Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Kievul își menține poziția de a negocia cu Moscova doar dacă pleacă Putin
- Vitali Kliciko, confirmă planurile de evacuare totală a capitalei ucrainene
- Rusia, deschisă la negocieri cu Ucraina, dar nu în acest moment, anunță Kremlinul
- "Bucătarul lui Putin" confirmă amestecul Rusiei în alegerile din SUA
- SUA au trimis în Ucraina sistemul antiaerian cu rachete care apără Wasington, DC
- Kievul pregătește evacuarea completă a locuitorilor după bombardamentele armatei ruse
- Bombardamente masive la Sumî, în nord-estul Ucrainei
- Vladimir Putin i-a vorbit lui Emmanuel Macron despre bombardamentele atomice din Japonia și i-a transmis acestuia că "nu trebuie să distrugi un oraș mare pentru a câștiga războiul"
- Nicolae Ciucă, întrevedere cu ambasadorul ucrainean la București
- Peste 1.500 de noi morminte descoperite în zona unei gropi comune din apropiere de Mariupol
- Biserica Ortodoxă din Ucraina permite credincioșilor să sărbătorească Crăciunul pe 25 decembrie, îndepărtându-se astfel de data tradițională de 7 ianuarie specifică bisericii ruse
- Zelenski, avertisment cu privire la noi atacuri potențiale ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei
- Apa și electricitatea au fost întrerupte temporar în Herson
- Ursula von der Leyen va propune ca UE să sprijine Ucraina cu 18 miliarde de euro în 2023
- Primarul Kievului îi avertizează pe locuitori să se pregătească pentru ce e mai rău
- Șefului Comandamentului Strategic al SUA: Criza din Ucraina este doar încălzirea
- Toți locuitorii din Kiev vor fi evacuați în cazul unei pene totale de curent
- Administraţia lui Joe Biden cere în privat Ucrainei să se arate deschisă la negocierile cu Rusia
- Volodimir Zelenski: "Când lumea este unită, teroriștii nu au nicio șansă"
Update 22:30 Pușcașii marini americani vor trimite un radar performant în România
Ambasada României în Statele Unite a anunțat că armata americană trimite radare performante în România pentru flancul de est al NATO.
”Știați că pușcașii marini americani vor trimite un radar TPS-80 în România, lângă granița cu Ucraina?
Radarul va asigura detectarea, urmărirea și identificarea țintelor aeriene care evoluează în estul Ucrainei și în bazinul central-vestic al Mării Negre, îmbunătățind apărarea integrată prin creșterea razei de detectare a țintelor aeriene care evoluează la altitudini joase, medii, mari.
De asemenea, armata spaniolă va aduce în România un radar TPS-43, care va fi integrat în Apărarea integrată aeriană și antirachetă NATO”, a anunțat Ambasada României în Statele Unite într-o postare pe Facebook.
Update 21:30 Miniştrii de Externe din statele membre ale Iniţiativei Central-Europene (CEI) s-au reunit duminică şi luni, la Sofia, la iniţiativa Preşedinţiei bulgare a organizaţiei.
Iniţiativa Central-Europeană a reafirmat susţinerea puternică pentru Ucraina, a declarat secretarul general, Roberto Antonione, potrivit agenţiei de presă BTA, citată de DPA şi de site-ul Tagesschau.de.
Coordonarea eforturilor pentru Ucraina, a acţiunilor de solidaritate şi a reacţiilor unitare sunt soluţiile la problemele urgente cu care se confruntă Ucraina, arată Declaraţia finală a reuniunii.
Republica Moldova urmează să exercite Preşedinţia anuală a organizaţiei CEI în 2023 şi a anunţat că va continua iniţiativele Bulgariei.
Iniţiativa Central-Europeană, o organizaţie interguvernamentală, reuneşte 17 naţiuni din Europa Centrală şi de Sud-Est, printre care se numără România.
Update 19:30 Kievul nu a refuzat niciodată să negocieze cu Moscova.
Afirmația vine de la Mihailo Podoliak, consilier de rang înalt al președinției ucrainene, citat de presa internațională.
Acesta reconfirmă că autoritățile ucrainene sunt pregătite să discute, dar nu cu Vladimir Putin.
"Important: Ucraina nu a refuzat niciodată să negocieze. Poziția noastră de negociere este cunoscută și deschisă", afirmă Podoliak într-un mesaj postat pe Twitter.
El a arătat însă că Rusia trebuie mai întâi să-și retragă trupele din Ucraina.
