Antivacciniștii din Franța au stropit cu vopsea roșie sediile unor ziare. Peste 200.000 de oameni în stradă, la Paris și în marile orașe

Aceasta a fost atmosfera care a cuprins, sâmbătă, marile orașe din Franța în cel de-al cincilea week-end consecutiv de proteste masive față de măsurile anti-COVID.

Conform Ministerului francez de Interne, la protestele de sâmbătă au participat 215.000 de oameni în toată țara.

Violențe la Lyon și la Rennes

Una dintre cele mai violente demonstrații a avut loc la Lyon, unde mulțimea s-a încăierat de mai multe ori cu poliția, în Piața Bellecour și în alte zone din centrul orașului.

Manifestanții au aruncat cu sticle și pahare în forțele de ordine care au ripostat cu gaze lacrimogene și cu bastoanele din dotare.

Encore quelques affrontements dans le centre-ville de #Lyon. Les forces de l’ordre ont été ciblées par des jets de projectiles et ont répliqué.#manifestation14aout @lyonmag pic.twitter.com/0sFiBhCbGA

— Lyon Mag (@lyonmag) August 14, 2021

Alte incidente violente au avut loc la Rennes, în nord-vestul Franței. Aici, polițiștii au fost forțați să se retragă din punctul în care se instalaseră inițial și să ceară întăriri.

Manifestanților anti-restricții li s-a alăturat un cortegiu al mișcării Gilets Jaunes – care a condus un tractor până în apropierea clădirii primăriei.

La Paris au fost organizate trei marșuri, toate aprobate în prealabil de autorități și desfășurate sub o strictă supraveghere a forțelor de ordine.

Fostul adjunct al lui Le Pen a ținut iar miting la Paris

Potrivit cotidianului Le Figaro, controversata publicație Epoch Times – cunoscută mai ales pentru articolele conspiraționiste - le-a fost distribuită gratuit participanților, în timpul manifestațiilor.

La fel ca și în săptămânile precedente, unul dintre marșurile din capitala franceză a fost convocat de controversatul politician de extremă dreapta Florian Philippot.

Fost membru al partidului Adunarea Națională, condus de Marine le Pen, el s-a remarcat în 2011, când a condus campania șefei sale la alegerile prezidențiale.

S-a dovedit atunci a fi un maestru al comunicării de masă, astfel că, în 2012, a fost numit vicepreședinte al formațiunii, însărcinat cu strategia și comunicarea.

Philippot a părăsit însă Adunarea Națională în 2017 și și-a înființat propriul partid – Les Patriotes (Patrioții).

Marșul condus de Philippot a defilat din Place de la Catalogne până în Port Royal. Aici, manifestanții au fost întâmpinați de un grup de lucrători din domeniul medical, care se opun vaccinurilor și care au ținut discursuri în fața mulțimii.

Încurajați de cele auzite, manifestanții au scandat “Cadrele medicale sunt cu noi”.

Gilets Jaunes, flori pentru polițiști la Paris. În provincie, vopsea roșie pe sediile ziarelor

La final, poliția a încercat să disperseze participanții, după ce durata aprobată a manifestației a expirat. Însă manifestanții au aruncat cu sticle în forțele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene.

La un alt marș de protest din Paris, cei din mișcarea anti-sistem Gilets Jaunes le-au oferit flori forțelor de ordine.

#Paris : après les Champs-Elysées il y a quelques semaines, c'est jusqu'au Sacré-Coeur que les manifestants #AntiPassSanitaire sont parvenus en quittant leur itinéraire déclaré et malgré une importante présence des forces de l'ordre #manifestation14aout #Manifs14aout #SacréCoeur pic.twitter.com/UYKrnfMV21

— Thibault Izoret (@TIM_7375) August 14, 2021

În localitatea Pau, din sud-vestul Franței, manifestanții au vandalizat clădirile ce găzduiesc redacțiile unor publicații locale precum Sud Ouest Pau  și La Republique des Pyrenees.

Ei au aruncat cu vopsea roșie pe pereți și au lovit geamurile cu diverse obiecte. Ziariștii locali relatează că mulțimea a scandat "E greu să fii colaboraționist!" când a defilat prin fața sediilor de publicații.

Alte demonstrații au avut loc în numeroase orașe, între care Marsilia, Montpellier și Nantes.

‹ ›

Manifestațiile din Franța au început în urmă cu aproximativ o lună, când președintele Emmanuel Macron a anunțat o serie de măsuri restrictive, menite să încetinească răspândirea virusului COVID-19.

Cea mai controversată dintre ele este introducerea așa-numitului permis sanitar - care atestă că o persoană este fie vaccinată anti-covid, fie posesoare a unui test negativ, fie s-a vindecat după contractarea virusului.

În data de 9 august, documentul a devenit obligatoriu la intrarea în majoritatea locurilor publice din Franța precum baruri, restaurante, instituții culturale și unele mijloace de transport în comun.

Această măsură a nemulțumit o parte din populație, care acuză guvernul de îngrădirea libertăților individuale și de tendințe totalitariste.

Este motivul pentru care sute de mii de oameni din zeci de orașe, ies în stradă în fiecare week-end, pentru a-și exprima frustrarea.

Sondajele realizate în Hexagon în ultimele săptămâni indică însă faptul că o mare majoritate a cetățenilor sprijină măsurile luate de Guvern și îi acuză pe manifestanți de egoism.

De altfel, de la declanșarea manifestațiilor, în urmă cu cinci săptămâni, campania de vaccinare din Franța s-a accelerat semnificativ iar milioane de oameni s-au programat pentru imunizare.

Opozanții manifestațiilor au organizat chiar o ripostă online față de protestele anti-restricții, sub hashtgul #majoritésilencieusevaccinée (majoritatea silențioasă vaccinată).

Aici, au publicat numeroase fotografii cu ei în diverse ipostaze – ieșind la bere, în parc, sau la cinema - și s-au felicitat pentru decizia de a se vaccina, care le-a oferit această libertate de mișcare.