Într-un comunicat oficial, Sleiman „şi-a exprimat speranţa că UE va putea să-şi revizuiască decizia, din dorinţa de a evita decizii precipitate şi de a prezerva stabilitatea Libanului”.
Preşedintele libanez a făcut din nou apel la reluarea dialogului în vederea stabilirii unei noi „strategii naţionale de apărare'', care a eşuat de mai multe ori deoarece Hezbollah refuză să depună armele.
Arsenalul Hezbollahului este principalul motiv de discordie între partid şi rivalii săi din Liban, care-l acuză că foloseşte arsenalul pentru a se impune în politica ţării.
La rândul său, şefa delegaţiei UE în Liban, Angelina Eichhorst, care a avut o întâlnire cu Sleiman, consideră că „UE transmite un mesaj politic important: actele de terorism sunt inacceptabile, oricare ar fi autorii lor''.
Ea a adăugat că această decizie nu împiedică continuarea dialogului „cu toate partidele politice din Liban'' şi „nu va afecta sprijinul financiar pe care-l furnizează UE în Liban''.
Cu puţin timp înainte, premierul libanez demisionar, Najib Mikati, şi-a exprimat regretul în legătură cu decizia UE.
Mikati a declarat că şi-ar fi dorit „o lectură mai avizată a faptelor'' din partea UE. Dar, a continuat el, Libanul „va continua să aibă cele mai bune relaţii” cu ţările europene, precum şi „discuţii pe această temă pe canale diplomatice''.
La rândul său, ministrul libanez de externe, Adnane Mansour, un apropiat al Hezbollah, consideră că „este vorba de o decizie precipitată, care aduce atingere intereselor Libanului şi care ar fi fost de preferat să nu fie luată''.