"Este Putin gata să facă asta? Evident că nu. Așadar, suntem constructivi în aprecierea noastră: vom discuta cu următorul lider (al Rusiei)", a concluzionat oficialul ucrainean.
Aceste precizări vin după ce Kremlinul a transmis, marți, că Rusia este interesată de negocieri, "dar momentul actual nu este potrivit".
Important: Ukraine has never refused to negotiate. Our negotiating position is known and open.
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) November 7, 2022
1. First, RF withdraws troops from ??
2.After everything else
Is Putin ready? Obviously not. Therefore, we are constructive in our assessment: we will talk with the next leader of RF.
Update 18:30 Primarul Kievului, Vitali Kliciko, confirmă planurile de evacuare totală a capitalei ucrainene și avertizează că oraşul ar putea rămâne în curând în beznă totală din cauza atacurilor repetate ale ruşilor asupra infrastructurii energetice.
"Facem tot posibilul pentru a preveni ca asta (evacuarea populației) să se întâmple. Dar să fim sinceri: inamicii noştri fac totul pentru a se asigura că oraşul nu mai are încălzire, electricitate şi apă potabilă şi, în general, că vom muri. Asta este sarcina lor (...) Nu excludem această posibilitate. Calculăm diferitele scenarii pentru a contracara şi a ne pregăti", a spus Kliciko.
El arată că peste 450.000 de oameni din capitală au rămas deja fără energie electrică și i-a îndemnat pe locuitorii oraşului să consume electricitate cu moderaţie.
La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat că, la nivel naţional, peste 4.5 milioane de oameni nu mai au curent electric în urma bombardamentelor ruseşti.
Ca primă măsură, compania ucraineană de electricitate opreşte prin rotaţie furnizarea în cartierele capitalei ucrainene.
Aceeaşi metodă este aplicată şi în alte şase regiuni.
Autorităţile din Kiev pregătesc aproximativ 1000 de buncăre, în eventualitatea în care capitala Ucrainei va rămâne fără electricitate şi fără încălzire la iarnă.
Capacitatea lor este însă insuficientă pentru populaţia de 3 milioane a oraşului, motiv pentru care evacuarea completă a Kievului este luată în calcul.
Update 16:30 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia este "deschisă în privința unor negocieri" cu Ucraina.
El a adăugat însă că momentul nu este potrivit pentru astfel de discuții.
"Am spus în mod repetat că partea rusă rămâne deschisă ideii de a-și atinge obiectivele prin negocieri. De asemenea, am atras în mod repetat atenția tuturor că în acest moment nu vedem o astfel de oportunitate, deoarece Kievul a transformat într-o lege decizia de a nu continua negocierile", a spus Peskov
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat la începutul lunii octombrie un decret prin care exclude în mod oficial posibilitatea unor negocieri cu actualul președintele rus Vladimir Putin.
Zelenski a semnat decretul ca reacție la anexarea ilegală, de către Rusia, a regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
"Rușii nu sunt pregătiți să admită că ne-au ocupat țara. Aceasta înseamnă că nu va exista un dialog substanțial. Vrem să punem capăt războiului, dar spațiul și oportunitățile s-au schimbat. Nu există nicio asigurare că (rușii) vor face ceea ce spun ei că vor face (...) Nimeni nu-i crede", declara președintele ucrainean, cu o lună înainte de a semna documentul menționat.
Update 15:30 Omul de afaceri rus Evgheni Prigojin a recunoscut, luni, ingerințele sistemului rus de putere în alegerile din SUA.
Mai mult, Prigojin, cel care a fondat grupul de mercenari "Wagner" şi care este cunoscut drept "bucătarul lui Putin", a indicat că Rusia va continua să încerce să influențeze scrutinele din Statele Unite ale Americii.
Este prima declarație publică în acest sens din partea unei persoane care e apropiată de Kremlin și acuzată oficial de ingerințe electorale peste Ocean, chiar dacă Prigojin nu ocupă o funcție oficială în statul rus.
"Ne-am amestecat (în alegerile americane), ne amestecăm și vom continua să ne amestecăm. Cu grijă, cu acuratețe, chirurgical, în propriul nostru mod, așa cum știm să o facem", a declarat Prigojin în postări pe rețeaua VKontakte, echivalentul Facebook din Rusia.
Postările au fost distribuite pe contul serviciului de presă al firmei sale de catering, Concord.
Presa internațională notează că aceste afirmații au fost postate în preziua alegerilor americane de la jumătatea mandatului, drept răspuns la o solicitare din partea unui site de știri rusesc.
