După discursul din 21 februarie 2023, în care liderul rus a indicat clar că războiul va continua, lumea așteaptă cu pesimism și încordare să vadă dacă Putin, fost ofițer KGB, va aplica una dintre paradigmele acestui serviciu secret sovietic, așa cum a fost ea popularizată de cultura urbană contemporană: "Dacă ai necazuri într-un loc, creează noi probleme în altă parte".
Mai clar, lumea așteaptă să se lămurească dacă președintele rus va prefera, în continuare, să plătească un cost material și uman ridicat pentru câștiguri teritoriale modeste și lente în Ucraina, pe fronturile actuale, sau dacă va alege - cu riscurile de rigoare - să deschidă un nou "front" sau să comită o agresiune nouă în Ucraina sau în afara Ucrainei.
La un an de la debutul agresiunii ruse și cu perspectiva sumbră a extinderii conflictului, este, poate, utilă o rememorare a celor mai semnificative momente din războiul cu care Vladimir Putin a crezut - în mod greșit - că poate readuce Rusia pe picior de egalitate cu SUA în ecuația multipolară globală actuală, precum era URSS în vremea Războiului Rece.
În dimineața zilei de 24 februarie 2022, Putin a ordonat un asalt terestru pe mai multe direcții, susținut de aviație: trupele Moscovei au atacat în nordul Ucrainei din Belarus, vizând Kievul. Un montaj de imagini și relatări în direct, care surprinde prima etapă a conflictului, foarte violentă și de mare întindere, în continuare.
Alte direcții de atac au fost în nord-est, spre Harkov, al doilea mare oraș ucrainean, în sud, dinspre Crimeea, și în sud-est, dinspre Donețk și Lugansk - cele două regiuni ucrainene în care Rusia a întreținut războiul insurgenților rusofoni contra Kievului timp de 8 ani după anexarea peninsulei.
În mesajul său televizat în care anunța declanșarea invaziei, Vladimir Putin a contestat dreptul Ucrainei la statalitate și a afirmat în mod fals că Ucraina este guvernată de neonaziști care persecută minoritatea etnică rusă.
"Circumstanțele au impus acțiuni ferme și imediate din partea noastră. Republicile populare din Donbas au cerut ajutorul Rusiei. De aceea, potrivit articolului 51, punctul 7, din Carta Națiunilor Unite, cu consimțământul Consiliului Federației Ruse și în conformitate cu acordul de prietenie și ajutor reciproc ratificat în 22 februarie anul acesta (...) cu Republica Populară Donețk și cu Republica Populară Lugansk, am decis să pornesc o operațiune militară specială. Scopul ei este protejarea populației care, timp de opt ani, a suferit abuzuri și a fost supusă unui genocid de regimul de la Kiev. Vă cer să depuneți armele imediat și să mergeți acasă. Toți militarii ucraineni care se vor conforma acestei cerințe pot să plece liberi și să se întoarcă la familiile lor. Oricine va încerca să ne oprească și să creeze mai multe amenințări la adresa țării și poporului nostru trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va duce la consecințe cum nu s-au mai văzut. Suntem pregătiți pentru orice", spunea Putin în mesajul televizat.
Zelenski s-a adresat rușilor cu câteva ore înainte de invazie și le-a cerut să nu atace
Discursul președintelui rus a fost precedat, cu doar câteva ore înainte, de un discurs în limba rusă adresat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski vecinilor de la răsărit.
Anticipând iminența invaziei, Zelenski a spus:
"La graniță sunt aproape 200.000 de soldați. Despre ce se poate întâmpla vorbește tot continentul. Vi se spune că acest asalt va aduce libertate poporului ucrainean, dar poporul este liber, își ține minte istoria și își construiește viitorul. Vi se spune că suntem naziști, dar poate susține nazismul un popor care a pierdut în lupta cu nazismul opt milioane de oameni? Cum pot fi eu nazist? Bunicul meu a luptat pentru Armata Roșie.
