Guvernul român a cedat sâmbătă la presiunea unei vaste contestaţii populare şi a anunţat că va abroga ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, care a provocat manifestaţii de o amploare neobişnuită de la căderea comunismului, transmit AFP, EFE şi Reuters.
Executivul speră să potolească astfel mânia sutelor de mii de români care au manifestat zilnic pentru a cere abrogarea textului adoptat marţi fără aprobarea parlamentului.
Protestatarii, printre care mulţi cer şi demisia guvernului instalat în urmă cu o lună, au promis să rămână mobilizaţi şi să continue mitingurile. Sâmbătă, peste 300.000 de persoane, potrivit presei, au ieşit în stradă în peste 70 de oraşe din întreaga ţară pentru a cincea seară consecutiv, notează Reuters.
Duminică, "vom face în regim de urgenţă o şedinţă de guvern pentru abrogarea acestei ordonanţe", a anunţat premierul Sorin Grindeanu, afirmând că nu doreşte "să dezbine România" cu această reformă penală care urmărea să reducă semnificativ pedepsele pentru abuz de putere şi să fixeze un prag minim al prejudiciului de 200.000 de lei (44.000 de euro).
Strigăte de victorie au salutat anunţul în rândul mulţimii prezente la Bucureşti în faţa sediului guvernului, epicentrul contestării.
Protestele zilnice au adunat aproape 200.000 de persoane în toată România, un record de la căderea comunismului în această ţară cu vreo 20 de milioane de locuitori care a traversat numeroase turbulenţe politice în ultimele decenii.
Preşedintele de centru-dreapta Klaus Iohannis, în conflict deschis cu guvernul, a salutat "un pas important spre normalizare".
Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, preşedintele Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea admisese necesitatea de a găsi o rezolvare a crizei.
Premierul a reafirmat că motivaţia guvernului a fost de a pune Codul Penal în conformitate cu Constituţia. De asemenea, executivul a mai susţinut că doreşte descongestionarea închisorilor.
Un nou proiect de lege va fi redactat şi trimis parlamentului, după discuţii cu opoziţia, scrie EFE. Iniţiativa legislativă nu va mai introduce pragul de 200.000 de lei prejudiciu în cazurile de abuz de putere, a precizat Sorin Grindeanu.
Ordonanţa de urgenţă a provocat temeri legate de obstrucţionarea luptei anticorupţie, în timp ce, sub presiunea UE şi a magistraţilor foarte ofensivi, sute de dosare privind deturnări de fonduri au fost instruite în ultimii ani în România, marcând un punct de răscruce pentru justiţia din ţară.
Guvernul a fost criticat pentru că a vrut să îl scape de problemele cu justiţia pe liderul PSD, în prezent fiind judecat în cadrul unui dosar legat de unele angajări fictive. Comisia Europeană şi Departamentul de Stat şi-au exprimat preocuparea în acest sens. Demers inedit, ambasadele Statelor Unite, Canadei, Germaniei, Franţei, Olandei şi Belgiei au dat publicităţii miercuri o declaraţie comună în care îşi exprimă "profunda îngrijorare" după adoptarea acestei ordonanţe care "subminează" progresele în lupta împotriva corupţiei şi, potrivit Reuters, subminează reputaţia internaţională a României şi poziţia sa în cadrul UE şi NATO.
Liviu Dragnea, deja condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare într-un alt dosar, a dezminţit că ar fi unul dintre beneficiarii ordonanţei de urgenţă, denunţând o campanie de dezinformare.
Pe de altă parte, guvernul a transmis în această săptămână parlamentului un proiect de lege, de asemenea criticat, vizând graţierea a 2.500 de deţinuţi, printre care s-ar afla unii aleşi condamnaţi.
Alungat de la putere la sfârşitul lui 2015 de manifestaţii împotriva corupţiei, dar ales triumfal la legislativele din decembrie, PSD - aflat constant în centrul vieţii politice de la căderea comunismului - a fost deosebit de lovit de anchetele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pe care o acuză că procedează la o vânătoare de vrăjitoare, scrie AFP.
Duminică, sunt aşteptate la Bucureşti sute de mii de persoane din întreaga ţară care vor participa la protestul din Piaţa Victoriei unde se află sediul guvernului, potrivit EFE.
