Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Emmanuel Macron: "Dranța, Germania și Polonia, unite în ajutor pentru Ucraina
- Intrarea de trupe NATO în Ucraina ar risca un al treilea Război Mondial, ministrul de externe italian Antonio Tajani
- UE se pregătește să aprobe noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza morții lui Navalnîi
- Portugalia finanțează cu 100 de milioane de euro inițiativa cehă de furnizare de muniții pentru Ucraina
- Cel puțin 14 morți la Odesa după un atac al Rusiei cu rachete
- Kremlinul acuză Kievul că vrea să perturbe realegerea lui Putin prin atacuri în regiunile Belgorod și Kursk
- Liderii Germaniei, Franței și Poloniei se întâlnesc la Berlin pentru a discuta sprijinul pentru Kiev
- Ucraina a atacat cu drone o rafinărie din regiunea Kaluga
- Danemarca vrea să introducă serviciul militar obligatoriu pentru femei
- Dacă Rusia câștigă în Ucraina, va lua la țintă România, Republica Moldova și Polonia, avertizează liderii europeni
- Marea Britanie a testat sistemul defensiv cu laser Dragonfire, care poate nimeri o monedă de la distanțe mari
- Rușii au lansat în noaptea de joi spre vineri 27 de drone kamikaze asupra Ucrainei
- Borrell, despre războiul din Ucraina: Următoarele luni vor fi decisive
- Parlamentul german a respins apelul opoziţiei ca guvernul să trimită rachete Taurus în Ucraina
- Consiliul de Securitate al ONU discută vineri încercările Rusiei de a organiza "alegeri" în teritoriile ocupate din Ucraina
- Stoltenberg: Rusia şi-a concentrat toate trupele armate pe frontul războiului împotriva Ucrainei
- Ucraina începe rotaţia trupelor care au fost mult timp pe front
- Olaf Scholz asigură o cooperare mai strânsă cu Volodimir Zelenski
- Secretarul general NATO: Aliații fac prea puțin în timp ce Ucraina rămâne fără muniție
Update 22:00 Sistemul de vot online din Rusia s-a defectat vineri. Anunțul CEC.
Comisia responsabilă de alegerile din Rusia, care nu sunt considerate nici libere, nici corecte, a declarat că sistemul său de vot online s-a defectat vineri din cauza numărului mare de persoane care au încercat să voteze în acest mod, relatează DPA.
În prima din cele trei zile de vot, aproximativ 500.000 de persoane au votat online în cursul dimineţii numai la Moscova, a anunţat Comisia Electorală Centrală.
Conducerea Moscovei ar dori să vadă cea mai mare prezenţă posibilă la vot pentru a cataloga votul drept legitim. Oficialii au declarat că prezenţa la vot a ajuns la 24% şi că 27 de milioane de persoane au votat până vineri seara.
Observatorii electorali din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu au fost invitaţi să monitorizeze scrutinul.
Preşedinta CEC, Ella Pamfilova, o apropiată a lui Putin, a declarat că peste 333.000 de persoane observă alegerile şi că totul decurge ''normal''.
În acelaşi timp, însă, a trebuit să recunoască faptul că au existat nereguli în votul online încă de la început. Oficial, ea a atribuit problemele unui număr mare de alegători care au dorit să voteze online.
În schimb, organizaţia independentă de monitorizare a alegerilor Golos, care este persecutată politic în Rusia, a declarat că nu au fost trimişi observatori electorali independenţi.
Golos a vorbit despre o fraudă electorală pe scară largă, menţionând că, în multe locuri, funcţionari de stat şi angajaţi ai marilor corporaţii, parţial deţinute de stat, sunt presaţi să voteze.
Au existat câteva acte de nesupunere civilă. Potrivit autorităţilor, bărbaţi şi femei au turnat vopsea în urnele de vot din mai multe secţii de votare din ţară pentru a invalida buletinele de vot din interior.
Atacuri incendiare au fost raportate din Sankt Petersburg şi Moscova, ca şi mai multe arestări.
