Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Banca Mondială mobilizează 1 miliard de dolari pentru reconstrucția Ucrainei
- Medvedev avertizează că Moscova va riposta nuclear dacă Ucraina va ataca siturile de lansare a rachetelor din Rusia folosind armament occidental
- Ucraina va organiza duminică, la Davos, a patra rundă de discuții despre „formula de pace” a lui Zelenski
- Colonel britanic: „Putin ar putea fi pe cale să lanseze un atac apocaliptic”
- Parlamentarii ucraineni au respins un proiect de lege controversat de mobilizare
- Kremlinul acuză SUA că exercită presiuni asupra Europei în privinţa confiscării activelor ruseşti
- Rusia ar putea pregăti o operațiune sub „steag fals” împotriva Republicii Moldova, în numele „apărării” Transnistriei și a „lumii ruse”
- Turcia, Bulgaria și România au semnat un acord privind deminarea Mării Negre
- Zelenski: O încetare a focului ar fi doar în beneficiul Rusiei
- 13 răniți în atacul cu rachete al Rusiei în Harkov
- Guvernul finlandez a decis să ţină închise punctele de trecere a frontierei cu Rusia pentru încă o lună
- Rachete rusești au lovit un hotel din Harkov
- UE a ajuns la un acord parțial privind noul pachet de sprijin pentru Ucraina
- Ucraina lansează un serviciu chatbot pentru rudele militarilor ruși dispăruți
- NATO anunță că va continua să ajute Ucraina
- O persoană a fost ucisă și o școală avariată de atacul aerian rusesc împotriva Harkovului
- Zeci de elevi au fost evacuați din orașul rus Belgorod
Update 22:00 Banca Mondială mobilizează 1 miliard de dolari pentru reconstrucția Ucrainei
Corporația Financiară Internațională (IFC), o ramură de investiții private a Băncii Mondiale, a adunat aproape 1 miliard de dolari pentru reconstrucția sectorului privat din Ucraina, relatează Reuters joi, citându-l pe directorul general al IFC, Makhtar Diop. Fondurile suplimentare pentru reconstrucția Ucrainei sunt acum mai cruciale ca niciodată, deoarece banii din partea SUA și UE, cei doi donatori principali, rămân blocați din cauza disputelor politice interne.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, Kievul va avea nevoie de peste 400 de miliarde de dolari pentru o redresare completă în următorii ani. Finanțarea face parte dintr-un pachet de 2 miliarde de dolari destinat Ucrainei și anunțat de IFC în decembrie 2023. Aproximativ 620 de milioane de dolari din sumă provine din bilanțul propriu al IFC și 360 de milioane de dolari din surse externe, a precizat Diop.
Update 19:30 Medvedev avertizează că Moscova va riposta nuclear dacă Ucraina va ataca siturile de lansare a rachetelor din Rusia folosind armament occidental
Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat joi că orice atacuri din partea Ucrainei asupra locurilor din Rusia de lansare a rachetelor, folosind arme livrate de SUA şi de aliaţii lor, riscă să atragă un răspuns nuclear din partea Moscovei, scrie Reuters. Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a afirmat că unii comandanţi militari ucraineni iau în considerare bombardarea, cu rachete cu rază lungă furnizate de Occident, a unor situri din Rusia de unde sunt lansate rachete.
Update 18:45 Ucraina va organiza duminică, la Davos, a patra rundă de discuții despre „formula de pace” a lui Zelenski
Elveția și Ucraina vor găzdui duminică aproximativ 120 de consilieri în materie de securitate națională în orașul elvețian Davos, stațiune balneară, a anunțat departamentul elvețian de afaceri externe. Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de întâlniri menită să obțină sprijin pentru planul de pace al Ucrainei, relatează Reuters. Reuniunea este a patra de acest gen și cea mai mare de până acum, după întâlnirile anterioare de la Copenhaga, Jeddah și, cel mai recent, din Malta, în octombrie.
Este programată să aibă loc în perioada premergătoare Forumului Economic Mondial, care începe luni.
Oficialii speră că reuniunea din Malta va duce la stabilirea unei date pentru un summit global de pace, în vederea creării unei coaliții de sprijin pentru planul de pace în 10 puncte al Ucrainei, elaborat de Zelenski în decembrie 2022. Cu toate acestea, copreședinții s-au limitat la momentul respectiv să emită o declarație comună care se referea la angajamentul participanților față de o pace justă și durabilă.