Vrem să ne construim singuri istoria, pașnic, cinstit (...) Mulți dintre voi ați fost în Ucraina, aveți prieteni aici, ați învățat aici, știți caracterul nostru. Poporul ucrainean vrea pace. Și autoritățile vor pace. Nu suntem singuri, ne susțin multe țări, pentru că discuția este despre pace, despre drept internațional, despre dreptul fiecărui om, fără amenințări. Dacă vor încerca să ia viața copiilor noștri, ne vom apăra (...)
Zelenski: "Dacă ne atacați, ne veți vedea fețele, nu spatele"
Vi se spune că Ucraina poate fi o amenințare pentru Rusia, dar nu a fost, nu e și nici nu va fi. Siguranța Ucrainei este legată de siguranța vecinilor noștri. Războiul vă lipsește de garanții pe toți. Nimeni nu va mai avea garanții de securitate. Nu avem nevoie de război, nici rece, nici fierbinte, nici hibrid. Dar dacă vor încerca să ne ia libertatea, viața noastră, viață copiilor, ne vom apăra. Dacă ne atacați, ne veți vedea fețele, nu spatele.
În război oamenii îi pierd pe cei dragi. Un război înseamnă, sânge, noroi și morți, zeci de mii de morți (...) Cine va suferi cel mai mult? Oamenii vor pierde cel mai mult. Există acești oameni printre voi, sunt sigur (...) la fel ca oamenii din Ucraina."
În prima zi de război și în următoarele, rachetele ruse au lovit orașele ucrainene, inclusiv Kievul. Au fost lupte aprige la Gostomel, un aerodrom în apropiere de capitală, pe care inițial ucrainenii l-au pierdut în fața unui masiv desant de parașutiști ruși, dar pe care aveau să-l recâștige ulterior.
SUA reacționează la agresiunea militară rusă prin trimiterea mai multor trupe în Europa
Președintele american Joe Biden a anunțat în ziua agresiunii ruse noi sancțiuni pentru Moscova și trimiterea de noi trupe în Europa.
"Forțele noastre nu merg în Europa pentru a lupta în Ucraina, ci pentru a-i apăra pe aliații noștri din NATO, mai ales pe cei din est. După cum am spus clar, Statele Unite vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu toată forța", s-a angajat Biden pe 24 februarie 2022.
”Putin va fi un paria pe scena internațională. Alegerea lui Putin de a face un război total nejustificat împotriva Ucrainei va lăsa Rusia mai slabă și restul lumii mai puternic", a anticipat președintele SUA.
Încă din primele zile de lupte, a devenit clar că Ucraina nu va fi o pradă ușoară și nu va cădea rapid. Analiștii au prezis căderea Kievului în termen de zile, apoi de săptămâni. Dar s-au înșelat. În cele din urmă, în aprilie, masivul convoi militar rus, întins pe zeci de kilometri, care a ajuns până în apropierea capitalei ucrainene fără să o poată cuceri, a fost retras.
Dar până atunci au avut loc alte evoluții semnificative. În zilele cinci și opt de război, pe 28 februarie și 3 martie, în Belarus au loc negocieri între ruși și ucraineni, însă fără rezultate concrete.
Pe 4 martie, rușii capturează centrala nucleară Zaporojie. Tirurile trupelor Moscovei au incendiat o clădire, dar focul a fost stins, relata Antena 3 CNN la momentul respectiv.
Negocierile eșuate ucid speranța că războiul se va termina repede
Mariupol, oraș asediat de ruși în sud-estul Ucrainei, ajunge repede în centrul unei crize umanitare, după ce trupele de invazie încalcă în mod repetat acordul temporar de încetare a focului și bombardează rutele de evacuare. "Sunt cadavre pe străzi și nimeni care să le ridice. După ziua de sâmbătă, mi-am pierdut speranța", relata în primele zile din martie un localnic.
În Turcia au loc negocieri între miniștrii de Externe ucrainean și rus, însă nici aceste discuții nu au o soartă mai bună decât cele din Belarus, încheiate fără rezultate concrete.