În luna iulie, Departamentul de Stat american a oferit o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informații în legătură cu "angajamentul lui Prigojin de a comite ingerințe în alegerile din SUA".
Prigojin este vizat de sancțiuni americane, britanice și ale Uniunii Europene.
Update 14:30 Noi sisteme de apărare antiaeriană trimise de aliații occidentali au sosit în Ucraina.
Informația este confirmată de ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, citat de CNN.
"Aceste arme vor întări semnificativ armata ucraineană și vor face mai sigur cerul deasupra Ucrainei. Vom continua să doborâm țintele inamice care ne atacă, mulțumită partenerilor noștri: Norvegia, Spania și Statele Unite", a scris Reznikov, luni, pe Twitter.
El a precizat este vorba despre sisteme NASAMS și Aspide.
SUA s-au angajat astă vară să trimită Ucrainei opt sisteme NASAMS (National Advanced Surface to Air Missile Systems, sisteme avansate de rachete sol-aer, n.r.).
Casa Albă a anunțat în octombrie că va accelera expedierea în Ucraina a două astfel de sisteme.
Sistemele NASAMS sunt proiectate să utilizeze proiectile cu rază scurtă sau medie și sunt capabile să contracareze rachetele rusești.
Aceleași sisteme sunt utilizate pentru a apăra spațiul aerian al capitalei americane, Washington, DC, menționează CNN.
Look who’s here!
— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) November 7, 2022
NASAMS and Aspide air defence systems arrived in Ukraine!
These weapons will significantly strengthen #UAarmy and will make our skies safer.
We will continue to shoot down the enemy targets attacking us.
Thank you to our partners: Norway, Spain and the US. pic.twitter.com/ozP4eXhgOg
Update 13:30 Autoritățile din Kiev fac planuri pentru evacuarea tuturor locuitorilor din capitala ucraineană.
Scenariul este pregătit pentru cazul în care orașul rămâne fără curent, relatează Antena 3 CNN.
Întreruperile de electricitate au devenit obișnuite în orașele ucrainene, după ce bombardamentele ruse au distrus peste o treime din capacitățile energetice ale țării.
Reprezentanții companiei energetice naționale au comunicat că vor continua să recurgă la întreruperi programate ale alimentării cu electricitate în șapte regiuni, pentru a preveni căderea totală a rețelei.
În capitală, administrația încearcă să instaleze 1.000 de adăposturi încălzite care pot fi folosite ca buncăre, în paralel cu eforturile de reparare a centralelor electrice avariate de bombe.
Oficialii din Kiev au fost informați că este probabil să fie anunțați cu cel puțin 12 ore înainte că rețeaua este pe punctul de a ceda.
Dacă se ajunge aici, se va trece la evacuarea capitalei.
Update 12:30 O persoană a fost ucisă şi o alta rănită după ce 72 de proiectile lansate din Rusia au lovit oraşul Sumî din nord-estul Ucrainei.
Proiectilele au avariat mai multe străzi, case, dar şi reţeaua electrică şi cea de gaze. Inclusiv calea ferată care leagă Sumî de Konotop a fost afectată de bombardamente.
Guvernatorul regional a precizat că în timpul nopții de duminică spre luni au semnalate mai multe explozii şi în localitatea Seredina-Buda.
Update 12:00 Președintele rus Vladimir Putin a vorbit de bombardamentele nucleare americane asupra Japoniei în contextul războiului din Ucraina.
Într-o convorbire telefonică, Putin i-a spus președintelui francez Emmanuel Macron că atacurile cu bombe atomice de la Hiroșima și Nagasaki "demonstrează că nu trebuie să distrugi un oraș mare pentru a pune capăt războiului", relatează Antena 3 CNN.
Posibilitatea unei atac atomic al Rusiei în Ucraina – în special unul care să implice arme nucleare tactice – a fost speculată la cel mai înalt nivel la Kiev și printre aliații săi occidentali.
Relatări din presa americană arată că actuala administrație de la Washington dispune de informații conform cărora înalți oficiali ruși au discutat recent când și cum ar putea Moscova să folosească o armă nucleară tactică în Ucraina.
Președintele Vladimir Putin nu ar fi participat la aceste discuții, spun relatările respective.
Mențiunea făcută de președintele rus în convorbirea cu omologul francez cu privire la bombardamentele atomice americane din Japonia sugerează că acesta ar putea viza un oraș ucrainean pentru o lovitură nucleară demonstrativă, care să întoarcă soarta războiului în favoarea Moscovei.
