Declaraţia liderului de la Kremlin vine ca reacţie la informaţiile publicate în presa germană, care au provocat îngrijorări în întreaga Europă.
„Nu am luat, pentru moment, o asemenea decizie, să fie siguri”, a spus Putin, în cadrul conferinţei de presă anuale.
Cu toate acestea, preşedintele Rusiei consideră că ţara sa trebuie să reacţioneze faţă de instalarea în Europa a unor elemente aparţinând scutului american antirachetă.
„Am spus în mai multe rânduri că scutul antirachetă constituie o ameninţare pentru noi, pentru potenţialul nostru de disuasiune nucleară. Şi că este necesar să reacţionăm faţă de acest lucru într-un fel sau altul”, a precizat Putin.
Ziarul german Bild a scris, sâmbătă, că Rusia a instalat, în decursul ultimului an, o serie de baterii de rachete de tip Iskander-M, cunoscute şi sub numele de SS-26, la Kaliningrad şi de-a lungul frontierei ruse cu statele baltice.
Cu o rază de acţiune de până la 500 km, acest tip de rachete ar putea atinge Berlinul, iar informaţiile au provocat îngrijorări în special în Polonia şi în ţările baltice, membre NATO.
Vladimir Putin a ţinut să amintească faptul că, în trecut, Kremlinul a anunţat că staţionarea unor rachete de tip Iskander pe teritoriul enclavei Kaliningrad este doar „una dintre opţiuni” ca reacţie faţă de scutul antirachetă.
În cadrul tradiţionalei conferinţe de presă anuale, Vladimir Putin a vorbit şi despre ajutorul acordat Ucrainei, pe care liderul de la Moscova l-a explicat prin necesitatea de a ajuta un popor-frate.
„Spunem adesea despre un popor că ne este frate, iar atunci trebuie să acţionăm ca nişte rude apropiate şi să susţinem poporul ucrainean care se află într-o situaţie dificilă”, a declarat preşedintele rus.
„Acest ajutor nu are în niciun caz cu protestele din Kiev sau cu negocierile Ucrainei cu Uniunea Europeană”, a ţinut să precizeze Putin.
De asemenea, Putin a explicat că decizia de a diminua cu o treime preţul gazelor naturale este una temporară, dar a recunoscut că speră la o „cooperare pe termen lung” cu Ucraina în sectorul energetic.
El a adăugat că măsura a fost luată în mare parte din considerente pragmatice, în condiţiile în care Ucraina a fost un client important al gazului rusesc şi un partener-cheie în cooperarea industrială încă din timpul Uniunii Sovietice.
În privinţa celui mai potrivit succesor al lui, Vladimir Putin susţine că este greu de găsit un răspuns la această întrebare.
Preşedintele Rusiei crede că există destui politicieni care pot deveni aproape la fel de influenţi ca el, nominalizându-i pe liderul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, liderul PDPR Vladimir Jirinovski, pe liderul partidului Rusia Dreaptă Serghei Mironov şi pe premierul Dmitri Medvedev, şi a recunoscut că împărtăşeşte multe dintre ideile lui Ziuganov şi Jirinovski.
„Eu l-am invitat pe Serghei Mironov să vină la Moscova. El a devenit un politician federal independent şi serios. Avem, de asemenea, partidul de guvernământ condus de premierul Dmitri Medvedev. El are o mare experienţă de guvernare dar acum s-a concentrat pe munca economică”, a spus Putin.
Liderul de la Kremlin a trimis şi un avertisment la adresa opoziţiei: „Firesc, principala lor misiune este să îl critice pe şef. Este o practică standard în lume, un truc comun. Ei încearcă să iasă din proprii papuci. Dar se confruntă cu riscul de a rămâne fără papuci. Este bine dacă au ce să ofere. Altfel, situaţia poate fi destul de confuză”.
