Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 736. Vladimir Putin: "Consecințele pentru potențialii invadatori ai Rusiei vor fi mult mai tragice decât în trecut"

Război în Ucraina, ziua 736. Vladimir Putin: "Consecințele pentru potențialii invadatori ai Rusiei vor fi mult mai tragice decât în trecut"

Redacția Antena 3 CNN
16 minute de citit Publicat la 22:03 29 Feb 2024 Modificat la 22:03 29 Feb 2024
hepta _ Abaca Press _ Sputnik _ Profimedia Images
Sursa foto: hepta / Abaca Press / Sputnik / Profimedia Images

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • România şi alte şapte state din UE cer noi sancţiuni contra Rusiei, după moartea lui Navalnîi
  • Rusia interzice exporturile de benzină timp de șase luni pentru "a stabiliza” prețurile la pompă
  • Comisia Europeană îl compară pe Vladimir Putin cu Stalin și-l consideră responsabil de toate consecințele în Ucraina
  • Ucraina susține că a identificat 511 suspecți de crime de război și a condamnat 81 de persoane
  • Regina Camilla s-a întâlnit cu prima doamnă a Ucrainei la Londra
  • Kievul anunță că a doborât trei avioane rusești de luptă într-o singură zi
  • Femeia cu cetățenie americană care a donat 50 de dolari pentru Ucraina rămâne în închisoare, în Rusia
  • Mai mulți membri ai forțelor speciale ucrainene au fost uciși în Herson
  • Șeful armatei ucrainene: Situația rămâne dificilă pe frontul de est
  • Vladimir Putin: "Consecințele pentru potențialii invadatori ai Rusiei vor fi mult mai tragice decât în trecut"
  • Autoritățile din Rusia acuză NATO că transformă Republica Moldova într-o "a doua Ucraină".
  • Șefa Comisiei Europene se pronunță pentru ajutarea Ucrainei pe plan militar cu bani din activele rusești înghețate în UE
  • Zelenski: ”Nu avem timp şi nici alternative în faţa ofensivei ruse, ajutorul militar trebuie intensificat”
  • Guvernul Republicii Moldova respinge ”declaraţiile propagandistice” ale Tiraspolului: ”Regiunea beneficiază de pe urma politicilor Chişinăului”
  • Ucraina nu are de gând să își închidă granița cu Polonia și nu este angajată în discuții pe această temă
  • Ursula von der Leyen: "Pentru UE, amenințarea unui război nu e exclusă"
  • Statele Unite nu vor trimite trupe în Ucraina, precizează Casa Albă după sugestia lui Emmanuel Macron

Update 22:00 România şi alte şapte state din UE cer noi sancţiuni contra Rusiei, după moartea lui Navalnîi.

Opt state membre ale UE, respectiv România, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia, au cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei după moartea opozantului Aleksei Navalnîi, relatează joi agenţia EFE, citată de Agerpres.

"Moartea lui Navalnîi este un alt semnal al represiunii accelerate şi sistematice în Rusia (…) Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru ca leadership-ul politic al Rusiei şi autorităţile sale să fie trase la răspundere şi să impunem mai multe costuri pentru acţiunile lor, inclusiv prin sancţiuni”, notează miniştrii de externe din cele opt ţări într-o scrisoare transmisă miercuri şefului diplomaţiei europene Josep Borrell şi consultată de agenţia spaniolă de presă.

Cei opt miniştri şi-au exprimat susţinerea faţă de propunerea pe care însuşi Borrell a formulat-o săptămâna trecută pentru sancţionarea unor noi persoane şi entităţi în baza regimului de sancţiuni al UE împotriva încălcării drepturilor omului, iar această serie de sancţiuni să poarte chiar numele lui Navalnîi.

Update 20:45 Rusia interzice exporturile de benzină timp de șase luni pentru "a stabiliza” prețurile la pompă.

Guvernul rus a anunțat joi, interzicerea timp de șase luni, începând de vineri, a exporturilor de benzină, o decizie luată pentru a "stabiliza” prețurile la pompă pe piața internă în perspectiva alegerilor prezidențiale de la jumătatea lunii martie, potrivit AFP.