Update 17:40 Colonel britanic: „Putin ar putea fi pe cale să lanseze un atac apocaliptic”
Există discuții la Moscova cum că o ofensivă decisivă menită să întoarcă soarta războiului în favoarea Rusiei ar fi în pregătire, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o criză de muniții, scrie colonelul britanic Hamish de Bretton-Gordon, expert în arme chimice, într-o opinie publicată de cotidianul The Telegraph.
Într-unul dintre cele mai dificile momente ale războiului, în care Kievul face apel la aliații săi pentru continarea susținerii militare cruciale, iar Rusia atacă deja pe toată linia frontului, un expert militar occidental avertizează că Moscova ar putea profita de slăbiciunile adversarilor săi.
Update 17:10 Parlamentarii ucraineni au respins un proiect de lege controversat de mobilizare
Parlamentul Ucrainei a refuzat să dezbată un proiect de lege controversat care vizează recrutarea mai multor militari, pe fondul criticilor acerbe din partea parlamentarilor și a publicului, relatează AFP.
Proiectul de lege, introdus de guvern în decembrie, ar înăspri pedepsele pentru cei care eschivează la proiect și ar reduce vârsta de serviciu militar de la 27 la 25 de ani, dar joi a fost respins de parlamentarii ucraineni. În timp ce proiectul de lege ar reduce, de asemenea, serviciul obligatoriu în timpul războiului de la o perioadă nelimitată la 36 de luni, schimbările au fost profund dezbinătoare într-o națiune epuizată de lupte.
Ucraina, care numără aproximativ 850.000 de soldați în rândurile sale, a încercat să-și sporească numărul pe măsură ce Moscova intensifică presiunea și desfășurarea în prima linie. Deși Kievul nu își dezvăluie pierderile, estimările independente au pus cifra la zeci de mii. Luna trecută, Zelenski a avertizat că armata vrea să mobilizeze până la jumătate de milion de oameni pentru a lupta împotriva celor aproximativ 600.000 de soldați ruși dislocați în Ucraina.
Update 16:00 Kremlinul acuză SUA că exercită presiuni asupra Europei în privinţa confiscării activelor ruseşti
Kremlinul a acuzat joi SUA că încearcă să exercite presiuni asupra ţărilor europene pentru a susţine ceea ce consideră că este o idee ilegală, respectiv confiscarea de active ruseşti îngheţate pentru a ajuta la finanţarea reconstrucţiei Ucrainei, a relatat agenţia de presă RIA Novosti, citată de Reuters.
Conform RIA, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns la informaţii apărute în media americane, care sugerează că administraţia Biden ar fi susţinut, în principiu, o lege propusă de SUA pentru a facilita o astfel de confiscare, informează Agerpres. „Ele (SUA) încearcă să pună presiune pe europeni.
Există o situaţie foarte paradoxală aici, dat fiind faptul că majoritatea activelor noastre se află în Europa şi nu în America”, a declarat Peskov, citat de RIA. Europa se va confrunta cu consecinţe juridice „inevitabile” dacă va ceda presiunilor americane, a avertizat el. De asemenea, RIA l-a citat pe Peskov spunând că Moscova nu a fost informată despre o asemenea evoluţie.
Update 14:45. Rusia ar putea pregăti o operațiune sub „steag fals” împotriva Republicii Moldova, în numele „apărării” Transnistriei și a „lumii ruse”
Kremlinul instruiește reprezentanții republicii separatiste Transnistria, susținută de ruși, să pregătească condițiile de informare pentru o posibilă operațiune rusă sub steag fals în Transnistria, ca parte a eforturilor mai ample ale Rusiei de a destabiliza Republica Moldova, se precizează într-un nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de revista ucraineană Novoe Vremia.
Pe 10 ianuarie, așa-zisul „Minister al Securității de Stat al Transnistriei” (MGB) a anunțat că pe 7 ianuarie a avut loc un „incident cu folosirea armelor de foc”, în urma căruia „doi cetățeni ai Transnistriei au fost transferați pe teritoriul Ucrainei”. Serviciul de Frontieră de Stat al Ucrainei a negat informația de la Tiraspol că „a avut loc un incident care a implicat folosirea armelor de foc” la granița cu Ucraina.
