Referendumul pentru independenţă a polarizat întreaga societate scoţiană. Părerile pro şi contra au fost împărţite în mod egal între localnicii cu drept de vot.
În aceste condiţii, niciun sondaj realizat înainte de scrutin nu a putut stabili cu certitudine un posibil rezultat. La vot au participat, pentru prima dată, şi tinerii de 16 şi 17 ani, iar prezenţa la urne a fost cea mai ridicată din ultimii ani.
Au participat la vot inclusiv românii stabiliţi în Scoţia, cei mai mulţi îngrijoraţi de posibila declarare a independenţei Scoţiei.
În cele 32 de colegii electorale din Scoţia, prezenţa la votul pentru referendum a fost uriaşă: în unele zone a ajuns chiar la 100%, în timp ce în Glasgow, oraşul cu cei mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, a fost de 97%. În mod normal, în Scoţia, prezenţa la vot este în jur de 50%.
Votul a fost urmărit îndeaproape de politicieni, dar şi de Regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii.
Şi românii din Scoţia se întreabă dacă în cazul despărţirii Scoţiei de Marea Britanie vor mai avea drept de muncă sau dacă studiile superioare vor mai fi subvenţionate.
În cazul despărţirii de Regat, lucrurile sunt cât se poate de neclare. Scoţienii spun că vor folosi în continuare lira şi se vor supune Reginei, dar liniile de guvernare şi legile vor fi stabilite concret în decursul a 18 luni. În plus, dacă ar deveni stat independent, Scoţia ar părăsi Uniunea Europeană şi NATO, unde a intrat ca parte a Regatului Unit. Scoţia nu va mai putea găzdui nici arsenalul nuclear al Marii Britanii, care ar putea ajunge, temporar, în America.