"De la 1 martie, guvernul introduce o interdicție temporară a exporturilor de benzină”, a precizat guvernul într-un comunicat.

Această măsură, instituită pe o perioadă de "șase luni” până la 31 august, are scopul de a „menține o situație stabilă pe piața carburanților în perioada de creștere a cererii asociate lucrărilor de primăvară”, în special la nivelul mai multor rafinării, conform explicațiilor furnizate de guvern.

De asemenea, această interdicție vine înaintea alegerilor prezidențiale cu două săptămâni, alegeri în cadrul cărora Vladimir Putin este așteptat să fie reales la Kremlin, având în vedere decimarea opoziției în ultimii ani.

Cu toate acestea, interdicția nu se va aplica "livrărilor efectuate în cadrul acordurilor internaționale interguvernamentale, inclusiv a acordurilor cu statele membre ale Uniunii Economice Eurasiatice” - Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia - a precizat guvernul.

Miercuri, vicepremierul rus responsabil cu energie, Alexander Novak, a anticipat oficial anunțul și a explicat: "Când piața va fi suprasaturată, atunci, natural, se vor lua măsuri pentru ridicarea interdicției”.

Această măsură fusese deja implementată de Rusia în toamna anului 2023 ca răspuns la creșterea vertiginoasă a prețurilor la carburanți, fenomen care eroda din ce în ce mai mult puterea de cumpărare a rușilor, afectați deja de deprecierea rublei din cauza sancțiunilor.

Conform datelor oficiale, în 2023, Rusia a produs 43,9 milioane de tone de benzină.

În contextul în care economia Rusiei este concentrată pe efortul de război pentru a sprijini ofensiva militară din Ucraina, veniturile obținute din vânzarea hidrocarburilor devin esențiale pentru Moscova.

Cu toate acestea, în ultimele luni, armata ucraineană a utilizat drone explozive pentru a lovi depozitele de petrol rusești, privând forțele Moscovei de resurse importante.

Update 19:05 Comisia Europeană îl compară pe Vladimir Putin cu Stalin și-l consideră responsabil de toate consecințele în Ucraina.

Comisia Europeană l-a comparat joi pe preşedintele rus Vladimir Putin cu fostul dictator sovietic Iosif Stalin, atribuindu-i responsabilitatea pentru "toate consecinţele" războiului în Ucraina, după avertismentul dat de Putin Alianţei Nord-Atlantice în cazul în care ar trimite trupe în Ucraina, relatează EFE.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru afaceri externe, Peter Stano, a declarat că discursul lui Putin despre starea naţiunii adresat joi parlamentului rus, în care a avertizat NATO şi a asigurat că armata rusă a primit deja primele rachete intercontinentale Sarmat, capabile să transporte fiecare câte 10-15 focoase nucleare ghidate, "poate fi rezumat astfel foarte pe scurt".

"În esenţă, este o decepţie pentru naţiune; naţiunea trăieşte sub o represiune care seamănă cu vremurile lui Stalin, armata este într-o stare dezastruoasă, economia este în ruină, ţara este complet distrusă, iar eforturile sale de a distruge Ucraina nu au fost, până acum, decât un eşec", a declarat Stano în cadrul conferinţei de presă zilnice la Comisia Europeană.

Peter Stano a precizat că discursul trebuie înţeles în contextul viitoarelor alegeri prezidenţiale din Rusia, programate pentru luna martie şi al "eforturilor lui Putin de a fi reales", precum şi o încercare de a abate de la sine vina pentru războiul împotriva Ucrainei.

"Continuă să-şi dezamăgească propria naţiune şi încearcă să continue să dezamăgească publicul internaţional, dacă mai există cineva care îl mai ascultă.

El a început războiul împotriva Ucrainei, el este responsabil pentru toate consecinţele pe plan intern în Rusia, pe plan regional în Ucraina, dar şi pe scena globală", a subliniat Stano.

Iar "toate aceste ameninţări cu arme nucleare sunt complet inacceptabile şi nepotrivite", a declarat purtătorul de cuvânt citat.