După cum a declarat Andrei Demcenko, secretarul de presă al departamentului ucrainean, într-un comentariu pentru RBC-Ucraina, el nu are cunoștință de niciun incident pe segmentul transnistrean al frontierei cu Moldova. „Grănicerii nu au înregistrat situații neobișnuite. Declarația așa-zisei Transnistrii mai degrabă este de natură provocatoare, cu scopul de a învinovăți Ucraina pentru ceva. În plus, înțelegem că această enclavă are o orientare prorusă”, a spus Demcenko.
Update 14:15. Turcia, Bulgaria și România au semnat un acord privind deminarea Mării Negre
Turcia, Bulgaria și România, membre NATO, au semnat un acord privind deminarea Mării Negre pentru a asigura siguranța apelor după războiul Rusiei din Ucraina, notează The Guardian.
Oficiali de rang înalt din domeniul apărării din Turcia, Bulgaria și România au semnat la Istanbul un memorandum de înțelegere prin care se înființează Grupul naval de contramăsuri împotriva minelor în Marea Neagră (MCM Black Sea), care va supraveghea operațiunile de deminare, informează AFP.
„Este de o importanță vitală să fim protejați de riscurile de securitate pe care le-ar putea provoca un război”, a declarat ministrul turc al apărării, Yasar Guler, la ceremonia de semnare.
„Odată cu începerea războiului, minele care pluteau în derivă în Marea Neagră reprezentau o amenințare. Pentru a depăși acest lucru, am ajuns până aici cu eforturile comune ale aliaților noștri bulgari și români”, a adăugat el.
Guler a subliniat că inițiativa va implica doar navele celor trei state riverane Mării Negre, adăugând că vor fi posibile contribuții ale altor țări atunci când vor fi îndeplinite condițiile.
Marina rusă a minat coasta ucraineană din Marea Neagră în primele etape ale invaziei sale de acum aproape doi ani. De atunci, unele dintre mine au ajuns în apele Turciei, Bulgariei și României, punând în pericol transportul maritim și complicând eforturile Ucrainei de a sparge blocada navală rusă.
În decembrie, autoritățile ucrainene au declarat că o navă sub pavilion panamez care sosise pentru a colecta cereale a lovit o mină navală rusă în Marea Neagră, rănind doi marinari. Ucraina a creat un coridor maritim pentru navele comerciale care trec mai întâi pe lângă țărmurile Bulgariei și României.
Turcia controlează traficul maritim și naval din Marea Neagră, care trebuie să treacă prin strâmtoarea Bosfor din Istanbul și prin Dardanele înainte de a ajunge în Marea Egee și Marea Mediterană.
Update 12:45. Zelenski: O încetare a focului ar fi doar în beneficiul Rusiei
O încetare a focului în războiul ruso-ucrainean nu ar duce la un dialog politic și ar fi doar în beneficiul Rusiei, a declarat Zelenski joi, în timpul unei vizite în Estonia, notează The Guardian.
Zelenski se întâlnește în prezent cu liderii acestei țări în cadrul unui turneu mai amplu în regiunea baltică.
Potrivit Reuters, președintele ucrainean a declarat că o încetare a focului ar fi benefică pentru Rusia, deoarece ar permite Moscovei să își sporească aprovizionarea cu muniții. Rusia negociază achiziția de rachete din Iran, iar forțele ruse au primit peste un milion de cartușe din Coreea de Nord, a adăugat el.
De asemenea, el a afirmat că Rusia are un deficit de armament și că o încetare a focului ar ajuta-o să recupereze decalajul.
Update 11:05. 13 răniți în atacul cu rachete al Rusiei în Harkov
Numărul persoanelor rănite în atacul cu rachete lansat de Rusia în cursul nopții împotriva Harkovului a crescut la 13, a anunțat joi Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, relatează The Kyiv Independent.
Forțele rusești au lansat rachete S-300 de la Belgorod spre Harkov, în nord-estul Ucrainei, la sfârșitul zilei de 10 ianuarie, atacând orașul pentru a 4-a zi consecutivă, potrivit guvernatorului regional.
Anterior, numărul celor răniți era 11, inclusiv un jurnalist de la o publicație turcă, care era cazat la un hotel local avariat de atac.
Se pare că peste 30 de civili erau cazați la hotelul situat în centrul orașului în momentul atacului cu rachete. Personalul și oaspeții hotelului se numără printre cei răniţi, potrivit angajaţilor sistemului de urgență.
