politic Aleksei Navalnîi "cu câteva săptămâni înaintea acestor alegeri, în special ca urmare a înăspririi condițiilor sale de detenție".

La rândul său, șefa diplomației germane Annalena Baerbock a afirmat că alegerile din Rusia nu au fost "alegeri veritabile".

Aflat la putere de aproape un sfert de secol, președintele rus a fost reales pentru alți șase ani la conducerea ţării, cu peste 87% din voturile exprimate, potrivit rezultatelor aproape complete ale unui scrutin prezidențial desfășurat în absența opoziției.

Update 11:27 Vladimir Putin a ironizat democrația din Statele Unite după victoria în alegerile prezidențiale din Rusia, desfășurate sub controlul strict al Kremlinului.

Câștigător cu peste 87% din voturi, Vladimir Putin a declarat că democrația din Rusia este mai transparentă decât în multe din Occident.

El a subliniat utilizarea, în premieră, a votului online, despre care oficialii au spus că a fost folositde opt milioane cetățeni.

Putin însuși a fost filmat anterior în timp apăsa pe un buton pentru a-și exercita dreptul de vot.

"Este transparent și absolut obiectiv, nu ca votul prin corespondență din SUA, unde ... poți cumpăra un vot cu 10 dolari", a susținut el.

Alegerile prezidențiale din Rusia nu au

Autoritățile ruse nu au permis prezența observatorilor OSCE la scrutinul prezidențial. De asemenea, organizației independente GOLOS i s-a interzis să monitorizeze votul.

Relatări din cele trei zile ale scrutinului au indicat mai multe nereguli, inclusiv presiuni asupra angajaților din sectorul public pentru a vota fie în secțiile de votare, fie online.

Update 10:34 China va lua în considerare participarea la o conferință de pace menită să pună capăt războiului în Ucraina, pe care Elveția intenționează să o găzduiască în lunile următoare.

O declarație în acest sens a fost făcută, luni, de ambasadorul Chinei la Berna, Wang Shihting, citat de presa internațională.

"Trebuie să nu permitem ca această criză să se agraveze sau să scape de sub control. Urmărim îndeaproape conferinţa privind Ucraina pe care Elveția o va găzdui şi analizăm posibilitatea de a participa", a adăugat şeful misiunii diplomatice chineze într-un interviu acordat publicației Neue Zuercher Zeitung.

"Suveranitatea teritorială a tuturor țărilor trebuie respectată, la fel şi Carta ONU. Ar trebui să sprijinim reluarea cât mai rapidă a dialogului direct între Rusia și Ucraina, astfel încât situația să poată fi gradual detensionată", a adăugat diplomatul chinez.

Guvernul elvețian a declarat că își propune să organizeze conferință de pace către această vară, după ce ideea a fost lansată în ianuarie.

Rusia, care a invadat Ucraina în februarie 2022, a calificat atunci planul conferinței de pace drept "inutil" și a estimat că evenimentul este sortit eșecului fără participarea Moscovei.

Președinta Elveției, Viola Amherd, și-a exprimat, luna trecută, îndoiala cu privire la faptul ca Rusia ar putea să participe din debutul discuțiilor.

Update 09:30 Președintele rus Vladimir Putin, care a fost reales cu peste 87% în urma unui scrutin întins pe trei zile și la care nu a avut un contracandidat semnificativ, a vorbit pentru în premieră, după mulți ani, dată despre cel mai cunoscut oponent al său, Aleksei Navalnîi.

Navalnîi a murit pe 16 februarie, cu o lună înainte de alegeri, într-o colonie penitenciară din regiunea arctică, unde ispășea condamnări multiple, dintre care ultima, de 19 ani de detenție, a fost pronunțată anul trecut pentru "extremism".

Familia și apropiații săi au acuzat Kremlinul pentru moartea acestuia. Președinția rusă a negat orice implicare, iar autoritățile au comunicat că decesul a avut loc "din cauze naturale".

Ulterior morții lui Navalnîi, au apărut informații conform cărora autoritățile ruse ar fi negociat un schimb de deținuți între care s-ar fi aflat și opozantul rus.