Şeful adjunct al comisiei electorale de la Moscova, Nikolai Bulaev, a afirmat că protestele au fost "controlate din exterior" şi a cerut o mai mare monitorizare a secţiilor de votare.
Cu toate acestea, cea mai mare acţiune de protest nu este planificată decât duminică.
Opozanţii Kremlinului îi îndeamnă pe ruşi să se prezinte în faţa secţiilor de votare exact la prânz şi să invoce cozile lungi formate astfel pentru a-şi exprima nemulţumirea. Ei au cerut alegătorilor să invalideze buletinele de vot prin înscrierea a mai mult de o bifă pe fiecare buletin de vot.
Moscova estimează că numărul de alegători eligibili din Rusia este de 114 milioane - dar această cifră include de fapt şi 4,5 milioane de persoane din părţile ocupate ale regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson. Ucraina a calificat drept ilegal votul în aceste regiuni.
În plus, 2 milioane de ruşi care trăiesc în alte ţări au dreptul de a vota.
La alegeri poate vota orice cetăţean al Federaţiei Ruse care a împlinit vârsta de 18 ani în ziua votării, este capabil să-şi exercite drepturile civile şi nu se află în închisoare în baza unei sentinţe judecătoreşti.
Votul în această ţară masivă, cu 11 fuse orare, va continua până duminică seara, când ultimele secţii de votare se vor închide în Kaliningrad, pe malul Mării Baltice, la ora 20.00 (18.00 GMT).
Primele previziuni sunt aşteptate imediat după aceea, în timp ce rezultate mai precise nu vor fi disponibile decât mai târziu în cursul serii sau la primele ore ale dimineţii de luni.
Conform legislaţiei, rezultatele finale sunt stabilite în termen de zece zile de la data votului de către Comisia Electorală Centrală, potrivit TASS.
Însă acestea sunt atât de previzibile, încât preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat încă de vineri, în mod ironic, pe şeful de la Kremlin pentru victoria sa electorală în alegerile prezidenţiale, potrivit EFE.
''Aş dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa copleşitoare în alegerile care încep astăzi'', a scris oficialul european vineri pe reţeaua de socializare X, unde a adăugat că alegerile se desfăşoară ''fără opoziţie'' şi ''fără libertate''.
Este aproape sigur că preşedintele rus Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, va ieşi victorios pentru a cincea oară. Sondajele de opinie ale statului rus prevăd că Putin, care se află la putere de aproape un sfert de secol, va obţine peste 80% din voturi. Acesta ar fi cel mai mare rezultat obţinut vreodată de el.
Putin are trei rivali, ceea ce conferă alegerilor un aer de credibilitate. Dar aceştia nu numai că nu au nicio şansă, dar au şi opinii politice favorabile Kremlinului şi, de obicei, îşi manifestă sprijinul pentru Putin.
Candidaţilor care s-au pronunţat împotriva războiului lui Putin în Ucraina nu li s-a permis să candideze.
În acest context, deşi legea prevede, un al doilea tur de scrutin nu se aşteaptă să aibă loc. Acesta ar trebui organizat la 21 de zile de la primul tur, între primii doi clasaţi, dacă niciunul dintre candidaţi nu ar obţine mai mult de jumătate din voturile exprimate la scrutinul principal. Pentru câştigarea turului doi ar fi necesară doar majoritatea simplă de voturi.
În întreaga istorie a alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă, doar într-un caz - în 1996 - a fost nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru a stabili câştigătorul, dintre Boris Elţân şi Ghennadi Ziuganov.
Update 20:35 Emmanuel Macron: "Dranța, Germania și Polonia, unite în ajutor pentru Ucraina.
Emmanuel Macron a declarat că Franța, Germania și Polonia sunt „unite”, după ce a fost expusă o ruptură în ceea ce privește răspunsul Europei la războiul Rusiei din Ucraina, potrivit BBC.
Președintele francez avertizase că „securitatea Europei și a francezilor este în joc”, iar dacă Rusia va câștiga, credibilitatea Europei va fi „redusă la zero”.
Însă Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a fost mult mai prudent, excluzând desfășurarea rachetelor de croazieră Taurus ale țării sale.