Putin a avertizat NATO că consecinţele desfăşurării de trupe aliate în Ucraina vor fi 'tragice', respingând în acelaşi timp ca 'absurde' acuzaţiile potrivit cărora Moscova se gândeşte să atace Europa.

"Ei (occidentalii) au vorbit despre posibilitatea de a trimite contingente militare occidentale în Ucraina (...) Dar consecinţele acestor intervenţii ar fi într-adevăr mult mai tragice", a declarat preşedintele rus în discursul rostit în Gostinîi Dvor, un Palat al Congresului situat lângă Piaţa Roşie din Moscova, potrivit AFP.

"Ei trebuie să înţeleagă că şi noi avem arme capabile să lovească ţinte de pe teritoriul lor. Tot ceea ce inventează ei în acest moment, pe lângă faptul că înspăimântă întreaga lume, este o ameninţare reală de conflict cu folosirea armelor nucleare şi, prin urmare, de distrugere a civilizaţiei", a continuat preşedintele rus.

Într-o primă reacţie, premierul polonez Donald Tusk a făcut apel ca potenţialul militar al Rusiei să fie egalat la nivel european, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit în discursul său despre progresele ţării sale în materie de armament, notează EFE.

"Europa trebuie să înţeleagă că această nouă cursă a înarmării pe care Rusia o impune lumii şi agresiunea rusă în Ucraina trebuie să provoace o trezire în toate capitalele europene şi în UE pe ansamblu", a declarat Tusk în cadrul unei apariţii la Varşovia alături de premierul leton Evika Silina.

O astfel de trezire trebuie să ducă la "decizii care să egaleze potenţialul militar al Rusiei şi să facă ca Europa să fie mai bine înarmată şi mai bine pregătită, nu mai rău", a subliniat el.

"Cuvintele lui Putin cu privire la faptul că Rusia se înarmează şi trece de facto la o economie de război sunt reale. Nu sunt doar nişte declaraţii agresive", a spus Tusk, adăugând că deciziile anunţate de liderul rus de a creşte autonomia Rusiei şi de a-şi moderniza forţele armate trebuie luate "absolut în serios".

Putin a anunţat joi că Rusia a îndeplinit planurile de dezvoltare a tuturor rachetelor şi armelor cele mai noi anunţate de Kremlin în 2018, dintre care unele au fost deja livrate forţelor armate ruse şi chiar folosite în războiul din Ucraina.

"Am făcut deja sau am încheiat lucrările pentru tot ceea ce am planificat în domeniul armamentului, ceea ce am anunţat în mesajul meu din 2018", a spus el în discursul său despre starea naţiunii în faţa celor două camere ale parlamentului.

"Se lucrează în continuare la o gamă întreagă de sisteme de arme foarte noi. Vom afla mai târziu despre noi realizări ale oamenilor de ştiinţă şi ale producătorilor noştri de arme", a subliniat el în discursul care a durat două ore şi şase minute şi a fost proiectat în cinematografe din diferite regiuni ale Rusiei, ca parte a campaniei sale electorale.

Update 17:05 Ucraina susține că a identificat 511 suspecți de crime de război și a condamnat 81 de persoane.

Autoritățile ucrainene susțin că au identificat 511 persoane suspectate de crime de război de la invazia Rusiei, din februarie 2022. S-au pronunțat 81 de condamnări, a declarat joi, la Kiev, procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin.

Informațiile au fost făcute publice de către procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, la o conferință privind crimele de război ale rușilor în Ucraina, reuniune la care au participat procurorii șefi din Polonia, Lituania și România și președintele Eurojust, organism al Uniunii Europene, notează Reuters.

Comentând cele 81 de condamnări, Kostin a recunoscut că majoritatea verdictelor au fost date fără ca suspecții să fie în custodie.

"Cele mai multe dintre aceste condamnări sunt în absență, dar acest lucru vorbește despre faptul că ne asigurăm dreptatea chiar acum", a spus procurorul general al Ucrainei.

Kostin a adăugat că au loc discuții cu peste 40 de țări cu privire la posibilitatea de a forma un tribunal pentru crime de război în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Update 16:15 Regina Camilla s-a întâlnit cu prima doamnă a Ucrainei la Londra.

