Reţeaua teroristă Al-Qaeda îşi finanţează din ce în ce mai mult operaţiunile teroriste cu ajutorul răscumpărărilor, potrivit New York Times, care estimează că sumele adunate astfel s-au ridicat la cel puţin 125 de milioane de dolari din 2008, în mare parte plătite de europeni pentru eliberarea de ostatici occidentali, informează Agerpres.
Numai în anul 2013, plăţile au ajuns la 66 milioane de dolari, potrivit unei anchete efectuate de ziarul american.
Un calcul separat al Ministerului de Finanţe al SUA estimează că, din 2008, valoarea răscumpărărilor s-a ridicat la 165 milioane de dolari, menţionează ziarul.
Deşi iniţial reţeaua Al-Qaeda era finanţată în principal de donatori bogaţi "răpirile în schimbul răscumpărărilor au devenit astăzi cea mai importantă sursă de finanţare a terorismului", a avertizat subsecretarul Ministerului de Finanţe al SUA însărcinat cu problemele legate de terorism şi informaţiile economice, David Cohen, într-un discurs în 2012. "Fiecare tranzacţie încurajează altă tranzacţie", a afirmat el.
Organizaţia teroristă a admis deschis acest mijloc de finanţare, menţionează ziarul citat.
"Răpirea ostaticilor este un obiectiv uşor", a admis Nasser al-Wuhayshi, liderul Al-Qaeda în Peninsula Arabică, "pe care l-aş putea descrie ca un comerţ rentabil şi o comoară preţioasă".
Potrivit lui Nasser Al-Wuhayshi, banii de răscumpărare - aproximativ 10 milioane de dolari pe ostatic în cazuri recente - reprezintă până la jumătate din bugetul de funcţionare.
Potrivit anchetei, 90 milioane de dolari au ajuns la reţeaua Al-Qaeda în Maghrebul islamic din 2008, banii daţi de către Elveţia, Spania, Austria precum şi de către o societate controlată de statul francez, în timp ce două plăţi nu au surse clare.
Insurgenţii shebab din Somalia au primit 5,1 milioane de dolari din Spania, în timp ce Al-Qaeda în Peninsula Arabică a primit aproximativ 30 milioane de dolari, din Qatar şi Oman, scrie cotidianul.
Austria, Franţa, Germania, Italia şi Elveţia, toate aceste ţări au negat orice plată de răscumpărare pentru eliberarea ostaticilor, ca grupul nuclear francez Areva.
Articolul din publicaţia americană citează foşti ostatici, negociatori, diplomaţi şi reprezentanţi ai guvernelor din 10 ţări din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, şi menţionează că plăţile au fost uneori disimulate sub forma unui ajutor pentru dezvoltare.
SUA şi Marea Britanie au refuzat să plătească pentru eliberarea cetăţenilor lor răpiţi, afirmă ziarul, rezultatul fiind că numai unii dintre ei au fost salvaţi, fie prin intervenţii militare, fie că au fugit. Totuşi, SUA au fost dispuse să negocieze în unele cazuri, cum a fost schimbul recent între cinci deţinuţi talibani de la Guantanamo şi soldatului american Bowe Bergdahl capturat în Afganistan.
"Europenii au multe explicaţii de dat", a afirmat Vicki Huddleston, fostă ambasadoare a SUA în Mali, în 2003, când Germania a plătit prima răscumpărare, citată de Times. "Ei plătesc răscumpărări şi după aceea neagă totul", o politică ce "îi face pe toţi cetăţenii noştri vulnerabili", scrie publicaţia americană.
În 2013, liderii G8 s-au angajat să "respingă fără echivoc plata răscumpărărilor către terorişti", fără a impune însă o interdicţie formală.