Între timp, presa internațională consemnează o sfidare la adresa lui Putin chiar în inima (nu atât de) bine unsei mașini de propagandă ruse, după ce o producătoare a afișat în direct, în timpul unui jurnal de știri, un mesaj anti-război.
Pe 16 martie, Rusia bombardează Teatrul Dramatic din Mariupol, unde se adăposteau peste 1.000 de civili. Numărul final al victimelor ajunge la circa 600, conform unei investigații ulterioare a Associated Press. Oroarea este amplificată de faptul că în locație a fost scris cu litere mari, în rusă, cuvântul "copii", tocmai pentru a semnala trupelor agresoare caracterul umanitar al adăpostului.
În ultima parte a lunii martie, președintele american Joe Biden a întreprins o vizită în Europa și l-a numit, din Polonia, "măcelar" pe Vladimir Putin. În timpul prezenței lui Biden pe teritoriul statului NATO, rușii au bombardat cu rachete orașul Liov, situat în vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia.
Pe măsură ce asaltul inițial al forțelor ruse este respins iar localitățile ocupate sunt eliberate de ucraineni, lumea este expusă unei noi serii de orori comise de invadatori, între care crimele asupra populației civile din localitatea Bucea. Ca de obicei, Rusia a negat atrocitățile și a acuzat Occidentul de o punere în scenă cinematografică.
Însă Bucea nu este, nici pe departe, un caz singular, după cum o arată dramele petrecute în Borodianka, o altă localitate ucraineană controlată, o vreme, de trupele ruse.
Rusia reamintește lumii că uciderea de civili în lovituri de artilerie cu rachete face parte din tacticile sale
Crimele armatei ruse împotriva civililor nu necesită, neapărat, prezența imediată a soldaților Moscovei, după cum o demonstrează atacul cu rachetă asupra gării din Kramatorsk, din data de 8 aprilie, soldat cu 60 de morți, inclusiv copii, potrivit bilanțului final.
Aprilie 2022 este și luna în care este consemnată prima vizită la Moscova a liderului unei țări europene, după invazia rusă din Ucraina. Deloc surprinzător pentru unii, liderul primit de Putin este cancelarul austriac Karl Nehammer.
La mijlocul acestei luni, ucrainenii anunță că au lovit cu rachete "Neptun" crucișătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră. Rușii confirmă o explozie provocată de un incendiu pe Moskva iar în cele din urmă vasul se scufundă și ajunge pe fundul mării în timp ce încerca să navigheze spre Sevastopol.
Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, vizitează Moscova și Kievul. Însă poate cel mai semnificativ moment al turneului a fost faptul că rușii au bombardat capitala ucraineană în timpul vizitei lui Guterres și au ucis o jurnalistă de la "Europa Liberă".
În luna mai, rușii anunță predarea a numeroși soldați ucraineni care au apărat timp de luni de zile uzinele Azovstal, ultimul bastion al rezistenței în fața Moscovei la Mariupol.
În aceeași lună, la Kiev are loc primul proces al unui soldat rus acuzat de crimă de război în Ucraina, după ce a deschis focul asupra unui civil neînarmat.
Un diplomat rus de la Geneva "defectează" și furnizează lumii o relatare de primă mână din interiorul sistemului de putere de la Moscova
O relatare de primă mână despre regimul lui Vladimir Putin vine în luna iunie de la Boris Bondarev, un diplomat rus la Biroul Națiunilor Unite din Geneva, care și-a prezentat demisia și a trimis oficialilor străini o scrisoare vitriolantă în care vorbește în termeni duri despre războiul declanșat de președintele Vladimir Putin în Ucraina.
Bondarev, în vârstă de 41 de ani, a scris: "Niciodată nu mi-a fost atât de rușine de țara mea așa cum mi-a fost pe 24 februarie, anul acesta".
Tot în iunie, SUA și Marea Britanie anunță că trimit în Ucraina sisteme de rachete menite să consolideze apărarea acestei țări.