Regina Camilla a Regatului Unit s-a întâlnit joi cu prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, la reşedinţa ei regală din Londra, Clarence House, informează DPA.

Ele au fost fotografiate în timp ce stăteau de vorbă în Garden Room, întâlnirea lor având loc la doar câteva zile după împlinirea a doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina.

Regina Camilla şi Olena Zelenska s-au mai întâlnit şi în noiembrie 2022, la Palatul Buckingham, cu ocazia unei recepţii organizate pentru a creşte gradul de conştientizare în legătură cu violenţele comise asupra femeilor.

Prima doamnă a Ucrainei a fost invitata regelui Charles al III-lea şi a reginei Camilla la ceremonia lor de încoronare din mai 2023, la care şi-a reprezentat ţara sfâşiată de război alături de prim-ministrul acesteia, Denis Şmîhal.

Ea a asistat, de asemenea, la funeraliile regretatei regine Elisabeta a II-a.

Regele Charles al III-lea, care urmează în această perioadă un tratament împotriva cancerului, a rămas la Londra, dar nu s-a întâlnit joi cu soţia preşedintelui Ucrainei.

Olena Zelenska i-a mulţumit reginei Camilla pentru mesajul de susţinere al regelui britanic pentru Ucraina la împlinirea celor doi ani de război şi i-a spus că acel mesaj a însemnat foarte mult pentru poporul ucrainean.

Regina Camilla a vorbit despre felul în care naţiunea britanică se gândeşte la Ucraina în momentul acestei triste aniversări.

Cele două doamne au discutat şi despre curajul şi rezistenţa ucrainenilor şi despre determinarea Regatului Unit de a sprijini în continuare poporul ucrainean.

Regina Camilla i-a mulţumit Olenei Zelenska pentru prezenţa ei la funeraliile reginei Elisabeta a II-a şi la încoronarea cuplului regal britanic.

Ele au discutat şi despre impactul războiului asupra femeilor şi copiilor, despre cicatricile mentale şi fizice cauzate de conflict şi despre modul în care Regatul Unit poate ajuta la îngrijirea acestor persoane.

Regina Camilla a fost supranumită în mass-media drept "salvatoarea" monarhiei britanice şi lăudată pentru că a ţinut "spectacolul în viaţă" în absenţa regelui din spaţiul public şi în timp ce prinţesa de Wales se recuperează în urma unei operaţii abdominale.

Ea a condus familia regală la slujba de comemorare a regelui Constantin al Greciei la începutul acestei săptămâni, prinţul de Wales absentând şi el în ultimul moment din cauza unei probleme personale neexplicate.

Întâlnirea dintre regina Camilla şi Olena Zelenska a avut loc la recomandarea Ministerului britanic de Externe şi a durat aproximativ 30 de minute, a precizat biroul de presă al familiei regale britanice.

Update 14:43 Armata ucraineană a anunțat, joi, că a doborât trei avioane de vânătoare-bombardament rusești Su-34.

"După operațiuni de luptă reușite împotriva unui avion inamic în noaptea de 29 februarie, alte două avioane rusești au fost distruse: e vorba de aparate de vânătoare-bombardament Su-34 în sectoarele Avdiivka și Mariupol", a precizat, pe Telegram, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski.

Săptămâna trecută, Kievul a transmis că Rusia a pierdut șase avioane de război în trei zile, amintește presa internațională.

În operațiunile terestre, forțele ucrainene au fost nevoite să se replieze în defensivă, după ce orașul Avdiivka din estul țării a fost cucerit de ruși, luna aceasta.

Update 14:15 Un tribunal rus a respins, joi, apelul împotriva detenției, formulat de o femeie cu cetățenie rusă și americană, arestată recent în Rusia, unde venise să-și viziteze rudele.

Ksenia Karelina, o rezidentă din Los Angeles, a fost acuzată de trădare.

Serviciul rus de securitate, FSB, a declarat săptămâna trecută că femeia a fost reținută sub suspiciunea că a strâns fonduri pentru forțele armate ucrainene. 