Bombele care au distrus Hiroșima și Nagasaki au fost lansate la 6 și, respectiv, 9 august 1945.
Bombardamentele atomice s-au soldat cu sute de mii de morți și distrugerea cvasi-completă a celor două obiective.
Istoricii sunt, în general, de acord că aceste bombardamente, la care se adaugă și intrarea Uniunii Sovietice în război împotriva Japoniei prin invazia din Manciuria, între cele două bombardamente atomice, au forțat imperiul nipon să capituleze în data de 15 august 1945.
Update: 11:25 România continuă să fie alături de Ucraina pe drumul său spre pace, libertate și reconstrucție, a afirmat premierul Nicolae Ciucă în timpul întrevederii cu ambasadorul ucrainean la București, Ihor Prokopchuk.
„L-am asigurat pe Ihor Prokopchuk, ambasadorul Ucrainei în România, că România continuă să fie alături de Ucraina pe drumul său spre pace, libertate și reconstrucție”, scrie Nicolae Ciucă pe Twitter.
Premierul a postat și o fotografie din timpul întrevederii.
Nicolae Ciucă a avut, luni dimineață, la Palatul Victoria, o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk.
Update: 10:30 Peste 1.500 de noi morminte au fost identificate într-un loc cu gropi comune din apropierea orașului Mariupol, din sudul Ucrainei, arată noi imagini din satelit, potrivit BBC.
Groapa comună de la Starii Krim se află la nord-vest de oraşul-port situat aproape de granița cu Rusia şi care a fost o țintă strategică majoră de la începutul războiului. Până când a căzut în mâinile rușilor în mai, mii de civili muriseră și o mare parte a orașului fusese distrusă.
Imaginile recente din satelit de la Maxar arată că trei gropi comune de lângă Mariupol, situate la Staryi Krym, Manhush și Vynohradne, au devenit tot mai mari, începând din primăvară.
Center for Information Resiliance, cu sediul la Londra, a analizat ultimele imagini surprinse şi estimează că groapa cuprinde mai mult de 4.600 de morminte. Nu se poate observa din imagini câte dintre acestea conţin cadavre, dar martori şi oficiali ucraineni susţin că mai multe mii de oameni au fost îngropaţi la Starii Krim.
Oficialii ucraineni cred acum că cel puțin 25.000 de oameni au fost uciși în luptele de la Mariupol și că 5.000-7.000 dintre ei au murit sub dărâmături după ce casele lor au fost bombardate. Martorii de la Mariupol au declarat pentru BBC că în ultimele luni au văzut autoritățile ruse scoțând cadavre de sub ruinele clădirilor bombardate și ducându-le pentru a fi îngropate.
Update: 08:56 Biserica Ortodoxă din Ucraina permite credincioșilor să sărbătorească Crăciunul pe 25 decembrie. Îndepărtarea de data tradițională de 7 ianuarie îndreptată împotriva șefului pro-Putin al bisericii ortodoxe rusești.
Timp de secole, ucrainenii au sărbătorit Crăciunul pe 7 ianuarie, data la care s-a născut Iisus, conform calendarului iulian.
Însă, în urma invaziei lui Vladimir Putin din februarie, Biserica Ortodoxă din Ucraina permite pentru prima dată congregațiilor sale să sărbătorească Crăciunul pe 25 decembrie, într-o mișcare de îndepărtare de Rusia și de apropiere de Occident.
Chestiunea referitoare la momentul în care se sărbătorește Crăciunul este un subiect de dezbatere de lungă durată în Ucraina.
Biserica a sărbătorit în mod tradițional Crăciunul pe 7 ianuarie, în același timp cu patriarhia de la Moscova, care a binecuvântat războiul lui Putin. Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, este un susținător proeminent al lui Putin și a declarat că soldații ruși care sunt uciși vor fi curățați de toate păcatele lor.
În cadrul unei ședințe a sinodului său din octombrie și în urma unor solicitări, Mitropolia de Kiev a anunțat că parohiile pot ține o slujbă religioasă completă pe 25, dacă doresc. Decizia vizează aproximativ 7.000 de biserici din întreaga țară.
Într-un interviu acordat publicației The Guardian, purtătorul de cuvânt al bisericii, arhiepiscopul Evstratiy Zoria a declarat că vor fi colectate date pentru a vedea câți credincioși au participat la slujbele de pe 25, care anul acesta cade într-o duminică.