Ucraina se confruntă cu o lipsă critică de arme.
Cancelarul german a fost presat să extindă ajutorul guvernului său, deoarece un pachet de ajutor militar american de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina a fost blocat în Congres de republicanii de dreapta.
Germania rămâne cea mai mare sursă europeană de ajutor militar pentru Ucraina, dar premierul polonez Donald Tusk, care s-a alăturat ulterior celor doi lideri la Berlin, a declarat că acum depinde de cele trei țări ale lor să „mobilizeze întreaga Europă” pentru a oferi ajutor Ucrainei.
În cadrul unei conferințe de presă, el a negat rapoartele privind o ruptură, calificându-le drept „exagerate” și „zvonuri rău intenționate”.
"Adevărata solidaritate cu Ucraina? Mai puține cuvinte, mai multă muniție”, postase el pe rețelele de socializare vineri.
Întâlnirea lor a avut loc în contextul în care un atac cu rachete rusești asupra orașului portuar Odesa, în sudul Ucrainei, a ucis 20 de persoane și a făcut zeci de răniți, potrivit șefului regiunii. Printre cei uciși și răniți se aflau și echipe medicale de urgență.
În timp ce membrii serviciului de urgență DSNS din Ucraina au sosit pentru a căuta victime și a stinge incendiile, mai multe rachete rusești ar fi aterizat la fața locului, iar DSNS a publicat mai multe fotografii cu colegi răniți.
Diferențele privind răspunsul la război s-au adâncit între Paris și Berlin în ultimele săptămâni, după ce cancelarul german a declarat că rachetele Taurus cu rază lungă de acțiune ar avea nevoie de soldați germani pe teren în Ucraina pentru a se ocupa de ele și că aceasta este o limită pe care nu este pregătit să o depășească.
Președintele Macron i-a înfuriat în egală măsură pe unii dintre partenerii săi europeni sugerând că trimiterea de trupe occidentale nu ar putea fi exclusă.
Într-un interviu prelungit în direct la televiziunea franceză, joi seara, el a spus că nu era dorința sa, deși „toate aceste opțiuni sunt posibile”.
Subliniind că Franța este o forță pentru pace, el a avertizat că Rusia caută să își extindă puterea și nu se va opri acum: „Dacă lăsăm Ucraina în pace, dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, atunci cu siguranță Rusia va amenința Moldova, România și Polonia”.
Înaintea reuniunii de vineri a celor trei lideri, prezentată ca o încercare de a revigora așa-numitul „Triunghi de la Weimar”, cancelarul german i-a declarat telefonic lui Volodimir Zelenski din Ucraina că summitul este de mare importanță pentru „a organiza cât mai mult sprijin posibil pentru Ucraina”.
Zelensky a spus pe rețelele de socializare pentru a spune că i-a spus liderului german că prioritățile Ucrainei sunt „vehiculele blindate, artileria și apărarea aeriană”.
La o conferință de presă care a urmat întâlnirii de vineri de la Berlin, Tusk a declarat că el, Emmanuel Macron și Olaf Scholz „au vorbit cu o singură voce, mai presus de toate, despre securitatea continentului nostru”.
De asemenea, liderii au declarat că va fi creată o „coaliție de capacitate” pentru a furniza artilerie de lungă distanță Ucrainei, promițând în același timp că nu vor „niciodată să provoace o escaladare” în această țară.
Scholz a declarat că cele trei țări doresc să se asigure că Ucraina se poate apăra singură împotriva invaziei Rusiei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că ucrainenii „nu rămân fără curaj, ci fără muniție”, la mai bine de doi ani de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.
El a spus că lipsa de muniție este unul dintre motivele pentru care Rusia a făcut progrese recente pe câmpul de luptă și a cerut aliaților din NATO să furnizeze Ucrainei ceea ce are nevoie.
O inițiativă condusă de Cehia pentru a procura arme din afara Europei a strâns deja suficiente fonduri pentru a cumpăra cel puțin 300.000 de obuze, iar oficialii de la Praga spun că primele livrări vor sosi cel târziu în iunie.
