Antena 3 CNN Externe Propaganda care a denaturat imaginea celui mai puternic stat din UE. Mitul Fuhrer-ului s-a prăbuşit

Propaganda care a denaturat imaginea celui mai puternic stat din UE. Mitul Fuhrer-ului s-a prăbuşit

O.P.
2 minute de citit Publicat la 11:02 07 Aug 2012 Modificat la 11:02 07 Aug 2012
Propaganda care a denaturat imaginea celui mai puternic stat din UE. Mitul Fuhrer-ului s-a prăbuşit
Şi în ziua de azi se crede că autostrăzile din Germania ar fi meritul lui Hitler şi că şomajul masiv din vremea naţional-socialismului a fost eradicat tocmai prin construirea acestora. Nimic mai fals! Adolf Hitler stă mândru, cu lopata în mână, în jurul unui grup de soldaţi. Un militar poartă un aparat foto pentru a imortaliza momentul, dar şi pentru documentare în vederea unui nou tronson de autostradă.

Era imaginea care a împânzit ziarele vremii, mai ales pe cele din zonele în care au fost construite părţi din "autostrada Reich-ului". Dar această înscenare era numai praf în ochii cetăţenilor. Începerea lucrărilor sau inaugurarea autostrăzilor au fost sărbătorite în alte împrejurări, cu alţi actori. Numai că mulţimea n-avea habar.
Tronsonul între Köln şi Bonn, actuala A555, avea 20 de kilometri şi a fost dat în folosinţă la jumătatea anului 1932. Viteza maximă admisă pe autostradă era de 120km/h, deşi majoritatea autoturismelor atingeau pe atunci cel mult 60km/h. La vremea aceea, în regiunea din jurul oraşului Köln se desfăşura cel mai mare trafic rutier din Germania.

La şase luni de la inaugurare, naţional-socialiştii - instalaţi între timp la putere - au clasificat autostrada ca drum naţional. Astfel puteau deveni ei primii care au construit o şosea de mare viteză în Germania.

În 1909, câţiva industriaşi şi cetăţeni de vază pasionaţi de maşini, reuniţi într-o asociaţie, s-au angajat în realizarea unui drum pe care maşinile să poată circula fără praf, fără bălegar de cai, fără căruţe şi pietoni. În 1913, la Berlin, au început lucrările la aşa-numita "stradă pentru maşini şi antrenament" - pe scurt: AVUS. Preconizată era construirea unui tronson de 17 kilometri.

Dar banii au ajuns numai pentru 10 kilometri de drum. Primul Război Mondial a întrerupt lucrările. După conflagraţie, autostrada de la porţile Berlinului a servit ca pistă de testare a maşinilor sport şi ca loc de desfăşurare a curselor.

Istoricii din ziua de azi spun că Adolf Hitler nu a realizat decât saltul Germaniei către mobilitate. În orice caz, Führer-ul a ştiut să-şi asigure puterea şi să farmece o naţiune întreagă cu "ideea sa", ce părea atunci trăznită: autostrada.

Propaganda nazistă a întreţinut mitul autostrăzilor lui Hitler. Trist, dar şi în ziua de azi sunt oameni care mai văd în Hitler eroul care a făcut posibilă apariţia acestora. Imaginile cu muncitori destoinici care asudă din greu pe şantiere pentru mobilitatea poporului au marcat o întreagă generaţie de germani. Naziştii şi-au atins scopul.

Citeşte mai multe despre mitul autostrăzilor germane, pe Deutsche Welle.



 

×
x close