Antena 3 CNN Externe Putin, îngijorat de o eventuală aderare a Ucrainei la NATO: "50% dintre ucraineni nu vor să fie în prima linie, monedă de schimb şi carne de tun"

Putin, îngijorat de o eventuală aderare a Ucrainei la NATO: "50% dintre ucraineni nu vor să fie în prima linie, monedă de schimb şi carne de tun"

Alexandra Ionescu
3 minute de citit Publicat la 11:13 12 Iun 2021 Modificat la 11:13 12 Iun 2021
o_1f7vbp5aj14rdei91vqdhh7oumb.jpg
Sursa foto: Hepta

Ucraina a devenit subiectul principal al interviului președintelui rus Vladimir Putin, realizat în ajunul summit-ului NATO și al discuțiilor cu președintele SUA, Joe Biden.

Potrivit experților, liderul rus a trasat o linie roșie pentru autoritățile de la Kiev și NATO, depășirea căreia va avea consecințe grave nu numai în sfera politică.

Intrarea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică va însemna pentru Rusia o amenințare directă la adresa propriei securități, trecerea „liniei roșii”. Această idee a devenit una dintre principalele exprimate de Vladimir Putin într-un interviu acordat postului de televiziune Rusia 1.

Liderul rus a reamintit că aderarea Poloniei și a României la NATO a avut drept urmare dislocarea sistemelor americane de apărare antirachetă (PRO) în aceste țări, care pot fi folosite și ca sisteme de atac.

În acest fel, timpul estimat de zbor al rachetelor până la Moscova va fi de 15 minute

„Să ne imaginăm că Ucraina devine membru NATO, timpul de zbor (a rachetelor) de la Harkov, să zicem, sau de la Dnepropetrovsk până în partea centrală a Rusiei, până la Moscova, va scădea la 7-10 minute.

Aceasta pentru noi este o "linie roșie" sau nu este?", a întrebat retoric președintele rus.

Desfăşurarea unor rachete sovietice în Cuba nu a fost acceptată de SUA, încercări de acest gen au fost întreprinse de Uniunea Sovietică în timpul crizei rachetelor cubaneze, a amintit Putin, afirmând că o cauză a îngrijorărilor SUA de la acea vreme a fost că timpul de zbor al unei rachete din Cuba până în centrul industrial al SUA, inclusiv Washington, este de 15 minute.

Astăzi nu există niciun fel de garanții că Ucraina nu se va alătura alianței, a adăugat Vladimir Putin. El a reamintit că procesul de extindere a NATO, care a început în valuri în 1999, nu depinde de răcirea sau încălzirea relațiilor dintre Rusia și Occident.

„Acest lucru s-a întâmplat atunci când nu exista problema Crimeii, nu existau evenimente după lovitura de statdin Ucraina.

Relațiile dintre Rusia și Occidentul colectiv, și Statele Unite, au fost bune, acceptabile, dacă nu de parteneriat. Cu toate acestea, toate, așa-numitele, îngrijorările noastre au fost, pur și simplu, ignorate”, a subliniat președintele.

Cu toate acestea, NATO și Ucraina, care aspiră să adere la această organizație, ar trebui să fie conștiente de reacția Moscovei, care, în consecință, își va construi propria securitate, a menționat liderul rus.

Putin a adăugat că cel puţin 50% dintre ucraineni nu vor ca ţara lor să adere la NATO

"Aceştia sunt oameni deştepţi. Vorbesc fără nici o ironie. Nu pentru că alţii sunt proşti, ci pentru că ei înţeleg că nu vor să fie în prima linie, nu vor să fie monedă de schimb şi carne de tun", a continuat şeful statului rus, fără să precizeze sursa datelor citate.

Vladimir Putin a comentat, de asemenea, declarația Casei Albe potrivit căreia Kievul a interpretat greșit cuvintele președintelui SUA, Joe Biden, în timpul unei conversații cu liderul ucrainean, despre ideea ca Ucraina să adere la alianță.

Un alt subiect important abordat de președintele Rusiei a fost proiectul de lege de rezonanță „Despre popoarele indigene din Ucraina”, introdus în Rada Supremă de Vladimir Zelenski în luna mai a acestui an.

Conform documentului, comunitățile care nu au formațiuni statale în afara Ucrainei, de exemplu, tătarii din Crimeea, karamii și krimceaki, vor fi clasificate drept popoare indigene. Rușii, care, conform recensământului din 2001, constituiau 17,2% din populația țării, nu vor fi incluși în această listă.

Comentând la inițiativa colegului său ucrainean, Vladimir Putin a numit-o o lovitură puternică pentru întregul popor rus. El a menționat că o astfel de diviziune a cetățenilor unei țări amintește de practica Germaniei naziste.

„Nimeni nu va dori să fie oameni de clasa a doua, nu mai vorbesc de discriminarea pe criterii de limbă și alte componente care presupune viața normală a unei persoane, dar acest lucru va duce la faptul că sute de mii, și poate chiar milioane, vor fi forțați fie să părăsească țara, fie vor începe să se adapteze cumva altfel”, a sugerat el.

 

×
Etichete: interviu
x close