În data de 16 iunie, liderii României, Franței, Germaniei și Italiei s-au deplasat la Kiev pentru discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Dacă de la Franța, Germania și Italia erau așteptate noi angajamente de ajutor militar, România a contat, mai ales, în rezolvarea crizei transportului de cereale, după ce Rusia a blocat porturile ucrainene la Marea Neagră.
Rusia se vede nevoită să abandoneze Insula Șerpilor - unul dintre primele obiective cucerite în timpul invaziei - după bombardamentele de precizie efectuate de Ucraina.
La Summit-ul NATO desfășurat în perioada 28 - 30 iunie la Madrid, președintele SUA anunță suplimentarea trupelor americane în România și își reafirmă angajamentul față de Articolul 5 din Tratatul Alianței - care garantează că un atac asupra unui membru va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor NATO.
În luna iulie, Vladimir Putin vizitează Iranul iar presa internațională consemnează ulterior implicarea Teheranului de partea Moscovei în conflictul din Ucraina, prin livrarea de drone de război armatei ruse.
În aceeași lună, Ucraina și Rusia încheie, sub medierea Turciei și a ONU, acordul care face posibil exportul cerealelor pe Marea Neagră.
În august, Ucraina își demonstrează capacitatea de a lovi ținte militare în teritoriile controlate de ruși, după exploziile care au distrus și avariat mai multe avioane de luptă la baza Saki din Crimeea. Kievul își va consolida, ulterior, această reputație prin lovituri efectuate, aparent, cu drone modificate, țintele vizate fiind, de astă dată, în interiorul Rusiei.
Ucrainenii o asasinează pe Daria Dughina într-un atac aparent îndreptat împotriva tatălui său
În noaptea de 20 august, Daria Dughina, fiica ideologului pro-Kremlin Aleksandr Dughin, este asasinată în apropiere de Moscova într-un atentat cu bombă care îl viza, aparent, pe tatăl său. Rusia acuză Ucraina pentru atentat, Kievul neagă însă o relatare a presei americane arată că responsabilitatea în acest caz aparține Ucrainei.
La sfârșitul ultimei luni de vară, Ucraina anunță că a lansat contraofensiva în teritoriile sub ocupație rusă.
Președintele rus Vladimir Putin și-a făcut apariția pentru scurt timp la sicriul fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, care a instrumentat prăbușirea URSS. Anterior, Putin a spus în repetate rânduri că "destrămarea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20".
După momentul de reculegere lângă sicriu, liderul de la Kremlin a vizitat în data de 1 septembrie exclava Kaliningrad, un teritoriu rusesc situat între două țări NATO.
În octombrie, Parlamentul rus ratifică anexarea ilegală a celor patru regiuni ucrainene, decretată de președintele rus pe 30 septembrie, în condițiile în care aceste zone nu se aflau complet sub controlul forțelor Moscovei.
În Ucraina, președintele Zelenski semnează un decret care exclude negocierile cu Rusia cât timp Putin este președinte. Iar numărul rușilor care au fugit de mobilizare pare să-l egaleze pe cel al noilor recruți pe care a reușit să-i adune ministerul lui Serghei Șoigu.
› Vezi galeria foto ‹
Rusia începe distrugerea metodică a infrastructurii din Ucraina după atacul cu bombă de pe podul strâmtorii Kerci
După explozia care a avariat grav podul peste strâmtoarea Kerci și pe care Moscova a denunțat-o drept "un act terorist" al Kievului, președintele rus a lansat o campanie de lungă durată, cu rachete, menită să distrugă infrastructura esențială a Ucrainei și în special rețelele energetice.
Pe fondul speculațiilor că Putin ar putea recurge la armele nucleare pentru a șterge insuccesele militare din Ucraina, au apărut informații privind răspunsul SUA și al NATO într-o astfel de eventualitate.