Armata rusă a capturat orașul Avdiivka din estul țării după luni de încercări în februarie, iar comandantul-șef al Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat vineri, în timpul unei vizite în zonă, că forțele rusești au încercat să străpungă liniile ucrainene „timp de mai multe zile la rând”.
"Avansările rusești sunt susținute de focuri intense de artilerie și de utilizarea activă a dronelor de observare și a dronelor capabile să arunce muniții”.
Update 19:15 Intrarea de trupe NATO în Ucraina ar risca un al treilea Război Mondial, afirmă ministrul de externe italian Antonio Tajani.
O eventuală desfăşurare de trupe NATO în Ucraina riscă să provoace un al treilea război mondial, a afirmat vineri ministrul de externe italian Antonio Tajani, transmite ANSA.
"Nu cred că NATO ar trebui să intre în Ucraina", a spus Tajani, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat din nou această posibilitate.
"Sper să nu se întâmple", a răspuns el, întrebat fiind despre posibilitatea ca trupe franceze să fie desfăşurate acolo.
"A intra şi a purta război cu Rusia înseamnă a risca un al treilea război mondial", a spus el, excluzând trimiterea de trupe italiene pentru a ajuta Kievul împotriva invaziei ruse.
"Noi apărăm dreptul internaţional şi libertatea Ucrainei, dar nu vrem să intrăm în război cu Rusia, dăm Kievului instrumente militare, economice şi tehnice de toate tipurile, dar intrarea în război mi se pare o greşeală, şi niciun italian - şi nicio persoană de bun-simţ - nu doreşte asta', a adăugat el.
'Militarii noştri se descurcă bine cu ceea ce fac în Marea Roşie pentru a ne proteja navele, se descurcă bine în Liban, în Africa şi Irak, ei sunt aducători de pace şi libertate, noi nu suntem în război cu Rusia', a subliniat ministrul italian.
Antonio Tajani este şi vicepremier şi lider al partidului de centru-dreapta Forza Italia, fondat de Silvio Berlusconi.
Update 17:30 UE se pregătește să aprobe noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza morții lui Navalnîi.
Uniunea Europeană este pe cale să adopte sancțiuni împotriva Rusiei și a unor persoane considerate implicate în maltratarea și moartea criticului Kremlinului Alexei Navalnîi într-o colonie penală din Arctica, au declarat vineri trei diplomați, potrivit Reuters.
Miniștrii de Externe ai UE vor aproba probabil sancțiunile luni, la o zi după încheierea celor trei zile de alegeri prezidențiale din Rusia care, aproape sigur, îi vor oferi președintelui Vladimir Putin încă șase ani de mandat la conducerea țării.
După ce a supraviețuit unei tentative de otrăvire în 2020, Navalnîi, care avea 47 de ani și era cel mai proeminent critic al lui Putin când a murit, în urmă cu o lună, ispășea condamnări de peste 30 de ani pentru fraudă, extremism și alte acuzații despre care a spus că au fost inventate pentru a-l reduce la tăcere.
Autoritățile ruse au emis un certificat de deces în care se precizează că acesta a murit din cauze naturale. Apropiații lui Navalnîi cred că acesta a fost ucis la ordinul lui Putin.
Inițial, opt țări europene i-au scris în februarie șefului politicii Externe a UE, Josep Borrell, solicitând sancțiuni pentru procurorii, instanțele și funcționarii din penitenciarele rusești din cauza morții lui Navalnîi.
"Cred că veți vedea un acord politic atunci când va fi vorba de sancțiuni împotriva persoanelor care au fost implicate în moartea lui Navalnîi", a declarat pentru Reuters un diplomat european de rang înalt, vorbind sub protecția anonimatului.
Alți doi diplomați au declarat, de asemenea, că se așteaptă la o decizie politică din partea miniștrilor, deși, din motive tehnice, măsurile nu vor fi adoptate din punct de vedere juridic decât la o dată ulterioară.
Update 16:20 Portugalia finanțează cu 100 de milioane de euro inițiativa cehă de furnizare de muniții pentru Ucraina.