„O rachetă a lovit solul în apropierea fațadei clădirii, iar cea de-a doua a lovit acoperișul clădirii, cu distrugerea parțială ulterioară a părții din spate a hotelului”, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov.
Harkov și alte așezări regionale sunt afectate de atacurile rusești aproape zilnice din cauza apropierii regiunii de granița cu Rusia.
Un atac din seara zilei de 9 ianuarie a avariat o clădire medicală, o cantină și un centru de sănătate pentru copii din Harkov, dar nu au fost raportate victime.
În acest atac au fost folosite și rachete S-300. Pe 8 ianuarie, forțele rusești au atacat orașul dimineața, iar pe 7 ianuarie, orașul a fost atacat cu rachete seara.
Update 10:08. Guvernul finlandez a decis să ţină închise punctele de trecere a frontierei cu Rusia pentru încă o lună
Guvernul finlandez a decis să ţină punctele de trecere a frontierei cu Rusia închise pentru încă o lună, a declarat ministrul finlandez al Agriculturii şi Pădurilor, Sari Essayah, candidat la preşedinţia Finlandei, într-un interviu acordat canalului de televiziune Yle.
Update 07:33. Rachete rusești au lovit un hotel din Harkov
Două rachete ruseşti au lovit miercuri seară un hotel din Harkov, în nord-estul Ucrainei, unsprezece oameni fiind răniţi, printre care jurnalişti turci, a anunţat primarul oraşului, Ihor Terekhov.
Unul dintre răniţi este "în stare foarte gravă", a declarat Ihor Terekhov, pe Telegram.
"Jurnaliştii turci se numără printre victime", a adăugat el, fără a preciza numărul acestora. La rândul său, poliţia a raportat că un jurnalist de la o publicaţie străină a fost rănit.
Mai multe alte clădiri, printre care două blocuri de locuinţe, precum şi maşini au fost, de asemenea, avariate în lovitură, a spus primarul.
Potrivit şefului administraţiei militare regionale din regiunea Harkov, Oleg Sinegubov, cele două rachete ruseşti S-300 au lovit în jurul orelor 22.30 (20.30 GMT) hotelul, situat în raionul Kyivskyi şi în interiorul căruia se aflau 30 de civili.
Nouă dintre cei unsprezece răniţi au fost internaţi în spital şi doi au fost trataţi la faţa locului, a adăugat el pe Telegram. Sinegubov a indicat că persoana cea mai grav rănită este un bărbat de 35 de ani. Ceilalţi răniţi sunt trei bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 31 şi 38 de ani şi şapte femei cu vârsta cuprinsă între 23 şi 71 de ani, a continuat el.
Ucraina înființează un serviciu chatbot care le va permite rușilor care au rude soldați dispăruți în Ucraina să verifice dacă s-a confirmat că aceștia au fost uciși sau sunt prizonieri de război, au anunțat miercuri oficialii de la Kiev, potrivit Reuters.
"Cetățenii ruși se pot adresa oficial acestui proiect pentru a obține informații obiective despre rudele lor care le sunt ascunse de către regimul de guvernare din Federația Rusă", a declarat Andriy Iusov, purtător de cuvânt al agenției militare de informații GUR din Ucraina, care se ocupă de negocierile pentru schimbul de prizonieri, relevă sursa citată.
Ucraina și Rusia au efectuat schimburi de prizonieri pe tot parcursul războiului. Cel mai mare dintre acestea a avut loc săptămâna trecută, când 230 de prizonieri ucraineni - majoritatea soldați, dar și șase civili - au fost înapoiați Kievului în schimbul a 248 de soldați ruși.
Război în Ucraina, 10 ianuarie 2024 | NATO anunță că va continua să ajute Ucraina
Război în Ucraina, 9 ianuarie 2024 | Rușii lovesc Hersonul, au loc explozii în diferite districte | O unitate medicală a fost avariată
Război în Ucraina, 8 ianuarie 2024 | Atac cu rachete în mai multe orașe ucrainene. Cel puțin patru morți și peste 30 de răniți, anunță Kievul
Război în Ucraina, 7 ianuarie 2024 | Şefa diplomaţiei japoneze face o vizită în Ucraina
Război în Ucraina, 6 ianuarie 2024 | Aviaţia ucraineană a distrus un centru de comandă al ruşilor de la baza aeriană din Crimeea