În premieră, Vladimir Putin a confirmat aceste informații într-o conferință de presă desfășurată la scurt timp după încheierea alegerilor prezidențiale.

Putin i-a rostit numele lui Navalnîi, în condițiile în care ani de zile a evitat s-o facă în public.

"Cu câteva zile înainte de decesul domnului Navalnîi, niște colegi, care nu sunt angajați ai administrației (prezidențiale), mi-au spus că există ideea de a-l schimba pe domnul Navalnîi cu persoane care se află în locuri detenție în țările occidentale.

Puteți să mă credeți sau nu, dar persoana care vorbea cu mine nici măcar nu și-a terminat terminase fraza când am spus: 'Sunt de acord'. Dar, din păcate, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Doar cu o singură condiție am spus: 'Dacă îl schimbăm, să nu se întoarcă (în Rusia), să stea acolo'. Asta e tot. Dar aceste lucruri se întâmplă, acum nu se mai poate face nimic", a susținut el.

For the first time, Putin named Alexei Navalny by name and confirmed that an exchange was being prepared.

Quote:

“A few days before Mr. Navalny’s departure from life, some colleagues told me, not administration employees, some people said that there was an idea to exchange Mr.… pic.twitter.com/Bhoul6eUW0

— Sobol Lyubov (@SobolLyubovEn) March 17, 2024

Update 08:30 Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la a o conferință de presă organizată la Moscova pentru a marca victoria sa în alegerile prezidențială.

În cazul unui conflict pe scară largă cu NATO, lumea ar fi la doar un pas de un al treilea război mondial, a spus liderul de la Kremlin, citat de agenția de presă de stat TASS.

"Cred că este puțin probabil ca cineva să fie interesat de acest lucru", a adăugat el.

Potrivit lui Putin, numeroși soldați din statele membre ale NATO sunt deja desfășurați în Ucraina.

"Știm deja asta. Nu este nimic bun, mai ales pentru ei, pentru că mor acolo în număr mare", a spus el, adăugând că pe câmpul de luptă au fost auzite limbile franceză şi engleză.

Update 00:01 Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat alegerile din Rusia drept o simulare ilegitimă, menită să perpetueze dominația lui Putin.

El a subliniat dorința lui Putin de a rămâne la putere și manipularea votului în favoarea sa.

Zelenski a spus că intenția lui Putin "de a domni perpetuu" a devenit evidentă în alegerile prezidențiale încheiate duminică, în cadrul cărora a organizat "o simulare a democrației pentru a-și menține controlul asupra puterii în mod indefinit". afirmând totodată că Putin a recurs la orice mijloace necesare pentru a-și prelungi domnia.

În declarația sa, Zelenski a subliniat consecințele globale ale acțiunilor lui Putin, evidențiind amenințarea la adresa principiilor universale ale democrației și drepturilor omului.

Acuzațiile lui Zelenski au mers dincolo de procesul electoral din Rusia. El a calificat ocupația rusă în regiunile din estul și sudul țării drept criminală și demnă de condamnare internațională.

În plus, Zelenski a cerut eforturi pentru a-l trage pe Putin la răspundere, pledând pentru judecarea sa în instanțe internaționale precum cea de la Haga.

Război în Ucraina, 17 martie 2024 | The Telegraph: Din cauza lipsei de muniție, Ucraina va doborî doar una din cinci rachete până la sfârșitul lunii

Război în Ucraina, 16 martie 2024 | Rusia susține că a ucis ”un număr mare” de soldaţi ucraineni cu o bombă cu vid

Război în Ucraina, 15 martie 2024 | Cel puțin 14 morți la Odesa după un atac cu rachete al Rusiei

Război în Ucraina, 14 martie 2024 | Rusia anunță că a respins noi atacuri la frontieră ale unor grupuri armate susținute de Ucraina

Război în Ucraina, 13 martie 2024 | Vladimir Putin acuză Ucraina că a intensificat atacurile pentru că se apropie alegerile prezidenţiale în Rusia