Foști oficiali americani de rang înalt - care nu se mai află sub constrângerea funcției - nu au nicio îndoială că, în cazul unui atac nuclear rus în Ucraina sau al unui atac convențional asupra unui stat NATO, răspunsul Washingtonului va fi devastator pentru Moscova și ar putea însemna, de pildă, distrugerea întregii prezențe militare a Rusiei în Ucraina și în Marea Neagră, după cum a estimat fostul șef al CIA, David Petraeus.
Pe fondul retragerii administrative și militare a rușilor din orașul pe care l-au capturat încă din primăvară, Herson este evaluat de analiștii occidentali drept o țintă plauzibilă dacă liderul de la Kremlin decide să utilizeze o armă nucleară tactică.
În acest context, în care cuvântul "nuclear" a fost des vehiculat iar Polonia a cerut să găzduiască arme atomice americane pe teritoriul său, Putin a semnat un decret prin care plasează centrala nucleară Zaporojie sub controlul statului rus.
În prima parte a lunii noiembrie se finalizează retragerea rușilor din Herson și replierea trupelor Moscovei pe celălalt mal al râului Nipru. Armata ucraineană intră în oraș la câteva ore după ce rușii l-au abandonat.
Incidentul cu rachetă de la Przewodow: suspiciuni că Ucraina a încercat să atragă NATO în război cu Rusia
Pe 15 noiembrie, o rachetă de fabricație rusească ajunge în Polonia, în satul Przewodow, și ucide doi oameni. Rusia neagă orice implicare în incident. Aliații țin o reuniune de urgență și conchid că racheta a fost lansată de apărarea antiaeriană ucraineană în timpul unui atac masiv al rușilor. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, insistă, într-o declarație făcută a doua zi după incident, că "nu a fost vina Ucrainei", chiar dacă racheta a fost lansată de forțele acestei țări în urma atacului rus. În premieră, Kremlinul a lăudat reacția "ponderată și profesionistă" a Washingtonului la incident, după ce însuși Joe Biden a "dezamorsat" versiunea că Rusia ar fi atacat un stat NATO.
Informații difuzate de presa internațională sugerează că ucrainenii ar fi introdus greșit coordonatele țintei. Persistă, totuși, suspiciunea conform căreia Kievul ar fi intenționat să atragă NATO în conflict.
Sfârșitul lunii aduce explozia de la ambasada Ucrainei din Madrid și campania cu scrisori capcană sau amenințătoare expediate reprezentanțelor diplomatice ale Kievului în lume.
Drone cu rază lungă, trimise, aparent, de ucraineni intră în spațiul aerian al Rusiei înainte de sărbătoarea Sfântului Nicolae, avariază avioane militare la bazele din regiunile Riazan și Saratov și incendiază un rezervor de combustibil în Kursk. Rusia atribuie Ucrainei atacurile soldate cu trei morți, însă Kievul păstrează tăcerea, așa cum a mai făcut-o în situații similare.
Pe 8 decembrie presa internațională consemnează schimbul anului: condamnat la 25 de ani de închisoare în SUA, traficantul de arme rus Viktor Bout, care a inspirat un film la Hollywood, a fost cedat de americani la schimb cu baschetbalista Brittney Griner, condamnată în Rusia la nouă ani de detenție pentru o așa-zisă contrabandă cu droguri.
Zelenski vizitează Statele Unite ale Americii și susține un discurs în Congresul SUA
O echipă CNN filmează, în premieră, pe Insula Șerpilor, după ce aceasta a fost recucerită de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski îi sfidează pe ruși și merge pe linia frontului, la Bahmut, oraș aprig disputat de forțele ruse, susținute de mercenarii Wagner, și de cele ucrainene. Apoi liderul ucrainean face o vizită la Washington, discută la Casa Albă cu Joe Biden și susține un discurs în Congres, unde pledează cauza ajutorului pentru țara sa.
Finalul lunii decembrie este marcat de atacul pe scară largă lansat de forțele ruse asupra Kievului în ajunul Anului Nou.