Ministerul Apărării de la Lisabona a anunţat vineri că Portugalia va contribui cu 100 de milioane de euro la finanţarea unei iniţiative a Cehiei privind furnizarea de muniţii pentru Ucraina, transmite Reuters.
Proiectul urmăreşte livrarea rapidă a unei cantităţi maxime de muniţie, în special de calibrul 155 milimetri, produsă în ţări terţe.
"Utilizarea acestor muniţii pe câmpul de luptă a ajuns la niveluri extrem de ridicate, de aceea este vital şi urgent pentru Ucraina să obţină muniţii suplimentare pentru a reacţiona la atacurile continue şi de intensitate mai mare ale Rusiei", arată un comunicat al ministerului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că Ucraina este pe cale să rămână fără muniţii, iar aliaţii nu sprijină suficient Kievul.
Aprovizionarea cu muniţii a devenit o problemă vitală pentru Ucraina, la începutul celui de-al treilea an de rezistenţă în faţa invaziei ruse. Conflictul evoluează spre bătălii de uzură cu ajutorul artileriei.
Update 15:26 Un atac rusesc cu rachete asupra orașului ucrainean Odesa a ucis cel puțin 14 persoane și a rănit alte 46.
Informația provine de la guvernatorul regional Oleg Kiper.
"Există, de asemenea, răniți grav printre medici și salvatori. Numărul victimelor este în curs de stabilire", a declarat oficialul ucrainean pe Telegram.
Forțele aeriene ale Ucrainei au semnalat un atac cu rachete balistice înainte ca exploziile să zguduie acest oraș portuar, pe care Rusia l-a bombardat de multe ori pe parcursul celor peste doi ani de război.
Update 14:37 Kremlinul acuză Ucraina că încearcă să destabilizeze situația în Rusia pe parcursul alegerilor prezidențiale din acest sfârșit de săptămână.
Autoritățile ruse au indicat, în acest sens, atacurile asupra regiunii de frontieră Belgorod.
Aici, luptele și bombardamentele s-au intensificat în ultimele zile.
Ministerul rus al Apărării a afirmat, vineri, că Ucraina a destantat, folosind elicoptere, câteva zeci de soldați în apropierea satului de frontieră Kozînka.
Potrivit sursei citate, aceștia ar fi fost respinși de militarii ruși și de polițiștii de frontieră.
La rândul lor, oficialii de la Kiev au declarat mai devreme în cursul zilei că Belgorod și regiunea vecină, Kursk, au fost atacate de grupuri armate rusești anti-Kremlin cu sediul în Ucraina.
Update 13:31 Liderii Germaniei, Franței și Poloniei se întâlnesc la Berlin pentru a discuta sprijinul pentru Kiev.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, îi primește pe președintele francez Emmanuel Macron și pe premierul polonez Donald Tusk pentru un summit al așa-numitului "Triunghi de la Weimar" al celor trei mari state europene.
Forțele Kievului speră să primească mai multe provizii militare, dar planurile UE de a produce un milion de obuze de artilerie pentru Ucraina au rămas mult în urmă,
În paralel, ajutorul american de zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina este blocat în de reprezentanții republicani în Congresul SUA.
Germania, Franța și Polonia printre principalii aliați ai Ucrainei iar Berlinul a devenit al doilea mare furnizor de ajutor militar al Kievului, după Statele Unite.
Update 12:35 Ucraina a efectuat un atac cu dronă asupra unei rafinării de petrol din regiunea rusă Kaluga în această dimineață.
Atacul, coordonat de agenția de spionaj militar, GUR, a produs pagube, potrivit presei internaționale, care citează surse o sursă ucraineană din sectorul informațiilor.
Vladislav Șapșa, guvernatorul regiunii Kaluga, a scris pe Telegram că apărarea antiaeriană rusă a doborât patru drone în apropierea rafinăriei și că nu au existat victime sau daune aduse infrastructurii.
Update 11:35 Danemarca vrea să introducă serviciul militar obligatoriu pentru femei.
În prezent, acestea participă la pregătirea militară cu o durată de patru luni doar pe bază de voluntariat.