"Nu vrem să forțăm pe nimeni. Înțelegem că acest lucru nu rezolvă nimic", a spus el. "Eu personal voi decide ce să fac după ce voi discuta cu enoriașii mei. Este mai bine să promovăm acest proces încet și cu succes".
Update: 08:40 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat împotriva unor noi atacuri potențiale ale Rusiei asupra infrastructurii energetice, în timp ce primarul Kievului i-a îndemnat pe localnici să se pregătească să plece temporar în cazul în care capitala va rămâne fără energie electrică.
În declarațiile din timpul nopții, Zelenski a declarat că Rusia "își concentrează forțele și mijloacele pentru o posibilă repetare a unor atacuri în masă asupra infrastructurii noastre. În primul rând, energia".
Peste 4,5 milioane de consumatori au rămas deja fără energie electrică, a adăugat el, conform Reuters.
Consilierul prezidențial Mikhailo Podoliak a declarat anterior pe Twitter că Ucraina va "rezista" în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii sale energetice, prin mobilizarea apărării aeriene, protejarea infrastructurii și optimizarea consumului în acest sens.
Țara se confrunta luni cu un deficit estimat de 32% în aprovizionarea cu energie electrică, a declarat pe pagina sa de Facebook Serghei Kovalenko, directorul general al YASNO, un important furnizor de energie pentru capitală.
Avertismentele au urmat comentariilor primarului Kievului, Vitali Klitschko, care i-a îndemnat pe locuitori să "ia totul în considerare", inclusiv cel mai rău scenariu în care capitala pierde energia electrică și apa.
Locuitorii ar trebui să se gândească să "petreacă ceva timp" cu prietenii sau familia în afara orașului, a declarat el într-un interviu televizat sâmbătă, în care l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a vizat în mod deliberat infrastructura civilă.
"Sarcina lui este ca noi să murim, să înghețăm sau să ne facă să fugim din țara noastră pentru ca el să o poată avea. Asta este ceea ce vrea să obțină agresorul", a adăugat Klitschko.
Update 08:00 Apa și electricitatea au fost întrerupte temporar în Herson, oraș aflat sub ocupația armatei ruse, în sudul Ucrainei. Administrația regiunii Herson, susținută de ruși, a anunțat pe Telegram întreruperile de duminică.
Update 07:30 Președintele Volodimir Zelenski a declarat că dacă Iranul nu furniza arme Rusiei, pe care îl consideră responsabil pentru consecințele războiului din Ucraina alături de Rusia, țara sa ar fi fost mai aproape de pace.
„Dacă nu ar fi fost furnizarea de arme iraniene către agresor, am fi fost până acum mai aproape de pace, ceea ce înseamnă mai aproape de o soluție a crizei alimentare, de stabilizare pe piața energiei și de securitate împotriva șantajului nuclear, pe care Rusia îl practică. Prin urmare, absolut toți cei care ajută Rusia să continue acest război trebuie să fie răspunzători pentru consecințele acestui conflict împreună cu statul agresor”, a spus Volodimir Zelenski.
*
Distrugerea vaselor civile ar împiedica forţele ucrainene să le folosească în cazul în care acestea ar decide să treacă pe partea estică în cazul unei eventuale retrageri ruseşti.
Armata ucraineană a acuzat Rusia de distrugerea pe scară largă a navelor civile ancorate pe malurile râului Nipru, în regiunea Herson, în sudul ocupat.
Forţele ucrainene au exercitat presiuni asupra trupelor ruseşti de pe malul vestic al Niprului, alimentând speculațiile potrivit cărora trupele Moscovei se pregătesc să se retragă pe partea cealaltă.
Un purtător de cuvânt al Statului Major General al Ucrainei a declarat că forţele Moscovei şi-au însuşit motoarele navelor şi alte echipamente, relatează Reuters, potrivit Mediafax.
Război în Ucraina, 6 noiembrie | Primarul Kievului îi avertizează pe locuitori să se pregătească pentru ce e mai rău: "Dușmanii noștri fac totul pentru ca noi toți să murim"
Război în Ucraina, 5 noiembrie | Iranul recunoaște că a livrat drone către Rusia înainte de izbucnirea războiului din Ucraina
Război în Ucraina, 4 noiembrie | Consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintelui SUA, vizită neanunţată la Kiev
Război în Ucraina, 3 noiembrie | A crescut riscul ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina | Ce așteaptă Moscova
Război în Ucraina, 2 noiembrie | Generalii ruși au discutat, în absența lui Vladimir Putin, despre un atac nuclear în Ucraina