Potrivit presei internaționale și apărătorilor săi, Karelina a donat circa 50 de dolari unei organizații caritabile care trimite ajutoare în Ucraina.

Update 13:32 Forțele ucrainene au respins trupele rusești din satul Orlivka, situat la vest de orașul Avdiivka, dar situația pe frontul de est rămâne dificilă.

Estimarea a fost făcută joi de șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski.

Orlivka se află la mai puțin de 2 kilometri nord-vest de Lastocikîne, localitate ocupată recent de forțele rusești.

Forțele Moscovei au capturat săptămâna trecută orașul strategic Avdiivka din estul Ucrainei, după un asalt care a durat luni de zile.

Armata ucraineană a confirmat, săptămâna aceasta, că s-a retras din alte două sate din apropierea Avdiivka, pierzând și mai mult teritoriu, în timp ce sprijinul occidental întârzie sau este insuficient.

Update 12:31 Mai mulți membri ai forțelor speciale ucrainene au murit într-o misiune la Tendra Spit, în regiunea Herson, relatează presa internațională.

Surse militare ucrainene au confirmat decesele, sugerând că cei care au murit au rămas în urmă pentru a se asigura că principalul contingent a scăpat.

Într-o altă evoluție a situației de pe front, Rusia a anunțat, joi, că forțele sale au revenit în satul Rabotîne, pe care Ucraina l-a recapturat în august 2023.

Agenția rusă de stat Interfax citează Ministerul Apărării de la Moscova, conform căruia trupele sale au preluat controlul unor clădiri, fără a fi clar dacă forțele  ucrainene s-au retras complet.

Rabotîne se află între Avdiivka și Herson și la sud-est de Zaporojie.

Update 11.31 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat un avertisment care adresează, aparent, scenariul în care conflictul din Ucraina ar implica trupe occidentale.

Scenariul fost evocat de președintele francez Emmanuel Macron la începutul acestei săptămâni, când a spus că trimiterea unor militari din statele vestice în Ucraina nu poate fi exclusă.

Luni, conform așteptărilor, perspectiva expusă de liderul francez a primit o replică în discursul lui Putin despre starea națiunii, chiar dacă Franța și Macron nu au fost menționați explicit.

"Facem totul pentru ca operațiunea specială să se încheie, pentru a distruge din rădăcini nazismul, pentru a proteja suveranitatea și securitatea cetățenilor noștri. Pentru a garanta aceste lucruri, dispunem de forțele nucleare (...) Consecințele pentru potențialii invadatori vor fi mult mai tragice decât în trecut. Națiunile occidentale trebuie să înțeleagă că și noi avem arme care pot lovi ținte pe teritoriul lor. Retorica occidentală amenință cu un conflict cu utilizarea armelor nucleare și, în consecință, cu distrugerea civilizației. Fără o Rusie suverană și puternică nu poate exista o ordine mondială stabilă", a spus Vladimir Putin.

Update 10:34 Autoritățile din Rusia acuză NATO că transformă Republica Moldova într-o "a doua Ucraină".

Reacția purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, vine după declaraţiile făcute de secretarulul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în urmă cu două zile.

Geoană a avertizat asupra consecințelor unei eventuale alipiri a Transnistriei la Federaţia Rusă.

Din câte am înțeles, aceasta este o reacție nervoasă la cel de-al șaptelea Congres al deputaților poporului de toate nivelurile de la Tiraspol. De câteva zile, la Chișinău se speculează și se întreabă ce decizii ar putea lua acest forum. Ei bine, se pare că aceeași panică a cuprins și NATO. În ceea ce privește așa-zisul sprijin și, de fapt, militarizarea Republicii Moldova de către Alianța Nord-Atlantică, în ciuda statutului său neutru, nici aici nu este nimic nou. NATO încearcă cu încăpățânare să modeleze Moldova ca pe o a doua Ucraină, contrar voinței majorității populației moldovenești și, aparent, fără să se gândească la consecințele acestui lucru pentru țară și pentru regiune, în general", a spus Maria Zaharova.

