Teritoriile arctice, despre care se presupune că au vaste rezerve neexploatate de petrol şi gaze, se află în centrul unor dispute între SUA, Rusia, Canada, Norvegia şi Danemarca pe măsură ce creşterea temperaturilor duce la o reducere a gheţii şi face uriaşele rezerve de hidrocarburi din Oceanul Arctic din ce în ce mai accesibile.
Aceasta a făcut din extindere platoului continental o chestiune de interes naţional [pe fundul mării ] şi cât de negativ au reacţionat vecinii noştri la aceasta. Nimeni nu i-a împiedicat vreodată să ridice propriile steaguri. Să o facă. Dar noi lucrăm sub regimul regulilor stabilite de ONU şi în conformitate cu legile maritime internaţionale," sublinia Putin în faţa membrilor Societăţii de Geografie din Rusia.
Rusia, alături de statele din Consiliul Arctic, va lua parte la o conferinţă internaţională pentru Arctic, pe 22-23 aprilie la Moscova.
Putin şi-a exprimat speranţa că participanţii la conferinţă "vor discuta disputele existente cu calm şi de o manieră civilizată ...se vor asculta unul pe altul în loc să schimbe ameninţări pe subiecte non-existente."
Conform legislaţiei internaţionale, fiecare din cele cinci state din Cercul Artic are 322 kilometri de zonă economică exclusivă în Oceanul Arctic.
Totuşi, conform Convenţiei ONU despre Legea Maritimă, dacă un stat poate demonstra că platoul său continental se întinde dincolo de limita de 200 de mile, poate pretinde dreptul la mai mult din platoul oceanic.
Rusia a efectuat două expediţii arctice -înspre lanţul subacvatic Mendeleev în 2005 şi falia Lomonosov Ridge în 2007 - pentru a sprijini pretenţiile sale teritoriale.
Rusia a avut primele pretinţi teritoriale în 2001, dar ONU a cerut mai multe probe.
Antena3.ro