Ucrainenii lansează, la rândul lor, o lovitură devastatoare cu sistemul de artilerie HIMARS asupra unei școli din Makiivka unde se află soldați ruși. Numărul victimelor este de ordinul sutelor.
Fregata "Amiral Gorșkov", dotată cu rachete hipersonice "Zircon" cu capabilitate nucleară, primește ordin de marș pe o rută care include Marea Mediterană.
Rușii anunță, pe 13 ianuarie, că au capturat orașul minier Soledar, situat la mică distanță de Bahmut.
Germania și SUA anunță că trimit tancuri moderne în Ucraina
Forțele ruse ajung din nou subiect proeminent de știri internaționale, după ce lansează în data de 14 ianuarie o rachetă anti-navă de o tonă asupra unui bloc de locuințe din Dnipro și ucid zeci de civili.
Aliații reușesc să convingă Germania să nu se mai opună livrării de tancuri moderne în Ucraina. Într-o mișcare sincronizată, Berlinul și Washingtonul anunță, în aceeași zi, că trimit Kievului tancuri Leopard 2 și Abrams.
În februarie, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov confirmă, într-un interviu, că Moscova a luat la țintă Republica Moldova, sub pretextul că această țară ar fi pregătită de Occident să devină "următoarea Ucraină".
La Chișinău, președintele Maia Sandu reacționează și anunță - pe baza informațiilor furnizate de ucraineni - că Moscova plănuiește o lovitură de stat în republică, cu ajutorul unor agenți și al unor elemente locale.
În Belarus, liderul autocrat Aleksandr Lukașenko spune că va intra în război de parte Rusiei doar dacă țara sa va fi atacată în mod direct.
Biden se declară solidar cu Maia Sandu și cu poporul Republicii Moldova, pe fondul temerilor că Moscova pregătește tulburări la Chișinău
Înaintea evenimentelor menite să marcheze, la Moscova și în teritoriul aliat, un an de război în Ucraina, Mircea Geoană, Secretarul General adjunct al NATO, declară la Antena 3 CNN: "Războiul Rusiei în Ucraina se va intensifica, dar nu pot să-mi imaginez o victorie a Moscovei. Nu vedem ca Rusia să recurgă la arme nucleare tactice".
Joe Biden face o vizită-surpriză la Kiev pe 20 februarie și reasigură Ucraina de sprijin "cât va fi necesar" în războiul pornit de Rusia. O zi mai târziu, la Varșovia, liderul de la Casa Albă o nominalizează pe Maia Sandu, aflată în public, și se declară "mândru să fie alături de poporul iubitor de libertate din Republica Moldova". O referire explicită care alimentează temerile că Moscova pregătește ceva la Chișinău.
Din capitala rusă, Vladimir Putin acuză, deloc surprinzător, Occidentul că ar fi la originea conflictului din Ucraina. Cel mai semnificativ mesaj al liderului de la Kremlin este că războiul va continua.
Foto-galerie:
1. Clădirea Teatrului Dramatic din Mariupol, unde se adăposteau peste 1.000 de oameni, după ce a fost distrusă de un atac rusesc în martie 2022
2. Bariere anti-tanc în Kiev
3 - 4. Clădiri distruse de bombardamente în Harkov și Bahmut
5. Cadavre recuperate și pregătite pentru a fi duse la morga orășenească în Bucea
6. Tanc distrus în Bucea
7. Militar ucrainean purtând un sistem anti-tanc Javelin
8. Avion militar ucrainean surprins în regiunea Donețk
9. Ruinele școlii din Makiivka, unde sute de soldați ruși au fost uciși în noaptea de Anul Nou după un tir efectuat de armata ucraineană cu un sistem HIMARS
10. Baterie rusească de rachete GRAD în acțiune în Donețk
11. Mașină distrusă în fața combinatului Azovstal din Mariupol, ultimul bastion al rezistenței ucrainene din oraș
12. Blocul de locuințe distrus de ruși în Dnipro, în data de 14 ianuarie 2023, cu o rachetă anti-navă