Noul plan al autorităților este de a recruta peste cinci mii de tineri de ambele sexe pentru consolida forțele armate naționale, care numără doar circa 20.000 de membri.
Prim-ministrul danez a declarat că includerea femeilor în forțele armate va contribui la o apărare mai modernă și mai diversă.
Dacă noile reforme vor fi aprobate, ele vor intra în vigoare începând cu anul 2026.
Update 10:34 Liderii europeni au arătat că Rusia își va alege noi ținte în Europa dacă va câștiga războiul din Ucraina. România, Republica Moldova și Polonia se află printre aceste potențiale noi victime ale regimului de la Kremlin, avertizează liderii europeni.
"Ucraina luptă în fiecare zi să îi apere pe polonezi, pe baltici, pe finlandezi, pe români şi pe norvegieni, niciunii dintre aceștia nefiind în inima Europei , precum noi. Însă țările lor au graniță directă cu Ucraina sau Rusia. Până acum nu le-am luat în serios îngrijorările în Germania. Acest lucru nu trebuie să se mai repete", a spus Annalena Baerbock, ministrul german de Externe.
"Avem un singur obiectiv: Rusia nu poate câștiga acest război. Ajutăm Ucraina deja de doi ani, iar dacă situația ar degenera, ar fi responsabilitatea Rusiei. Dacă astăzi decidem să fim slabi în fața unui adversar care nu are nicio limită, care a întrecut orice măsură (...), iar noi îi spunem acestui adversar că nu vom merge mai departe de atât, atunci nu luăm o decizie pentru pace, ci pentru înfrângere", a spus, la rândul său, președintele francez Emmanuel Macron.
Update 09:39 Marea Britanie a prezentat o nouă armă cu laser despre care armata britanică spune că ar putea asigura o apărare eficace împotriva rachetelor sau a avioanelor. Eficacitatea vine atât din precizia noii arme, cât și din prețul fără concurență, de aproximativ 13 dolari pe lovitură.
Utilizarea unui astfel de sistem ar putea duce la economii de zeci de milioane de dolari, costul loviturii laser fiind nesemnificativ față de costul interceptorilor de rachete.
O înregistrare video publicată surprins ceea ce Ministerul britanic al Apărării spune că a fost momentul testării cu succes a laserului împotriva unei ținte aeriene în timpul unei demonstrații desfășurate în luna ianuarie 2024, în Scoția.
Ministerul britanic afirmă că sistemul Dragonfire poate lovi cu precizie o țintă la fel de mică precum o monedă "pe distanțe mari".
Deși aceste realizări tehnologice sunt importante și pot schimba fața războaielor contemporane, problema pentru Ucraina este că nu primește cantitatea suficientă de muniție din partea aliaților, pentru a face față Rusiei.
Update 08:30 Rușii au lansat în noaptea de joi spre vineri 27 de drone kamikaze asupra Ucrainei, potrivit armatei, relatează Ukrainska Pravda. Toate vehiculele aeriane fără pilot de fabricație iraniană au fost distruse de apărarea aeriană ucraineană, potrivit sursei citate.
Sistemele rusești de apărare aeriană au doborât șapte rachete Vampire lansate de Ucraina în regiunea rusă Belgorod, a anunțat vineri Ministerul rus al Apărării într-un comunicat de presă, citat de Reuters.
Update 08:00 Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat după ce a avut întâlniri la Washington, că asigurarea unui nou sprijin pentru Ucraina nu poate aştepta, deoarece rezultatul războiului din Ucraina va fi decis în această primăvară şi vară, relatează Reuters.
Pe fondul îndoielilor legate de continuarea ajutorului militar american pentru Kiev, Borrell a declarat reporterilor că mesajul său pentru factorii de decizie politică din SUA a fost următorul: "Orice trebuie făcut, trebuie făcut rapid".
"Este adevărat pentru noi. Trebuie să accelerăm. Trebuie să ne creştem sprijinul, să facem mai mult şi mai repede. De aceea ne creştem capacităţile de apărare industrială", a spus Borrell despre eforturile Europei de a sprijini efortul de război al Ucrainei.
