O copreşedintă a partidului Alternativa pentru Germania (AfD, dreapta naţionalistă), Frauke Petry, a făcut luni un anunţ surpriză, spunând că nu se va alătura noului grup parlamentar al formaţiunii politice din Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal), invocând declaraţiile agresive ale AfD în contextul alegerilor, relatează DPA şi AFP.
''Am decis, după multă reflecţie, de a nu ocupa locul în cadrul grupului parlamentar'' al AfD în Bundestag, a declarat dna Petry într-o conferinţă de presă la Berlin, alături de alţi lideri ai mişcării antiimigraţie, după care a părăsit sala.
Frauke Petry a vrut să protesteze astfel împotriva radicalizării din ultimele săptămâni a AfD, care şi-a înmulţit atacurile împotriva migranţilor şi musulmanilor. Unii membri ai partidului s-au pronunţat chiar pentru încetarea pocăinţei pentru crimele naziste.
La crearea sa în 2013, AfD avea în mod clar ambiţia, şi aşa a fost cazul până în 2015, ''de a exercita rapid responsabilităţi guvernamentale'', a declarat dna Petry, adăugând că acesta este în continuare obiectivul său. Însă ''un partid anarhic, aşa cum a dovedit în ultimele săptămâni că este, poate fi în opoziţie, dar nu le poate oferi alegătorilor o platformă credibilă de guvernare'', a mai spus ea.
La alegerile legislative de duminică, AfD a obţinut 12,6% din voturi, ceea ce înseamnă că partidul va avea peste 90 de mandate în Bundestag. Va fi pentru prima dată în ultimii 60 de ani când un partid de extrema dreaptă intră în Bundestag.
Potrivit DPA, Frauke Petry a fost dată la o parte, la începutul acestui an, ca principal candidat al AfD în alegeri, în contextul unor dispute între facţiunile de extrema dreaptă şi cele mai moderate din cadrul AfD.
Frauke Petry ''i-a întors spatele partidului'', a reacţionat copreşedintele partidului Joerg Mauthen în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, calificând decizia ei ca fiind ''regretabilă''. ''Este decizia sa, nu a partidului'', a comentat la rândul său un alt reprezentant al AfD, Alexander Gauland.
Plecarea surpriză a dnei Petry, la o zi după scrutin, arată rivalităţile interne permanente din cadrul AfD, creat în 2013 şi care este împărţit între un curent naţional-liberal, în pierdere de viteză, şi un altul identitar şi extremist, care se pare că a dominat cu ocazia campaniei electorale, notează AFP.