Update 09:30 Președintele rus, Vladimir Putin, susține astăzi în fața Parlamentului discursul despre starea națiunii, la doi ani după începerea războiului din Ucraina. 

Liderul de la Kremlin se adresează Adunării Federale la doar o zi după ce Transnistria a cerut protecția Rusiei, într-un apel către parlamentarii din Duma de Stat și din Consiliul Federației.

Este de așteptat ca Putin să abordeze acest subiect, pornind de la pretextul celor circa 200.000 de mii de persoane cu cetățenie rusă care trăiesc acolo, dar și subiectul situației de pe frontul din Ucraina, unde trupele Moscovei au înregistrat progrese.

Comentatorii politici internaționali așteaptă, de asemenea, o primă reacție a liderului de la Kremlin în cazul tensiunilor create după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în Ucraina.

Discursul lui Putin, care începe la ora 11.00, va fi difuzat în mai multe săli de cinema din țară. 

Președintele rus ar urma să dezvăluie și obiectivele pentru următorii șase ani de conducere, având în vedere că, foarte probabil, la fi ales pentru un nou mandat în alegerile prezidențiale din luna martie.

Update 08:30 Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare utilizarea profiturilor obținute din activele rusești înghețate pentru a cumpăra echipament militar destinat Ucrainei.

Îndemnul vine de la Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Ea a cerut creșterea capacităților militare pe continent, în contextul în care Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să încheie războiul din Ucraina.

"Europa ar trebui să se străduiască să dezvolte și să fabrice următoarea generație de capacități operaționale câștigătoare de luptă și să se asigure că dispune de o cantitate suficientă de material și de superioritatea tehnologică de care am putea avea nevoie în viitor. Acest lucru înseamnă să ne accelerăm semnificativ capacitatea industrială de apărare în următorii cinci ani. Este timpul să începem o discuție despre utilizarea profiturilor excepționale ale activelor rusești înghețate pentru a achiziționa împreună echipamente militare pentru Ucraina. Nu ar putea exista un simbol mai puternic și nu ar putea exista o utilizare mai bună a acestor bani decât să facem din Ucraina și din întreaga Europă un loc mai sigur în care să trăim", a spus von der Leyen.

Declarația făcută de șefa Comisiei Europene vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit, luni, că țara sa a primit doar 30% din cele un milion de obuze promise de UE anul trecut.

Update 00:01 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaților săi decizii care să grăbească furnizarea de arme și muniții, insistând că nu mai este timp de pierdut în fața armatei președintelui rus Vladimir Putin. ”Nu avem timp şi nici alternative. Ne confruntăm cu un asasin. Cu un Hitler numărul doi”, a spus Zelenski.

De asemenea, vicepremierul ucrainean Kubrakov a mărturisit că Ucraina nu are de gând să își închidă granița cu Polonia și nu este angajată în discuții pe această temă, a declarat miercuri vicepremierul Oleksandr Kubrakov, potrivit Reuters.

”Ucraina nu are de gând să își închidă granițele cu Polonia. Nimeni din partea ucraineană nu negociază pe această temă”, a scris Kubrakov pe X.

”Poporul nostru luptă pentru existența sa într-un război cu agresorul rus. Pentru noi, o graniță stabilă este o chestiune de supraviețuire”, a mai menționat oficialul.

Război în Ucraina, 28 februarie 2024 |  Ursula von der Leyen: "Pentru UE, amenințarea unui război nu e exclusă"

Război în Ucraina, 27 februarie 2024 | Radu Tudor: NATO și UE nu vor discuta niciodată, instituțional, trimiterea de trupe în Ucraina

Război în Ucraina, 26 februarie 2024 | Zelenski: Milioane de oameni vor fi uciși dacă Ucraina nu primește ajutorul militar blocat de republicani în Congresul SUA

Război în Ucraina, 25 februarie 2024 | Șeful Armatei ucrainene și ministrul Apărării, vizită în apropierea liniei de front

Război în Ucraina, 24 februarie 2024 | Zelenski, după doi ani de război al Rusiei în Ucraina: "Vom învinge!"

×
Etichete: Război Ucraina
x close