"Oriunde lucrăm, lucrăm nu numai pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă, ci şi posibilei indisponibilităţi a autorităţilor de a acorda acces la asistenţă medicală", a declarat Apostolos Veizis, directorul MSF Grecia.
Organizaţia a înfiinţat clinici încă din 1995, pentru a se ocupa de imigranţii şi refugiaţii abandonaţi de Guvern în centre de detenţie, dar odată cu agravarea crizei economice, UE şi FMI au cerut măsuri dure de austeritate care privează sistemul public de sănătate de resurse vitale, astfel că şi cetăţenii greci încep să ceară ajutorul acestor clinici.
"Acum pensionari, persoane fără adăpost, pacienţi cu HIV sau tuberculoză rămân fără asistenţă medicală", a explicat Veizis.
"Bugetele unor servicii sociale de sănătate, precum asistenţa socială şi tratamentul anumitor boli, sunt vizate de reduceri de până la 80 de procente", a continuat el.
Din cauza incapacităţii Guvernului de a plăti datoriile către companiile farmaceutice, firmele refuză să mai furnizeze medicamente unor spitale.
"Ne confruntăm cu lipsa materialelor medicale, medicamentelor şi a sângelui", a adăugat Veizis.
Guvernul reduce numărul spitalelor de la 133 la 83, al clinicilor de la 2.000 la 1.700 şi limitează numărul paturilor de spital la 30.000, adică 80% din necesarul estimat. Oamenii trebuie să plătească acum cinci euro pentru o vizită la spital.
"Apoi trebuie să plătească analizele medicale", a adăugat Veizis.
Directorul Medecins du Monde din Grecia, Nikitis Kanakis, a evocat o situaţie similară, precizând că dintre cei 30.000 de pacienţi ai organizaţiei din ultimul an, 35 % sunt cetăţeni greci, faţă de 10% în 2010.
În plus, vizitatorii clinicilor nu cer doar asistenţă medicală şi medicamente, ci şi mâncare. "Între copii şi bătrâni, au început să apară semne de malnutriţie", a precizat el.