"Următoarele luni vor fi decisive. Mulţi analişti se aşteaptă la o ofensivă rusă majoră în această vară, iar Ucraina nu poate aştepta până la rezultatul următoarelor alegeri din SUA", a adăugat el.
Preşedintele Joe Biden, democrat, a susţinut ajutorul militar acordat Ucrainei de la invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, în timp ce probabilul său adversar republican în alegerile americane din 5 noiembrie, fostul preşedinte Donald Trump, are o poziţie mai izolaţionistă.
Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, un aliat al lui Trump, a refuzat până în prezent să convoace un vot asupra unui proiect de lege care ar oferi încă 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Update 07:00 Nu există nicio îndoială că Vladimir Putin, aflat la putere de la începutul acestui secol, se îndreaptă fără emoţii spre realegere în cadrul votului naţional care a început la 15 martie, asigurându-şi astfel un al cincilea mandat şi un al treilea deceniu complet ca lider suprem al Rusiei.
Odată cu moartea liderului încarcerat al opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi, cariera politică a lui Putin a ajuns practic la stadiul de preşedinte pe viaţă. Însă realegerea sa în funcţie scoate la iveală un fapt incomod pentru viitoarea stabilitate politică a Rusiei: preşedintele şi cercul său nu au făcut nicio pregătire vizibilă pentru o eră post-Putin, scrie CNN.
Update 00:00 Emmanuel Macron, avertisment: Securitatea Europei este "în joc" în Ucraina
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că securitatea Europei este "în joc" în Ucraina, avertizând că o victorie a Rusiei împotriva Kievului "ar reduce credibilitatea Europei la zero".
De asemenea, președintele francez a declarat joi că țara sa este pregătită să se asigure că Rusia nu câștigă războiul din Ucraina, îndemnându-i pe aliați să nu impună limite la asistență, notează france24.
"Dacă situația s-ar deteriora, am fi gata să ne asigurăm că Rusia nu va câștiga niciodată acest război", a declarat Macron în timpul unui interviu la televiziunea franceză, avertizând că oricine susține "limite" la ajutorul acordat Ucrainei "alege înfrângerea".
El a spus că este important ca Europa să nu traseze linii roșii, ceea ce ar da un semnal de slăbiciune Kremlinului și l-ar încuraja să continue invazia în Ucraina. El a refuzat să dea detalii despre cum ar putea arăta o desfășurare în Ucraina.
"Am motive să nu fiu precis", a spus el. "Nu am de gând să îi ofer (lui Putin) vizibilitate".
Macron a declarat că Franța nu va iniția niciodată o ofensivă împotriva Rusiei și că Parisul nu se află în război cu Moscova, în ciuda faptului că Rusia a lansat atacuri agresive împotriva intereselor franceze în Franța și în afara ei.
"Rusia este un adversar", a spus el, refuzând să o numească un inamic.
El a mai spus că speră că va veni într-o zi momentul să negocieze pacea cu un președinte rus, "oricine ar fi el", pentru prima dată prevăzând posibilitatea ca Putin să nu mai fie la conducerea Rusiei.
La sfârșitul lunii februarie, Macron a provocat un scandal prin faptul că a refuzat să excludă trimiterea de trupe terestre occidentale în Ucraina.
Război în Ucraina, 14 martie 2024 | Rusia anunță că a respins noi atacuri la frontieră ale unor grupuri armate susținute de Ucraina
Război în Ucraina, 13 martie 2024 | Vladimir Putin acuză Ucraina că a intensificat atacurile pentru că se apropie alegerile prezidenţiale în Rusia
Război în Ucraina, 12 martie 2024 | Moscova spune că a respins un atac al Ucrainei la granița de vest. Kievul susține că au intrat în luptă partizanii ruși anti-Putin
Război în Ucraina, 11 martie 2024 | Atac masiv cu drone asupra orașului Odesa
Război în Ucraina, 10 martie 2024 | Dmîtro Kuleba îi răspunde Papei Francisc: "Ucraina nu va ridica niciodată steagul alb. Steagul nostru este galben şi albastru"
